KorAP: Find »[drukola/base=releva & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...239 240 241 ...458 >

11,435 matches

Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625

realizate de Jean Kellerhals și Cléopître Montandon, în 1991, care, însă, viza doar natura atitudinilor și practicilor educative parentale, nu și relația acestora cu reușita școlară. Am utilizat, în proiectarea chestionarului, rezultatele interviurilor calitative și a focus grupurilor care au relevat aspectele de profunzime vizînd atitudinile și practicile educative familiale. Pe baza informațiilor obținute am redactat un nou chestionar, adresat părinților elevilor, conținînd și itemi folosiți în cercetarea mai sus amintită. În cadrul unui studiu pilot, a fost verificat noul instrument de

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
cît mai larg de situații posibile, pentru a surprinde atît complexitatea problematicii abordate, cît și măsura în care întrebările existente în instrumentul (parțial) preluat sînt adecvate realității din România. Concordanța sau discordanța axiologică dintre părinți (în domeniul educațional) a fost relevată prin aplicarea unui chestionar cvasi-identic atît mamelor, cît și taților. Am putut, astfel, să estimăm, cu o anumită aproximație datorată dificultății de eliminare a influențelor reciproce, măsura în care coerența sau incoerența mesajului educațional influențează performanțele tinerilor, implicarea lor în

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
din tiparele tuturor nu e bine ... să fiu eu ca toată lumea, probabil că le e și frică de gura lumii, cred că dacă am sta într-un oraș mare nu ar fi așa. În privința neîncrederii manifestate de părinți, adolescenții o relevă drept cauză în formulări de genul: S1: Ar trebui totuși să aibă mai multă încredere în mine, știu să am grijă de mine, să fac alegeri potrivite. S2: Se implică în toate modurile cu putință. ... Mama abia așteaptă să fie

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
ar dori să învăț mai mult, astfel încît să obțin un viitor mai bun prin școală, și-ar dori o educație cît mai elevată pentru mine, să am o carieră și să nu ajung doar o simplă muncitoare. Analiza a relevat că lupta dintre generații este un atribut al stilului implicării autoritare, subiecții au declarat că "... există cu siguranță o luptă între generații". O voce vorbește despre acest lucru fără echivoc astfel: Pot să spun că e o luptă între generații

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
note bune în carnet și abia așteaptă să vadă că am terminat liceul și să scape de mine. Evaluarea implicării actorilor sociali În discuția despre stilurile implicării am folosit termenul "părinți" în mod generic, ca actori sociali nediferențiați. Discuțiile au relevat că există deosebiri între modalitățile și gradul de implicare în educația copiilor a celor doi părinți: mama și tata. Într-o anumită măsură, se implică frații și surorile mai mari, precum și alte rude. În relatările lor, adolescenții au evaluat, manifest

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
unei poziții sociale bune. Din perspectiva instituției școlare și a cadrelor didactice, legătura cu familiile elevilor s-a impus cu necesitate în practica cotidiană. Același lucru îl putem afirma și despre demersul științific și cel politic-administrativ. Studiile științifice întreprinse au relevat corelația dintre reușita școlară și participarea părinților la activitățile variate ale școlii. Relațiile dintre părinți și profesori se produc în forme multiple de interacțiune. Există însă un aspect al raporturilor școală-familie puțin cunoscut: părinții și profesorii, în mod implacabil, sînt

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
participant a surprins semnificația acestor discuții astfel: Cred că ar trebui să discute toate acele probleme care solicită imperios rezolvare, dar la care obligatoriu să fim invitați și noi elevii, pentru că pînă una alta noi sîntem subiectul principal. Spusele acestuia relevă faptul că elevii sînt conștienți că ei reprezintă rațiunea oricărui lucru ce se petrece în școală, că tot ce se întreprinde în familie sau liceu are ca finalitate ultimă starea lor de mai bine și, deoarece sînt actori principali, este

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
10. Percepția pozitivă a profesorilor față de implicarea părinților Rețeaua semantică 4.10 prezintă schema analitică a percepției pozitive pe care elevii cred că o au profesorii despre implicarea părinților în educația de acasă și în activitățile școlii. Observăm că participanții relevă că părerea profesorilor despre gradul în care părinții joacă un rol activ în educația lor în familie se raportează la prezența sau absența părinților la ședințe sau alte activități (condiție intervenție). Iată o asemenea opinie: "Diriga așa înțelege, mama, tata

