6,863 matches
-
aibă puțin spirit de inițiativă, respect de sine și competențe sociale în relațiile cu cei de aceeași vârstă. Copiii crescuți de părinți permisivi (afectuoși și puțin riguroși) adesea nu reușesc să dobândească simțul responsabilității și autocontrolul. Părinții fermi (afectuoși și riguroși) asigură condiții de creștere optime și, prin urmare, copiii lor au comportamente ce denotă niveluri ridicate de încredere în sine, stimă de sine și autocontrol. Atenție Deși teoria atașamentului a fost elaborată pentru a explica modul în care își creează
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de combinare a informațiilor obținute pe baza celor două sisteme de clasificare În același timp în care sistemul dimensional a început să fie tot mai apreciat pentru utilitatea sa în clasificarea tulburărilor infantile, a crescut și presiunea în direcția folosirii riguroase a categoriilor DSM pentru elaborarea de tratamente validate empiric (Ollendick & King, 2004). O dată inițiate aceste două tendințe, dezbaterea privind sistemul care servește cel mai bine interesele copilului și adolescentului a fost înlocuită de discuțiile recente cu privire la mijloacele prin care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
importante din ultimii ani au anulat „efectul pasărea Dodo” și au dus la investigarea „eficienței tratamentelor specifice la copii cu probleme comportamentale, emoționale și sociale specifice” (p. 4). Autorii subliniază, de asemenea, necesitatea de a se folosi metode științifice mai riguroase - cum ar fi studiile clinice randomizate - în proiectele de cercetare destinate verificării tratamentelor empirice. În studiul lor privind tratamentele psihosociale consacrate și potențial eficiente la copii și adolescenți, Ollendick și King (2004) pun în evidență mai multe aspecte ce continuă
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Dioclețian (284-305) și Constantin (306-337), prin măsurile lor financiare, au restabilit moneda romană, ce-și va ridica valoarea până la sfârșitul secolului al IV-lea. Dominatul a transformat Imperiul într-o monarhie orientală, bazată pe o armată disciplinată, birocrație și fiscalitate riguroasă. Transformarea internă a Imperiului, la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea, se va resimți curând și la Dunăre. Statul roman păstrase în nordul Dunării de Jos câteva capete de pod, puncte de sprijin, unde instalase
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Aur (Ulus-Djuci), care va dăinui câteva secole. Noul organism politic-statal, reîntrupare a "Imperiului stepei" în Europa (al treilea, după cel hun și avar), s-a substituit stăpânirii cumane, sfărâmată de mongoli la Kalka (1223), dar în forme mult mai riguroase și mai apăsătoare pentru cei supuși. Hoarda de Aur s-a desprins de sub autoritatea marelui han, devenind un stat mongol de-sine-stătător ce ducea propria sa politică. Reședința ei a fost stabilită pe Volga inferioară, în centrul noului stat, mai întâi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a născut în 1899 în Moldova. Tatăl lui, probabil de origine ucraineană sau poloneză, și-a schimbat numele inițial de Zelinski în Zelea, adăugîndu-și apoi numele de familie Codreanu, de la cuvîntul românesc codru. Fiul lui a primit o educație religioasă riguroasă și extrem de naționalistă și a intrat în politică încă din tinerețe. În 1927, el a organizat Legiunea "Arhanghelul Mihail". Lider charismatic, Codreanu nu susținea la început o anumită ideologie, punînd în schimb accentul pe regenerarea morală a individului. Programul și
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și a creștinismului cu islamismul; din întîlnirea ideologiilor ultimelor două secole. Iată, spre exemplu, că analiza naționalismului devine și mai interesantă în Europa Centrală și de Est, în zona balcanică. Brusc, raportul dintre tendințele particulare duse spre limită de aplicarea riguroasă a principiului autodeterminării și reacțiile unificatoare atrage atenția și se impune analizat retrospectiv. Și, din nou, ce se întîmplă în Balcani parte a Europei și a lumii, caracterizată și prin accelerarea schimbării? Unde trebuie căutate șansele omogenizării vitezei de reacție
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și să bântuie orfelinatele”. Alte vremuri, alți oameni, alte conduite. După terminarea ciclului primar, Leonid Boicu a fost trimis la Iași pentru a-și face studiile liceale, ca elev intern, la Liceul Național (actualul Colegiu Național „M. Sadoveanu”). În urma unui riguros examen de admitere, susținut în sesiunea din septembrie 1943, a fost declarat admis și înmatriculat în clasa a I-a A, avându-l ca diriginte pe binecunoscutul dascăl și istoric C. A. Stoide. Cum însă războiul din Răsărit se apropia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu aceeași structură numerică a începuturilor, adică „minuscul” - cum însuși l-a definit. Marcând un evident jalon în propria-i carieră științifică, dominată până atunci de preocupările de istorie economică și socială, noua direcție de cercetare, transformată deîndată într-un riguros și statornic program, reclama însă și resurse umane pregătite corespunzător, pe măsura ambițioaselor