7,552 matches
-
se dovedesc deosebit de fertile (Marcus et al., 2000; Valentino et al., 2011). Validitatea metodologiei folosite este însă pusă adesea sub semnul întrebării. Majoritatea studiilor folosesc metode tradiționale, precum ancheta, întrebându-i pe participanți la ce se gândesc și ce emoții resimt. Principala limită a unor astfel de contribuții provine din faptul că emoțiile auto-raportate sunt trecute inevitabil printr-un filtru cognitiv. Pentru a-și numi emoțiile, respondenții trebuie să se gândească ce emoții resimt. Și studiul de față a folosit o
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
la ce se gândesc și ce emoții resimt. Principala limită a unor astfel de contribuții provine din faptul că emoțiile auto-raportate sunt trecute inevitabil printr-un filtru cognitiv. Pentru a-și numi emoțiile, respondenții trebuie să se gândească ce emoții resimt. Și studiul de față a folosit o astfel de metodă auto-reflexivă, cerându-le participanților să-și autoraporteze emoțiile resimțite în urma lecturii articolului folosit ca stimul experimental. Dincolo de problemele legate de validitatea externă a datelor obținute și deci de potențialul lor
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
emoțiile auto-raportate sunt trecute inevitabil printr-un filtru cognitiv. Pentru a-și numi emoțiile, respondenții trebuie să se gândească ce emoții resimt. Și studiul de față a folosit o astfel de metodă auto-reflexivă, cerându-le participanților să-și autoraporteze emoțiile resimțite în urma lecturii articolului folosit ca stimul experimental. Dincolo de problemele legate de validitatea externă a datelor obținute și deci de potențialul lor de generalizare, credem totuși că am făcut un pas important în încercarea de a răspunde unei întrebări esențiale: "Cum
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
aproape de un "nivel zero" al partizanatului, pentru ca spectatorii să-și poată forma singuri o opinie în legătură cu subiectele în jurul cărora există o controversă. Logica jurnalistică este însă diferită, fiind axată, în primul rând, pe obținerea rating-ului. De multe ori, jurnaliștii resimt ei înșiși presiunea de a face audiență, de a nu pierde competiția cu celelalte instituții media. Așa cum au remarcat recent anumiți autori, vorbind despre jurnalismul autohton, "emisiunile fără o dimensiune a scandalului, a senzaționalului sunt sortite audiențelor nesemnificative [...] punctele de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
mari ale talk-show-urilor politice actuale, care se remarcă prin schimburile violente de replici, acuzele nefondate și atacurile la persoană. Marcus et al. (2000) au explicat acest fenomen prin atracția involuntară față de conflict. Cum altfel am putea explica faptul că indivizii resimt simultan atât repulsie cât și atracție față de conflictele din știri? Așa cum ni se explică în literatura de specialitate (Gerber et al., 2011), agresivitatea crește nivelul atenției. Într-un context de agresivitate, devenim mai alerți, mai atenți la stimulii din exterior
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
risipirea spontanee a unei așteptări mari într-o nimica întreagă, adică: parturiunt montes, nascitur ridiculus mus"257. Laboratorul activității jurnalistice eminesciene se reflectă în manuscrise, unde regăsim, alături de transcrieri din tratate de specialitate, prelucrări succesive ale textelor destinate tiparului. Acribia resimțită în spațiul creației literare devine și o constantă a scrisului jurnalistic, relevând conștiința responsabilității gazetarului față de publicul cititor. În acest sens, Ioan Slavici amintește implicarea totală a poetului în activitățile pe care le desfășoară și exigența pe care o manifestă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în multe din laturile sale. Vechile structuri politice, economice și morale intră într-un proces de prefacere, iar perioada de tranziție se caracterizează prin contraste și situații nepotrivite, întâlnite la tot pasul. Dezacordul dintre formele noi și fondul local se resimte pretutindeni, căci vechiul nu murise, iar noul nu se consolidase încă. Teoria formelor fără fond sintetizează tocmai această fractură dintre formele noi, introduse în țară prin procesul revoluționar de dezvoltare a capitalismului în România, și fondul autohton preexistent. În ceea ce privește formarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai multe Istorii ale Franței onorabile și cîteva bune și foarte bune. Dar nu aveam, dacă nu mă înșel, o lucrare documentată și clară care să prezinte într-un volum o istorie a Franței de un bun nivel științific. Eu resimțisem în mod special această nevoie în cei doi ani (1983-1985) în care am avut onoarea să prezidez Comisia pentru înnoirea învățămîntului la disciplinele istorie și geografie. Acolo l-am întîlnit pe Jean Carpentier și cred că nimeni nu era mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
