7,041 matches
-
sunt prezentate în primele paragrafe ale cărții, evenimentele anterioare bazându-se pe cele relatate în "Silmarillion". Ea începe cu cinci sute de ani înaintea acțiunii cărții, când Morgoth, un valar și prima putere malefică, evadează din Tărâmul Binecuvântat al Valinorului, refugiindu-se în nord-vestul Pământului de Mijloc. Din fortăreața sa din Angband, el caută să preia controlul întregului Pământ de Mijloc, dezlănțuind un război împotriva elfilor care locuiau Beleriandul din sud. Elfii reușesc să reziste atacului și mare parte a teritoriilor
Copiii lui Húrin () [Corola-website/Science/314764_a_316093]
-
sau puternic arată acea legătură de nepătruns și nefisurat. Este descrie deseori că un "vultur mitologic care își desfășoară aripile deasupra satului și a tuturor celor din sat". Sătenii au acest concept atât de implementat în subconștientul lor încât se refugiază la poalele acestui copac al vieții, atunci când sunt bolnavi sau își caută alinare, gândindu-se cu bucurie la Wad Hamid, cel care le-a eliberat satul și le-a arătat calea cea dreapta. În Palmierul lui Wad Hamid, apare o
Tayeb Salih () [Corola-website/Science/313525_a_314854]
-
, pe numele său de botez Juan Moreno y Herrera Jiménez s-a născut pe 30 iulie 1948 în Casablanca, Maroc din părinți spanioli (din Cadiz-Andalusia ) ce au fugit din țara natală și s-au refugiat în Africa pentru a scăpa de regimul fascist al lui Francisco Franco ("El Caudillo" ). Jean s-a stabilit în Franța abia la vârsta de 17 ani împreună cu tatăl său, mama sa murind de tuberculoză când familia încă se afla în
Jean Reno () [Corola-website/Science/313655_a_314984]
-
1941 în Al-Birwa, un sat situat în partea de vest a Galileei, în Palestina sub mandat britanic, într-o familie de arabi musulmani. În 1948, în urma luptelor dintre evrei și arabi în zonă, familia sa a fost forțată să se refugieze în sudul Libanului, satul lor fiind ulterior distrus de armata israeliană. Familia acestuia s-a reîntors în zonă doi ani mai târziu, stabilindu-se în Deir al-Asad, unde au trăit ca refugiați neînregistrați. Mahmoud Darwish își amintește acest moment astfel
Mahmoud Darwish () [Corola-website/Science/313695_a_315024]
-
acestuia s-a reîntors în zonă doi ani mai târziu, stabilindu-se în Deir al-Asad, unde au trăit ca refugiați neînregistrați. Mahmoud Darwish își amintește acest moment astfel: Nu ne-am putut întoarce în satul nostru, așa că am trăit ca refugiați într-un sat din nord, numit Deir al-Asad. Eram intitulați refugiați și am avut mari dificultăți în a obține un card de rezidență, pentru că intrasem ilegal - mai exact, am fost absenți din zonă atunci când israelienii au înregistrat populația palestiniană. Statutul
Mahmoud Darwish () [Corola-website/Science/313695_a_315024]
-
vede amenințată, de această data de către Sarazini, ce vin din Sicilia și se răspândesc în întreaga peninsula. Abația nu se salvează , cedează după șapte anii de rezistență împotriva asediului. În acel timp abația era guvernată de către Abate Pietro. Călugări se refugiază , unii la Romă, alții la Rieti și prin teritoriul din Fermo (898). Sarazinii nu distrug nimic dar din complexul monastic își fac cartier general. Cand au abandonat abația, din neglijență, provoacă un incendiu ce distruge totul. Bătuți la Garigliano (915
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
au alăturat alte 60 de nave comerciale, care transportau lână din Castilia. A fost cea mai mare flotă în misiune de pace, organizată de Castilia. Călătoria a fost plină de peripeții: în 31 august flota a fost nevoită să se refugieze la Portland, Anglia. Când în cele din urmă flota se apropia de Middelburg, Zeelanda, o caracă genoveză care transporta 700 de oameni, hainele și multe din efectele personale ale Ioanei, a eșuat pe un banc de nisip și a trebuit
Ioana de Castilia () [Corola-website/Science/313714_a_315043]
-
în perioada lui Augustus, unde au fost descoperiți pereți, conducte de apă și terme Istorisirile autorilor latini prezintă alternarea perioadelor de defensivă și expansiunea în zonele de câmpie a războinicilor de la munte, care forțează în mod regulat coloniști să se refugieze în spatele fortificațiilor orașelor . Puterea de la Romă se confruntă în mai multe rânduri cu o rezistență puternică, de la cei șapte ani de gherilă de la Tacfarinas, care se încheie în anul 24 sub zidurile de la Auzia, până la revoltele, trei secole mai tarziu
Kabylie () [Corola-website/Science/313731_a_315060]
-
căsătorit cu scriitorul Sergiu Grossu, care a fost arestat în 1959, condamnat la 12 ani de închisoare, dar eliberat în 1962 după un decret de grațiere. În anul 1969, Sergiu Grossu și soția sa au părăsit România și s-au refugiat în Franța, unde „Nicoleta Valeria” a devenit „”. În Franța, soții Grossu activează în publicistică și în activități de ajutorare. Astfel, Nicole Valéry-Grossu, susținea rubrica „Note de lectură”, corespondența și distribuirea revistei „Catacombes”. În anul 1976, a editat publicația religioasă „Iisus