proiecții tematice. Pentru aceasta, n-a pregetat a-și consuma timpul, energia, priceperea și, mai ales, răbdarea, investite cu rar-întâlnită generozitate, chiar dacă finalmente satisfacțiile aveau să fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ș.a. Aproape în totalitate, acele studii s-au regăsit ulterior sintetizate, de același vrednic autor, în cuprinsul capitolelor aferente problematicii abordate în volumul al treilea din tratatul de Istoria României, publicat de Editura Academiei în 1964. Iar maniera analitică extrem de riguroasă și profundă, de subtilă pe alocuri și de clară, percepută nu de puțini colegi de breaslă ca autentică măiestrie, l-au impus aproape de la sine ca model. „Contribuțiile sale privind industria, transporturile, căile de comunicație, structura socială a orașului din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al XIX-lea - consemna, pe bună dreptate și îndeajuns de sugestiv, același acad. Gh. Platon - au reprezentat și pentru mine importante puncte de reper în construirea sintezelor spre care năzuiam. Propriile mele cercetări consacrate dezvoltării orașului m-au convins cu privire la riguroasa sa metodă de cercetare, prin atenția deosebită acordată materialului faptic descoperit în arhive, prin importanța pe care o acorda studiului lui metodic, prin maniera superioară în care știa să-l utilizeze și să-l valorifice cu profesionalism și inteligență”. Cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu întâmplător, spre analiză, perioada istorică cuprinsă între anii 1853 și 1866. Pornind de la premisa că Principatele Române s-au aflat în linia întâi a problematicii care a format obiectul confruntărilor politico-militare prilejuite de redeschiderea, în 1853, a crizei orientale, rigurosul analist constată, între altele, că modul cum a fost reglementat statutul politic al acestora „a înlesnit întărirea prezenței și influenței europene, îndeosebi franceze, în sud-estul continentului, pe de o parte, și o evidentă slăbire a înrâuririi ruse, o prezumare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funciar evenimențială, nici condamnată a fi; totuși, exceptând explicațiile de lungă durată, istoria ultimilor o sută de ani, aproape totdeauna politică, a lucrat în și pe scurt timp. Pe de altă parte, evenimentul nu poate fi studiat în coordonate științifice riguroase, cercetătorii să plece de la și să rămână ancorați în structură, chiar în afara cronologiei, ceea ce - observa cineva - istoria devine un fel de sociologie și își pierde rațiunea de a fi. Berr, Febvre și discipolii lor, cu deosebire „Școala Analelor”, respingeau „istoria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între directorii executivi și directorii nonexecutivi (în particular, directori nonexecutivi independenți), astfel încât nicio persoană sau grup restrâns de persoane să domine puterea de decizie a consiliului. A.4. Numirea în Consiliul de administrație - ar trebui să existe o procedură formală, riguroasă și transparentă pentru numirea noilor directori în consiliu. A.5. Informarea și dezvoltarea profesională - Consiliului de administrație ar trebui să i se furnizeze, periodic, informații într-o formă și o calitate adecvată, pentru a îmbunătăți luarea deciziilor. Toți directorii ar
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ar trebui să primească oferte de numire în Consiliul de administrație pentru a-și actualiza și reîmprospăta, în mod regulat, cunoștințele și capacitățile profesionale. A.6. Evaluarea performanței - Consiliul de administrație ar trebui să inițieze o evaluare anuală, formală și riguroasă, a performanțelor proprii, precum și pe cele ale comitetelor și directorilor. A.7. Realegerea - toți directorii ar trebui înscriși pentru realegere la intervale regulate, pentru continuarea performanțelor satisfăcătoare. Consiliul de administrație ar trebui să asigure o reîmprospătare planificată și progresivă a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
înțelese, în ceea ce privește implementarea lor în practică; au tendința să devină extrem de implicați în sistemele informaționale deoarece acestea reprezintă principalul element al controlului managerial, precum și prin faptul că sunt fundamentale pentru procesul de raportare financiară; se bazează pe o disciplină profesională riguroasă și pe conformarea cu standardele profesionale; caută în permanență o cooperare activă între cele două funcții; sunt puternic legați de sistemele de control intern ale organizației; sunt preocupați de depistarea erorilor, de modul de instrumentare a aces tora și de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscurile care pot afecta entitatea. Excesul de norme, reguli, proceduri, împiedică realizarea unui control eficient, de aceea este necesară găsirea unui echilibru optim în vederea stabilirii acestora. Astfel, sunt situații în care se impun reguli precise, clare, stricte, adică un control riguros, spre exemplu, cazul întreprinderilor aflate în faza de maturitate, dar sunt și situații în care controlul trebuie să fie mai puțin restrictiv pentru a putea permite atingerea obiectivelor strategice ale entităților, spre exemplu, cazul societăților nou-înființate sau al celor care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