afirmă la municipalele din 1983. În sfîrșit, relațiile dintre socialiști și comuniști se deteriorează, în ciuda participării guvernamentale a PCF, care se simte ostatic. În iulie 1984, François Mitterrand, la cîteva săptămîni după manifestația populară împotriva proiectului referitor la învățămîntul privat, resimțit ca o atingere la libertatea învățămîntului, apelează la un nou Prim Ministru, Laurent Fabius. Partidul Comunist pune atunci capăt participării guvernamentale: politica de austeritate și de modernizare întîlnește o ostilitate crescîndă. Coabitarea. Alegerile din martie 1986, datorită introducerii *reprezentării proporționale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
În cenaclul de arte plastice "N. Tonitza" și "Șt. Luchian", În 1990 devine membră a Asociației Artiștilor Plastici ieșeni, unde, În numeroasele discuții cu Gheorghe Boancă, Își descoperă Înclinațiile reale pentru pictura naivă. Din prima perioadă a picturii sale, se resimțea parcă reținerea gestului. Firea sa comunicativă, prietenoasă și plină de căldură, contrasta cu sobrietatea aproape glacială a unei game extrem de restrînse de culori predominent reci. Căldura sufletească era parcă Împiedecată să se manifeste. Odată cu abordarea picturii naïve, Jana Ghemeș și-
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul loc în care alteritatea chipului oglindit poate primi un răspuns recuperator, poate fi recondusă spre non-dualitatea supremă. Trăim într-un tip de societate lipsită de pol unificator, unde alteritatea este puternic resimțită la tot pasul. N-ar putea deveni această situație materia unui exercițiu pentru a admite, pentru a gîndi, pentru a tatona sfera unui Altceva radical, în care identitatea și alteritatea să își afle paradoxala unitate? Libertăți și libertate Libertatea totală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de astăzi, nici politicul, nici religia nu mai constituie un orizont care domină existențele individuale, care și le subsumează. A te dedica binelui public, țării tale își păstrează desigur noblețea, dar obiectul acestei dedicări nu mai e sacralizat, ci e resimțit ca proiect al indivizilor care își afirmă și își organizează existența-împreună. Biserica însăși a renunțat în genere la ideea că are de asigurat o hegemonie normativă asupra întregii societăți, pentru a recunoaște în schimb, din interiorul doctrinei creștine, libertatea religioasă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la modelul pieței potrivit alegerii. Ceea ce ne atrage este tocmai diversitatea produselor, în raport cu care se măsoară libertatea noastră. Cu cît varietatea lor este mai largă, cu atît pare că avem mai multă posibilitate de opțiune. Dar, exercitîndu-ne această libertate, nu resimțim oare la tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care se ocupa de situația Bisericii Catolice în lumea de astăzi. în atmosfera modernității tîrzii, jocul dintre libertatea noastră de gîndire și obiectivitatea transcendenței capătă o provocatoare noutate, are condiții să devină o temă proaspătă de interogație. Căci dinaintea ei resimțim, mai mult decît în alte epoci, nedumerire, nesiguranță, uimire. Nu mai recurgem la soluțiile vechi, moștenite pentru a articula cei doi termeni, iar punctul lor de convergență participarea libertății umane la libertatea absolută ne scapă, a ieșit din orizontul nostru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asumată de conștiință, condiția diferențiată a omului modern poate sprijini efortul de a gîndi consecvent, responsabil față de societate, distanța comunicantă dintre absolut și lume. Aceeași condiție diferențiată poate da suport pentru a percepe tensiunea dintre cei doi poli, pentru a resimți interior atracția polului infinit depărtat, pentru a privi distanța ca distanță mobilizatoare. Fundamentalismul : refuz sau exacerbare a secularizării? E adevărat că, în spectacolul ei curent, modernitatea tîrzie ne pune în față nu distanța mobilizatoare, ci alte variante ale distanței dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul superior sînt atît de puternice încît aproape că scurtcircuitează distanța ; sînt gata să absoarbă comunitatea credincioșilor în lumina de sus. Dacă împărăția cerurilor s-a apropiat este pentru ca lumea să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