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
obiectiv relevarea acelor aspecte proprii spațiului familial care sînt susceptibile de a crea un cadru propice dezvoltării intelectuale a copilului, implicării acestuia în studiu și atingerii unor performanțe școlare ridicate. Aspectele teoretice și empirice trecute în revistă cu privire la parteneriatele școală-familie-comunitate relevă importanța implicării părinților în educația copilului atît acasă, cît și în activitățile propuse sau care ar trebui propuse de către școală. Avînd în vedere că în societatea românească inițiativele de acest gen sînt sporadice și puțin consistente, apreciem că un prim

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
acasă, cît și în activitățile propuse sau care ar trebui propuse de către școală. Avînd în vedere că în societatea românească inițiativele de acest gen sînt sporadice și puțin consistente, apreciem că un prim pas important ar fi acela de a releva acele modele de interacțiune familială, acele atitudini și practici educative care conduc la un climat educativ favorabil evoluției școlare a copilului, oferindu-i posibilitatea de a atinge un nivel de instrucție ridicat și, implicit, șansa de a accede la un

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
și Cléopître Montandon (1991), vom face o scurtă trecere în revistă a conceptelor utilizate de cei doi autori. Precizăm faptul că accentul, în cercetarea noastră, a fost pus pe factorii care influențează reușita școlară a tinerilor, aspect care nu este relevat sub nici o formă de studiul mai sus amintit. În plus, am optat pentru aplicarea unei serii de itemi atît taților, cît și mamelor, în mod separat. Cercetătorii elvețieni au preferat aplicarea unui instrument unic de preluare a informațiilor și care

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
EDUCATIV Analiza sociologică a procesului de socializare pune accentul pe integrarea copilului într-un grup particular sau în ansamblul social, respectiv pe procesul de individualizare, de construcție a personalității distincte. Avînd în vedere că în cercetarea noastră am dorit să relevăm modelele de implicare educativă parentală inclusiv în sensul medierii unor influențe exterioare familiei și impactul acestei implicări asupra performanțelor în învățare ale tinerilor, perspectiva este aceea a integrării, în speță în raport cu școala și familia. Educația parentală va fi considerată ca

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
așa ceva "trebuie" făcut sau "nu se face", neînsoțite de o justificare oferită copilului în virtutea lui "pentru că așa spun eu" pot exprima o concepție autoritaristă asupra educației, presupunînd doar obediență necondiționată în raport cu cerințele exprimate de adult, dar pot, de ase-menea, să releve faptul că părintele nu e mereu conștient de motivația așteptărilor sale, că acestea pot reprezenta pur și simplu dorința împărtășirii de către tînăr a clișeelor sociale proprii universului familial. Coerent sau nu, justificat științific sau nu, familia își propune să transmită

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
comuni am fost obligați, implicit, să utilizăm delimitările teoretice și modalitățile de selecție a dimensiunilor conceptelor operate de sociologii elvețieni. Menționăm faptul că în timpul prelucrării datelor am verificat consistența unor indicatori sintetici propuși în cercetarea mai sus amintită pentru a releva măsura în care aceștia sînt utilizabili în spațiul cultural românesc. Din perspectiva celor doi autori, educația copilului poate fi analizată ca un proces de influențare implicînd: • strategii 1. obiectivele educative pe care le vizează părinții; 2. tehnicile de influențare utilizate

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
obiective în funcție de: • nivelul resurselor socio-economice; • stilul de coeziune al familiei nivelul de autonomie al membrilor familiei, respectiv închiderea sau deschiderea grupului domestic spre spațiul social exterior; • identitatea copilului rangul nașterii și apartenența de sex. În cercetarea noastră am încercat să relevăm și importanța aspectelor mai sus amintite asupra performanțelor școlare ale copilului. 2. Tehnicile de influență utilizate de către părinți pentru a-și atinge obiectivele educative au fost împărțite în patru dimensiuni: • Controlul, constînd în dirijarea conduitei copilului prin: obligarea lui în vederea

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
la anumite conduite particulare. Exemplu: descurajarea relațiilor sexuale ocazionale în numele preceptelor religioase. • Relaționarea desemnează manipularea contextului relațional al persoanei pentru a-i modifica modul de acțiune Exemplu: a iniția comunicarea cu copilul pentru ca acesta să fie mai deschis. Sociologii elvețieni relevă faptul că pedepsele aplicate copilului măresc sau micșorează costurile externe ale actelor de conduită, fiind, astfel, o modalitate de control, pe cînd motivarea urmărește creșterea sau scăderea costurilor și/sau beneficiilor psihologice ale acțiunii în sine. Dorim să facem o