Nicole Valéry-Grossu () [Corola-website/Science/314017_a_315346]
-
Unit. La scurt timp după izbucnirea războiului, criptografii polonezi au fost evacuați în Franța, unde și-au continuat munca în colaborare cu armatele britanică și franceză. După căderea Franței în iunie 1940, ei au fost obligați din nou să se refugieze, dar după câteva luni s-au întors să lucreze în secret în Franța neocupată. După ce țara a fost complet ocupată de Germania în noiembrie 1942, Rejewski și colegul său matematician Henryk Zygalski au fugit, prin Spania, Portugalia și Gibraltar, în
Marian Rejewski () [Corola-website/Science/314009_a_315338]
-
1914 se căsătorește cu Ethel Wayman, care avea o fată, Leonora, dintr-o căsătorie anterioară. În 1934 se stabilește în Franța pentru a evita taxele dublele din Marea Britanie și USA. Este luat prizonier de nemți în 1940, întârziind să se refugieze în Anglia când Germania a ocupat Franța. A fost ținut mai întâi în Belgia și apoi în Silezia Superioară (fost teritoriu al Germaniei, actual al Poloniei), unde se spune că ar fi zis: Dacă asta-i Silezia Superioară, mă întreb
P. G. Wodehouse () [Corola-website/Science/314048_a_315377]
-
Louis-Antoine l-a însoțit și l-a sfătuit pe unchiul său, Ludovic al XVIII-lea. S-au întors în Rusia atunci când Alexandru I a devenit Țar, dar la mijlocul anului 1807, tratatul dintre Bonaparte și Alexandru i-au forțat să se refugieze în Anglia. Acolo, la Casa Hartwell, regele Ludovic și-a reconstituit curtea și lui Louis-Antoine i-a fost acordată o indemnizație de 300 de lire pe lună. De două ori (în 1807 și 1813) a încercat să se întoarcă în
Louis-Antoine, Duce de Angoulême () [Corola-website/Science/314109_a_315438]
-
alături de ginerele lui Mussolini, Galeazzo Ciano, votează îndepărtarea de la putere a dictatorului. Mussolini este arestat. Hitler, indignat, se pregătește să atace Italia. Pe 8 septembrie, guvernul italian declară încheierea armistițiului cu aliații, iar regele, de teama iminentulu atac german, se refugiază. La 12 septembrie, trupele de comando hitleriste reușesc să-l elibereze pe Mussolini iar, în nordul italiei, acesta înființează republica Saló. Fasciștii trec la executarea oponenților, printre aceștia fiind și Ciano. În septembrie 1943, forțele aliate debarchează la sud de
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
de pe scena politică. Urmează o perioadă în care viața politică este marcată de acte de corupție, de luare de mită și numeroase scandaluri, dintre care cel mai cunoscut este "Tangentopoli". Sunt implicați numeroși membri ai parlamentului. În 1994, Craxi se refugiază în Tunisia pentru a scăpa de arestare. Referendumurile din 1991 și 1993 aduc sistemul proporțional ca bază a reprezentării parlamentare, iar în cadrul guvernărilor locale este instituit principiul "câștigatorul ia totul". În ceea ce privește politica externă, Italia se aliniază alături de Statele Unite, fiind membru
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
a avut loc lângă Nis, care a rămas un oraș liber timp de un an întreg după aceea. În timpul acestei lupte un comandant otoman numit Gjerg Kastrioti, alias Skanderbeg, a dezertat din rândurile otomanilor, cu mai mulți adepți. S-a refugiat în Albania, el a condus un război de gherilă care a avut un semi-succes împotriva otomanilor, acest război a durat tot restul vieții sale. Nis a cedat în fața dominației turcești din nou în 1448 și a rămas așa pentru următorii
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
urmă, parașutiștii germani au fost obligați să se retragă sub focul puternic al artileriei olandeze. Olandezii au reușit mai târziu cu ajutorul bombardamentelor de artilerie să alunge ocupanții germani de pe alte două aeroporturi - resturile trupelor aeropurtate au fost nevoite să se refugieze în satele sau fermele din apropiere. Atacul asupra orașului Rotterdam a avut un succes mai mare. Douăsprezece hidroavioane Heinkel He 59 au aterizat în mijlocul orașului. Trupele de asalt debarcate au cucerit podul Willemsbrug de peste Nieuwe Maas . În același timp, aeroportul
Bătălia Olandei () [Corola-website/Science/314077_a_315406]
-
1980 până în luna iunie 1985. A deschis un studio foto în Suceava. În iunie 1985, după ce a obținut aprobările necesare și viza de intrare în SUA sponsorizată de părinții soției, a părăsit România că emigrant cu tranzitul prin lagărul de refugiați din Romă, Italia, prin grijă organizației Lutheran Child Services. Ajuns în Statele Unite a urmat cursuri intensive de limbă engleză la colegiul "Harry Truman Community College" din Chicago, incepand cu Iulie 1985 și până în Iunie 1986. În perioada noiembrie 1985 - mai
