6,798 matches
-
pozitiv asupra procesului de formare a actorului de mai târziu. În 1913 familia Rühmann a deschis hotelul Handelshof în Essen, care avea o cafenea și un restaurant. Aceast proiect a depășit posibilitățile financiare ale familiei, care a ajuns în pragul ruinei. Dezastrul financiar a provocat o criză în sânul familiei, lucru care a dus în anul 1915 la divorțul părinților. Tatăl lui, Hermann Rühmann, se mută la Berlin unde probabil se sinucide. Fosta soție și cei trei copii rămân în Essen
Heinz Rühmann () [Corola-website/Science/322964_a_324293]
-
a contribuit la „Visionary San Francisco”, o expoziție de la Muzeul de Artă Modernă din San Francisco, în perioada 14 iunie - 26 august. A scris o povestire, „Skinner's Room”, a cărei acțiune se petrece într-un San Francisco aflat în ruină, în care podul San Francisco - Oakland Bay Bridge fusese închis și acaparat de cei fără adăpost - stare de lucruri descrisă mai apoi de Gibson în trilogia Bridge. Povestea a inspirat contribuția la expoziție a arhitecților Ming Fung și Craig Hodgetts
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
inspirat contribuția la expoziție a arhitecților Ming Fung și Craig Hodgetts, care și-au imaginat un San Francisco în care cei bogați trăiesc în turnuri cu înaltă tehnologie, alimentate solar, care privesc peste un oraș neîngrijit cu un pod în ruină. Expoziția arhitecților prezenta pe ecran o prezentare video a lui Gibson discutând despre viitor și citind din „Skinner's Room”. "The New York Times" a lăudat expoziția ca pe „unul dintre cele mai ambițioase și admirabile eforturi de a prezenta domeniul arhitectonic pe
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Ural care va pretinde că a descoperit acolo o mină de diamante. Descoperirea va duce la scăderea prețurilor diamantelor în Anglia și în Africa de Sud și-i va forța pe mineri să-și vândă diamantele repede pentru a se salva de la ruina financiară, care s-ar produce după ce diamantele găsite în Ural vor ajunge pe piață. Cei doi Girdlestone își vor învesti toți banii disponibili pentru a cumpăra cât mai multe diamante. După ce-și vor epuiza capitalul, agentul lor va dispărea
Firma Girdlestone () [Corola-website/Science/322983_a_324312]
-
se află în cartierul Cârtojanca din orașul Videle, județul Teleorman, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. A fost ridicată în anul 1819, înlocuită din 1883, părăsită după cutremurul din 1940, și salvată din ruină în 2008. Până la cutremurul din 1977 a stat ascunsă sub o cămașă de zid, acoperită cu picturi. Părți de zid și pictură exterioară se mai păstrează până astăzi. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și iconostas. Câteva însemnări
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
biserică de zid. În secolul 20, biserica a funcționat ca și capelă de cimitir până în 1940, când a fost dezafectată de cutremur. A fost afectată de cutremurul din 1977 și de inundațiile din 2005. Biserica, ajunsă într-un stadiu de ruină, a fost reconstruită aproape în totalitate, în anii 2007-2008, într-o formă cât de cât asemănătoare cu cea inițială. Se poate constata că doar o mică parte a materialului lemnos original a fost reintegrat în structura sa, și acesta parțial
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
aproape total, lipsind piesa orizontală, caracteristică peste intrare, pe care se continua funia sculptată de pe cei doi ușori laterali. Biserica din Videle-Cârtojanca este una dintre foarte puținele biserici de lemn rămase în zona de sud a Munteniei. Salvarea ei din ruine a condus la înlocuirea materialului original într-o proporție foarte mare. Îmbrăcămintea ei de zid, de altă dată, este amintită de fragmente pe latura de sud. Are dimensiuni modeste, planimetrie cu tindă mai îngustă decât naosul, un buzunar special pentru
Biserica de lemn din Videle-Cârtojanca () [Corola-website/Science/322991_a_324320]
-
statuia Sfântului Nepomuk. Cum populația de confesiune evanghelică a orașului nu lua în seamă acest sfânt, ba chiar îl ridiculiza, statuia a fost așezată pe podul din fața Porții Ocnei. Când vechea poartă s-a dărâmat, sfântul a fost îngropat sub ruinele ei. Generalul comandant contele Franz Wallis a ordonat atunci așezarea statuii în Piața Mare."" După amplasarea statuii, sibienii de confesiune luterană au încercat, în repetate rânduri, să deterioreze statuia. Pentru a o proteja de vandali, autoritățile au instalat o pază
Statuia lui Ioan Nepomuk din Sibiu () [Corola-website/Science/323015_a_324344]
-