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
fi privită ca avînd rol strict de instruire cu caracter tehnic (ortografie, calcul etc.) sau este investită și cu sarcini de educare morală. Caracterul specific sau difuz este valabil și pentru televiziune sau pentru grupul de prieteni. • axa participare/retragere relevă modul în care părinții intermediază influențele celorlalți actori sociali: familia poate să-i ignore (chiar dacă le recunoaște legitimitatea); familia are tendința de a-i lua în considerare, de a-i urma. Exemplu: unele familii se preocupă de obligațiile școlare ale

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
caracterizat de centrarea pe viața de acasă și pe practicarea unui control mai strict. Dacă este de tip deschis, va utiliza negocierea și va insista mai mult pe autoreglare și motivare internă. Urmărindu-și, în continuare, demersul analitic, sociologii elvețieni relevă trei dimensiuni principale ale tipului de funcționare a familiei din perspectiva interacțiunilor care au loc la acest nivel: 1. Coeziunea internă exprimă modul în care membrii familiei se relaționează la aceasta: • fuziunea grupului familial se definește prin: similitudinea membrilor; utilizarea

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
de neglijat faptul că 36% din varianța performanței la testul național nu poate fi explicată prin media din primii trei ani ai ciclului gimnazial. Dacă vom judeca lucrurile nu în termeni de surprindere obiectivă a nivelului de pregătire al elevilor relevat de reușita la testul național, ci în funcție de criteriul de repartizare a acestora la licee sau școli de arte și meserii, observăm că nivelul corelațiilor cu mediile vizate mai sus este sensibil mai ridicat. De data aceasta media din clasele V-

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
nu prezinte interes pentru majoritatea aiudenilor. Cei interesați de probleme sociale și politice se limitează la a obține informații în acest domeniu, mai degrabă ca o modalitate de utilizare a timpului liber disponibil decît din spirit civic. Ceea ce doream să relevăm prin considerațiile de mai sus este că familiile pot fi considerate preponderent închise spre exterior nu neapărat datorită unor convingeri implicite sau explicite ale membrilor acestora, ci și datorită unor condiționări de natură materială sau legate de particularitățile unei localități

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
distincte (nu erau de forma Da Nu), am construit două seturi de cîte 13 variabile, primul referindu-se la opțiunea pentru fuziune internă a grupului familial (7 itemi) și deschidere a acestuia spre exterior (6 itemi), iar al doilea set relevînd autonomia internă a membrilor familiei (7 itemi) și închiderea grupului în raport cu mediul extern (6 itemi). Deși în cercetarea realizată în Elveția răspunsurile subiecților referitoare la modelul de coeziune familială nu au fost analizate separat, construindu-se direct indicatorii sintetici, noi

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
spațiul social exterior deoarece este vorba, pînă la urmă, de o convenție care va permite compararea a patru categorii de familii, ale căror efective trebuie să fie suficient de mari pentru a permite respectiva comparație. Se propune, de fapt, a releva tendințele care sînt proprii mai degrabă unor familii și nu încadrarea acestora în niște modele ideale, utile doar delimitărilor conceptuale. Prezentăm, mai jos, distribuțiile de frecvență ale celorlalți doi indicatori care desemnează închiderea, respectiv deschiderea spre exterior a grupului familial

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
Paralel, definite prin autonomie internă și închidere. Familiile de tip Asociație, cărora le este propriu un nivel ridicat de autonomie a membrilor familiei și o deschidere accentuată a grupului domestic către exterior, sînt cele mai puțin numeroase. Datele cercetării elvețiene relevă o pondere de aproape 50% a familiilor de tip Companional, cam de 25% a celor de tip Bastion, de 20% pentru Asociație și de 8% pentru cele de tip Paralel. DIAGRAMA 7.1 Criteriile de clasificare a familiilor în cele

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
7.32 7.12 8.05 7,43 Se observă că apartenența la familiile de tip Asociație și Companional oferă o șansă în plus atît în ceea ce privește reușita în ciclul gimnazial, cît și la testarea națională. În tabelul 7.8 am relevat, deja, relația dintre reușita școlară a copilului și nivelul de studii al părinților. Ne punem întrebarea dacă apartenența la categoriile desemnate de cele patru modele de coeziune familială nu este asociată cu nivele culturale diferite ale mamelor și taților. TABELUL

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
performanța școlară. Importante sînt atitudinile și practicile parentale care sînt asociate acestei performanțe pentru că asupra lor se poate acționa printr-un parteneriat dintre școală și familie. Acest fapt nu înseamnă că nu vom încerca, de-a lungul expunerii noastre, să relevăm asocierea dintre aspectele structurale ale familiei și practicile/atitudinile parentale. Pe această cale pot fi relevate grupurile familiale ai căror copii au riscul maxim de eșec școlar și care ar trebui vizate prioritar în cazul unei intervenții a școlii. Primul

Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]