CCI). Responsabilul funcției va întocmi o listă cu subactivitățile sale, în mod secvențial pe cât posibil. Gradul de detaliere rămâne la alegerea responsabilului, dar cu cât diviziunea va fi mai adâncă, cu atât activitatea de control intern implementată va fi mai riguroasă și mai eficace. Exemplu: Divizarea în subactivități pentru activitatea - plata salariilor la instituțiile publice cuprinde: i) întocmirea documentelor pentru angajare; ii) stabilirea elementelor de natura salarială; iii) înscrierea în carnetele de muncă a elementelor salariale; iv) actualizarea bazei de date
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
a fost divizată în 13 operații/subactivități elementare, însă putea să fie și în mai multe, dar și în mai puține, aceasta în funcție de nivelul de rigurozitate dorit; b) identificarea riscurilor proprii fiecărei subactivități și evaluarea acestora nu este o activitate riguroasă, științifică, ci o activitate aleatorie cu un anumit grad de aproximație. Astfel, în toate cazurile în care este posibilă o cuantificare, aceasta este bine să se producă, dar în majoritatea cazurilor identificarea și evaluarea riscurilor sunt estimări de natură calitativă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
riscul de audit, care nu poate fi acoperit ținând cont de aceeași relativitate a controlului intern. Totuși, auditorii interni pot realiza o îmbunătățire constantă a sistemului de control intern, mai bine decât oricine altcineva, în cadrul misiunilor, datorită metodologiei exacte și riguroase pe care o desfășoară. Capitolul 2. Controlul intern 215 215 Bibliografie capitolul 2 [1] Fayol Henry, Administration industriale et generale, Edition Dunod, Paris, 1925 [2] Ghiță Marcel, Controlul financiar, componentă a mecanismului economiei de piață, Editura Universitaria, Craiova, 1995 [3
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fie încorporat în operațiunile și procedurile organizației și să devină o componentă a culturii acesteia, cu posibilități substanțiale de monitorizare a performanței. În realizarea procesului de implementare a managementului riscurilor un rol aparte revine comitetului de audit care, în mod riguros, trebuie să evalueze contribuția managementului riscurilor la eficientizarea operațiunilor și la creșterea valorii organizației. De asemenea, standardele de audit intern, pe baza principiilor guvernanței corporative, recomandă evaluarea periodică a procesului de management al riscurilor și tratamentul sistematic al acestora, care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
1987; Franklin, 1987; Garvey et al., 1987), evitarea nu este o consecință a severității sau frecvenței atacurilor de panică ori a vîrstei la care debutează tulburarea. Studiile cu privire la efectele duratei tulburării de panică și la debutul afecțiunii nu sînt la fel de riguroase, dar descoperirile nu au putut susține ideea că originile agorafobiei se află în tulburarea de panică. Împotriva acestei teorii, Clum și Knowles (1991) au afirmat că literatura de specialitate confirmă ipoteza potrivit căreia evitarea agorafobică este prezisă de trei tipuri
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
numeroase controverse legate de stabilirea unui nivel de gravitate a traumei care să implice posibilitatea diagnosticului. Este interesant că testările DSM-IV au relevat, contrar așteptărilor, că prevalența SSPT nu a crescut în mod semnificativ odată cu adoptarea unor definiții mai puțin riguroase ale traumei (Kilpatrick et al., 1997). Cu toate acestea, DSM-IV acordă o importanță deosebită prezenței amenințării fizice la adresa sinelui sau a altor persoane, în cadrul criteriului A1. Reacția persoanei față de eveniment este, de asemenea, relevantă; criteriul A2 specifică prezența sentimentelor de
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
înțelegere față de condiția mentală a pacientului, păstrînd un echilibru între acordarea sprijinului unei victime afectate și obținerea unor informații obiective. Deși se impune o manieră de abordare bazată pe empatie și compasiune, exagerarea acestei tendințe în dauna unei evaluări mai riguroase nu este în interesul pacientului pe termen lung. O evaluare comprehensivă nu trebuie să includă doar starea mentală, nivelul de incapacitare și parametrii existențiali, ci și detalii legate de experiența traumatizantă, istoricul traumatic anterior și condiția pacientului înainte de traumă. Terapeutul
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
pot fi inventate sau exagerate, în special în cazurile care implică acordarea despăgubirilor (Resnick, 1993; Frueh et al., 1997). Ca și în privința altor afecțiuni psihice, posibilitatea simulării sau exagerării simptomelor nu poate fi eliminată complet. Cu toate acestea, o evaluare riguroasă și aprofundată, cu ajutorul unor instrumente standard, dacă este posibil, reduce erorile. O discuție detaliată asupra detectării simulării în SSPT nu reprezintă un scop al acestui capitol. Totuși, prezența tuturor celor 17 simptome ale tulburării trebuie întotdeauna considerată suspectă. Cînd adresează
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]