jucat de Espiridion Acosta Cache, un povestitor mayaș) a fost preluată dintr-o lucrare autentică mezoamericană. În timp ce lucrau la scenariu, Safinia și Gibson au călătorit în Guatemala, Costa Rica și peninsula Yucatán pentru a căuta locații de filmare și a vizita ruine mayașe. Dorind o anumită precizie istorică, realizatorii au angajat un consultant, Richard D. Hansen, specialist în cultura mayașă și profesor-asistent la Idaho State University. Ca și șef al Proiectului Mirador Basin, el lucrează pentru a conserva o mare parte din
Apocalypto () [Corola-website/Science/323914_a_325243]
-
angajat un consultant, Richard D. Hansen, specialist în cultura mayașă și profesor-asistent la Idaho State University. Ca și șef al Proiectului Mirador Basin, el lucrează pentru a conserva o mare parte din verdeața din pădurile tropicale din Guatemala și de lângă ruinele mayașe. Gibson a vorbit despre implicarea lui Hansen: "Entuziasmul lui Richard pentru ceea ce face este contagios. El a reușit să ne asigure că ceea ce scriam conține atât autenticitate, cât și imaginație." Alți profesori de istorie mezoamericană au criticat filmul datorită
Apocalypto () [Corola-website/Science/323914_a_325243]
-
23 decembrie 1659, a demolat biserica pentru a nu fi folosită de asediatori ca punct de atac. În incinta acestui bastion, comitele Michael von Brukenthal a amenajat în secolul al XVIII-lea o grădină cu fântână și oranjerie, cu o ruină artificială și cu o colină amenajată din bucăți de stâncă. Cu prilejul festivităților militare, pe platforma bastionului erau aduse tunuri cu care se trăgeau salve de artilerie. Bastionul Soldisch a început să se degradeze după demolarea Turnului Aurarilor (1881) și
Bastionul Soldisch () [Corola-website/Science/323943_a_325272]
-
de acces în cetate, fiind apărat de breasla măcelarilor. El se afla la capătul vestic al străzii Cisnădiei (azi "Nicolae Bălcescu"), la intersecție cu strada Tribunei. Lovită de un trăsnet la 27 iunie 1594, Poarta Cisnădiei a fost transformată în ruine și reclădită apoi în același an. Atât turnul, cât și poarta, au fost demolate în 1839, împreună cu alte fortificații ale orașului medieval, în scopul realizării unei mai bune legături între vechiul burg medieval și noile cartiere ale orașului. Modul în
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
fortificație a orașului, s-au construit și porți de acces în cetate, printre care și Poarta Cisnădiei. Denumirea sa provenea de la strada Cisnădiei, în capătul căreia a fost construită poarta. Cercetările arheologice efectuate în ultimii ani au scos la iveală ruinele fundațiilor acestei porți. Poarta Cisnădiei se afla în dreptul clădirii ce desparte Parcul ASTRA de strada Tribunei. Asediile otomane de la mijlocul secolului al XV-lea au determinat necesitatea întăririi fortificațiilor orașului, precum și o organizare mai eficientă a apărării cetății. În anul
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
și destoinicia măcelarilor, care au apărat Poarta Cisnădiei și turnul de deasupra ei. Turnul Porții Cisnădiei a devenit un simbol al rezistenței sibienilor împotriva inamicilor. Poarta Cisnădiei a fost lovită de un trăsnet la 27 iunie 1594, fiind transformată în ruine. Ea a fost reclădită în același an. Istoricii sibieni presupun că pe aici a intrat Mihai Viteazul în Sibiu după bătălia de la Șelimbăr (1599). Poarta Cisnădiei avea un rol economic important pentru Sibiu, făcând legătura cu Dumbrava Sibiului, unde se
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
200 tone fiecare aflați pe vârful pisurilor Ollantayparubo și Ollantaytambo (Anzii Peruvieni) sau de blocurile de bazal din fortăreața Tiahuanaco (azi la granița Perului cu Bolivia). Spaniolii au aflat de la incași că aceștia nu au văzut aceste orașe decât în ruine și nu știau nici cine le-au făcut și nici cum le-au făcut. De obicei incașii refuzau să vorbească de aceste "cetăți ale uriașilor" cum le numeau ei, dar unii dintre ei au afirmat că sunt construite de "fii
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
o enormă scară submarină, din pietre dreptunghiulare, cioplite și șlefuite din piatră dură, având câteva tone fiecare piatră. Câteva pietre au fost aduse cu mari dificultăți la Salonul nautic Internațional de la Genova (în noiembrie 1981). Tot în zonă se află ruine a mai multor fortificații și clădiri acoperite de nisip și vegetație acvatică care u puteau fi construite de mica populație a arhipelagului Canare. Pe Insula Fuerteventura există ruine a numeroase menhire, dolmene și cromlehuri identice cu cele din Anglia, Franța
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