definitiv în cerul intelectual și destinul celorlalți, fie că sînt pioși și ajung în pămîntul pur, fie că au de parcurs alte și alte stadii de existență. în ambele tradiții, eliberarea totală poate fi asociată cu acea distanță verticală mobilizatoare resimțită în zorii unei religii monoteiste de întreaga comunitate, iar de contemplativii ei în toate timpurile. Eliberarea amînată corespunde unei distanțe destinse și într-un fel temporalizate, căci dezlegarea trebuie așteptată indefinit, chiar dacă gîndirea indiană și cea greacă nu insistă pe
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și cea greacă nu insistă pe temporalitate și pe istorie, precum monoteismele. Un alt exemplu: Hans Blumenberg vedea polemica între teologul tradiționalist Johann Wenk și Nicolaus Cusanus ca o situație conflictuală tip. Primul, spune el, ilustra teama, atît de des resimțită în fața unei teologii mistice, de ștergere a transcendenței temporale orizontale, amenințată de presupusa posibilitate ca, pe verticală, frontiera secretului divinității să fie împinsă prea departe, iar posibilitățile umane de cunoaștere să fie înălțate mai sus decît stabilește restricția eschatologică a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
prima parte a secolului XX au făcut să se ciocnească aprig refuzul istoriei occidentale și dorința de îmbarcare rapidă în această istorie, scop în care bagajele tradiției răsăritene trebuiau abandonate. Intelectualii interbelici, printre care Mircea Eliade și Constantin Noica, au resimțit acut atît necesitatea, cît și dificultățile de a articula istoria/cultura Occidentului european și tradițiile locului. Sîntem eternii țărani ai istoriei, exclama Noica, în vreme ce Eliade vorbea despre teroarea istoriei care apasă peste Europa de Răsărit. Totuși, pentru a se integra
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă ca un ghimpe în carnea societăților noastre. Cînd e resimțită cu intensitate, absența ei poate ajunge să lucreze în noi precum acul albinei socratice. într-adevăr, ce definește modernitatea noastră? Nu doar refuzarea oricărui temei transcendent, ci mai ales căutarea contradictorie și, ca atare, fără speranță a temeiului, absența lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spiritual, Europa modernă nu a pierdut legătura ; dimpotrivă, i-a dat o orientare și o productivitate cu totul speciale. Civilizația Occidentului se întemeiază pe exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune. Distanța severă, și chiar opoziția pe care creștinismul occidental le resimte între natură și supranatură ar fi legitimat, potrivit unei concepții destul de larg împărtășite, dreptul mai mult, responsabilitatea, datoria omului de a studia natura (cosmică și umană), de a o administra, de a-i organiza și spori productivitatea, de a face
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
adevărul nu are nevoie de forță pentru a se impune conștiințelor ; a-l asocia cu forța înseamnă a știrbi întîlnirea dintre lumina adevărului și libertatea conștiinței. Cînd prima modernitate a izgonit religia din sfera puterii, instituțiile creștine din Occident au resimțit acest divorț ca pe un atentat grav la misiunea lor spirituală ; timp de un secol și mai bine, au conceput modernitatea ca pe un război între laicitate și Dumnezeu. Dar, de la începutul secolului XX încoace, Bisericile occidentale au pornit să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Europei. În cursul anului,această regiune se află sub influența următorilor centri barici principali: anticiclonul Azorelor,anticiclonul siberian,ciclonul islandez și ciclonii mediteraneeni. Datorită poziției în partea de est a Podișului Moldovei,regiunea în care se află și comuna Șipote resimte cel mai mult efectele maselor de aer generate de maximul baric al Azorelor, vara și de cel euroasiatic,iarna. În timpul iernii, această parte a țării este supusă atât invaziei maselor de aer estice și arctice continentale, care dau stări de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Miletinului, cât și regiunile înconjurătoare. Frecvența maximă a aerului maritim de vest și nord-vest provoacă maxime de precipitații în mai -iunie, acestea fiind deosebit de importante, deoarece aduc cele mai mari cantități de vapori de apă. Vântul de NV se resimte și iarna, masele de aer generând importante căderi de zăpadă. Vânturile de E au o frecvență mai mare iarna, când împreună cu vânturile din NE se fac cunoscute prin gerurile puternice pe care le provoacă .În termeni climatologici,aceste vânturi poartă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]