Mircea Lubanovici () [Corola-website/Science/314186_a_315515]
-
să cedeze datorită înfometării. Liderii politici și militari britanici nu au reușit să aprecieze corect care va fi situația viitoare a navelor militare franceze și s-au hotărât să împiedice folosirea flotei franceze de către germani. Vasele militare franceze care se refugiaseră în porturile britanice au fost pur și simplu rechiziționate, mulți membri ai echipajelor lor oferindu-se să participe ca voluntari în armata britanică la războiul împotriva germanilor. În ceea ce privește vasele de război rămase sub contolul Regimului de la Vichy, britanicii au au
Istoria militară a Regatului Unit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/314100_a_315429]
-
generație își extrage înțelesurile după propria-i experiență de viață și de moarte”, după cum scria Petru Ursache referindu-se la comentatorii Mioriței. Seria polemică e inaugurată încă în 1854 de către francezul Jules Michelet, un apropiat al pașoptiștilor și unioniștilor români refugiați la Paris care, se știe, a realizat prima traducere într-o limbă străină a Mioriței. Acesta remarcă și acuză, totodată, o prea ușoară resemnare a ciobanului în fața morții. Dar ceea ce avea să contrarieze sunt concluziile lui J. Michelet: „Mai este
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
În această perioadă, îl declară pe Iisus călăuza spirituală și poartă un veșmânt asemănător celui purtat de acesta. Prin popularitatea câștigată devine o amenințare pentru mediile conservatoare atât sunnite, cât și șiite. În 907 este arestat, însă reușește să se refugieze la Sous. Este arestat din nou în anul 913 și în urma unui prim proces, este întemnițat timp de opt ani la Bagdad. După un alt proces, care durează șapte luni, este condamnat la moarte. Este executat la Bagdad pe 27
Al-Hallaj () [Corola-website/Science/314226_a_315555]
-
Franceze, Thiers își menține susținerea pentru dreapta conservatoare în defavoarea socialiștilor. Mai mult, va susține canditatura la președinție a lui Napoleon al III-lea. Opunându-se loviturii de stat din 2 decembrie 1851 al lui Napoleon al III-lea, Thiers se refugiază în Elveția, revine în 1852, dar se menține în afara scenei politice în această perioadă a celui de-al Doilea Imperiu, căruia îi era opozant. Situația devine mai liberală prin anii 1860. Thiers este ales deputat de Paris, iar în 1863
Adolphe Thiers () [Corola-website/Science/314237_a_315566]
-
prin anii 1860. Thiers este ales deputat de Paris, iar în 1863 devine liderul opoziției liberale. După înfrângerea de la Sedan din 1870, Franța menține deschis conflictul cu Prusia, inițiat de Napoleon al III-lea. La 17 februarie 1871, Adunarea Națională, refugiată la Bordeaux, îl alege pe Thiers șef al puterii executive al Republicii Franceze, în timp ce regele Prusiei proclamă, la Versailles, supremația Imperiului German și încheie cu Bismarck, în același an, așa-numitul "Tratat de la Frankfurt". Temerea restaurării monarhiei și refuzul armistițiului
Adolphe Thiers () [Corola-website/Science/314237_a_315566]
-
acea după-amiază, în noaptea care a urmat și a doua zi dimineața. Musulamnii, evreii și chiar câțiva creștinii care mai erau în oraș au fost masacrați fără nicio deosebire. 70.000 de civili au fost măcelăriți. Mulți musulmani s-au refugiat în Moscheia Al-Aqsa, unde, în conformitate cu o însemnare din Gesta, "...măcelul a fost așa de mare, că oamenii noștri se bălăceau în sânge până la glezne..." După cum scria Raymond de Aguilers "...oamenii călăreau în sânge până la genunchi și la brida frâielor." Tancred
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
armelor de foc și prafului de pușcă. Ocuparea bazinului mediteranean estic și preluarea rutelor și centrului comercial dintre orient și occident îi va obliga pe europeni să caute noi rute alternative. Mulți învățați bizantini care au supraviețui asediului se vor refugia în Europa, mai ales în orașele comerciale italiene, unde vor împrăștia ideile și cunoștiințele antice pierdute, posedate doar de ei, care vor da astfel startul Renașterii. Căderea Constantinopolului duce la descoperirea "Lumii Noi" , formarea unor noi imperii coloniale europene, apariția
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
preluat estul, capitală a fost împărțită în 1948, iar sovieticii au închis complet accesul spre Berlinul de Vest. În 1949, pentru că occidentalii aduceau provizii pe calea aerului, sovieticii au ridicat blocadă, iar până în 1958, trei milioane de est-germani s-au refugiat spre vest. În 1961, Germania de Est a închis rută de acces prin construirea Zidului Berlinului prin centrul orașului. Acesta era Războiul Rece, o divizare a Europei între cele două superputeri. Winston Churchill a descris memorabil frontieră dintre est și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]