nautic Internațional de la Genova (în noiembrie 1981). Tot în zonă se află ruine a mai multor fortificații și clădiri acoperite de nisip și vegetație acvatică care u puteau fi construite de mica populație a arhipelagului Canare. Pe Insula Fuerteventura există ruine a numeroase menhire, dolmene și cromlehuri identice cu cele din Anglia, Franța și cele găsite în largul Bermudelor. Dacă mumiile și mormintele piramidale pot fi explicate de o presupusă influență egipteană (dacă flota faraonului ar fi trecut prin Atlantic) nu
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
vârstă încă fragedă, contrazice locul comun. Bogdan Vlăduță a descoperit la Romă și în călătoriile sale prin Italia anilor de început de mileniu trei istoria, trecutul mai mult anonim decât pe cel glorificat de cărți, acela al mormintelor antice, al ruinelor unor epoci faimoase. Lucrările sale expuse în sălile boltite de la Cotroceni rețin imaginea morții strecurata că printr-un praf fin, al timpului să zicem, în culori întunecate, dar deloc sumbre. Combinația de lumină și exultanta solară, specifică Italiei, si nostalgie
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
într-un duel. Jack acceptă să lupte fără sabie, dacă Aku îndeplinește la rându-i trei condiții: fără puteri supraumane, fără slujitori malefici și fără schimbări de formă (să lupte în formă umană). Duelul are loc la răsăritul Soarelui, la ruinele de dincolo de Valea Cadavrelor. Jack își face încălzirea, apoi lupta începe. Când situația devine critică pentru Aku, acesta face o coloană să se prăbușească peste Jack. Apoi face ca un fir de iarbă să-l apuce de picior, iar apoi
Jack contra lui Aku () [Corola-website/Science/319457_a_320786]
-
se afla până în urmă cu câteva decenii într-o stare avansată de ruină în cătunul Tătăroaia din localitatea Prundeni, județul Vâlcea. Avea hramul „Sfinții Voievozi” și era ridicată în anul 1787. A fost demolată în anul 1977 iar lemnele păstrate în cimitir, pentru o eventuală reconstruire ulterioară, au dispărut în timp. Biserica a
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
biserică. Sînt morminte la 1,00-1,50 m depărtare de biserică. În preajma acestor morminte zidăria soclului este cel mai mult deplasată și lăsată. 2. Lipsa reparațiilor la timp. 3. Neluarea nici unei măsuri de scurgere a apelor și nici de protejarea ruinelor." "Față de această situație: Nici nu poate fi luată recomandarea D.M.I. ca la reconstruire să se completeze doar elementele degradate. Biserica va trebui să fie restaurată în întregime păstrându-se forma și aspectul actual. La o construcție ... [fundați]a să fie
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
Ei își cheltuiau averile pe banchete, petreceri și lux, în timp ce țărănimea trăia în sărăcie lucie iar orașele, dintre care multe erau proprietatea personală a unui mare nobil care se temea de apariția unei clase de mijloc independente, erau ținute în ruină. Numeroși istorici afirmă că o cauză majoră a decăderii Uniunii a constituit-o neobișnuita instituție a vetoului liber ("liberum veto"), care a permis în principiu, începând cu 1652, oricărui deputat din Sejm să anuleze orice lege adoptată de acesta. Astfel
Constituția de la 3 mai 1791 () [Corola-website/Science/319474_a_320803]
-
Ruina (în limba ucraineană: Руїна) este o perioadă în istoria Ucrainei care este cuprinsă între moartea hatmanului Bogdan Hmelnițki (1657) și ascensiunea la putere a hatmanului Ivan Mazepa (1687). Această perioadă este caracterizată prin lupte continue, război civil și intervenții ale
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]
-
intervenții ale puterilor vecine în treburile interne ale Ucrainei. După cum se spunea în acele vremuri: „Від Богдана до Івана не було гетьмана” ("Între Bogdan [Hmelnițki] și Ivan [Mazepa] nu a fost niciun hatman"). Această frază caracterizează perfect perioada haotică a Ruinei. Perioada Ruinei a început după moartea hatmanului Bogdan Hmelnițki. Hmelnițki a reușit să elibereze țara după secole de dominație poloneză, printr-un adevărat război de eliberare națională. Este adevărat că, în fața puternicilor săi vecini (Rzeczpospolita și Hanatul Crimeii), el a
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]
-
puterilor vecine în treburile interne ale Ucrainei. După cum se spunea în acele vremuri: „Від Богдана до Івана не було гетьмана” ("Între Bogdan [Hmelnițki] și Ivan [Mazepa] nu a fost niciun hatman"). Această frază caracterizează perfect perioada haotică a Ruinei. Perioada Ruinei a început după moartea hatmanului Bogdan Hmelnițki. Hmelnițki a reușit să elibereze țara după secole de dominație poloneză, printr-un adevărat război de eliberare națională. Este adevărat că, în fața puternicilor săi vecini (Rzeczpospolita și Hanatul Crimeii), el a ales să
Ruina (istorie) () [Corola-website/Science/319491_a_320820]