8,136 matches
-
vas mare cu otravă au ales moartea în locul vieții fără libertate. Iar el încearcă din nou norocul armelor până când, fiind înconjurat din toate părțile și gata să cadă cu doi fii ai săi în mâinile vânătorilor romani, se străpunse cu sabia sa, lăsând învingătorilor un cadavru...”. ȚĂRÂNA de la CĂLUGĂRENI S-a turnat apoi țărâna de la Călugăreni, unde Mihai Viteazul s-a repezit el însuși călare pe un cal alb în mijlocul turcilor cu barda în mână, zdrobindu-le oastea și punându-i
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ziua de 25 ianuarie, scrie Ștefan tuturor prinților că a fost atacat de 120.000 de turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei mele». Ștefan a fost fără milă, ca destinul a tăiat, a tăiat, a tras în țeapă, a respins răscumpărarea oricât de mare: «ce au căutat în țara mea săracă, dacă sunt atât de bogați?» Ca să mulțumească lui Dumnezeu, Ștefan cu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
fabricau”. „Declarăm în fața lui Dumnezeu și a istoriei noastre că violențele noastre au fost totdeauna de apărare și legitim răspuns. Inițiativa ilegalităților și a violențelor revine în întregime inamicilor noștri.” (Ion I. Moța) Legionarii au fost și sunt soldați fără sabie, arma lor a fost pătimirea, temnița și jertfa. Legionarii au fost permanent supuși violențelor și ținuți în afara legii, precum și azi. Un delicvent de drept comun, fost prim ministru, împotriva constituției și dreptului omului la viață, cuvânt și convingeri pe plan
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
huiduit, națiunea îi pusă în stare de legitimă apărare, nu omori, ci lupți pentru Patrie, pentru credință, pentru Dumnezeu.” (Neculai Totu, Însemnări de pe front). În câteva cazuri, am fost puși în situația grea și nedorită de a ne apăra cu sabia. Altfel nu am mai fi existat. Ne-am apărat cu sabia, conștienți că săvârșim un păcat împotriva practicilor noastre și împotriva sufletului nostru. Nu am fericit această grea povară. Legionarul și a asumat răspunderea și și-a ispășit fapta aici
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ci lupți pentru Patrie, pentru credință, pentru Dumnezeu.” (Neculai Totu, Însemnări de pe front). În câteva cazuri, am fost puși în situația grea și nedorită de a ne apăra cu sabia. Altfel nu am mai fi existat. Ne-am apărat cu sabia, conștienți că săvârșim un păcat împotriva practicilor noastre și împotriva sufletului nostru. Nu am fericit această grea povară. Legionarul și a asumat răspunderea și și-a ispășit fapta aici pe pământ, demn și indurerat. „Acum aștept ziua și ceasul din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ca în basme. Noi am învins legile materiale. Atâta timp cât suntem sub scutul Arhanghelului Mihail și la picioarele lui Hristos, vom renaște mereu, din propria cenușă. Noi trăim din învățătura lui Hristos: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și din vârful sabiei noastre, luptă, pătimire și jertfă, și din izvoarele subterane, sângele martirilor și eroilor noștri. Legionarii sunt suportul moral și spiritual, sunt spada care luptă împotriva răului. Nu ne ocoliți, nu vă panicați. Legionarii au fost răstigniți în piețe publice, sufletul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
trepte spre lumea de duh așteptând seninul altor zile în lupta cu fiara apocaliptică. Crucea mi-a dat curaj și bărbăție, mi-a fost spadă și scut. Să te arunci în flăcări și să nu fii mistuit. E ocrotirea Cerului, sabia Arhanghelului Mihail, protectorul spiritual al Mișcării Legionare și puterea Crucii lui Hristos, cea cu care prin patimile Sale a sfărâmat porțile iadului.
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
essentielle, ed. bilingvă, tr. Valeriu Stancu, Oradea, 1996; Quelque part en Normandie, tr. Paula Romanescu, Timișoara, 1997; Discursuri în partea de însuflețire artistică, Oradea, 1997; Cultură și civilizație - o discuție la nivel de concepte, Iași, 1998; Exilat pe tăișul de sabie, Iași, 1998; Hölderlin izbliza - Hölderlin pe aproape, ed. bilingvă, tr. Adam Puslojić, Belgrad, 1998; Exerciții într-o jumătate de vis, Timișoara, 1999; Incursiune în istoria culturii și civilizației, Iași, 2000; Prolegomene înlăuntrul iluziei, București, 2000; Evul Mediu sub raport intelectual
ŢEPELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290149_a_291478]
-
d-lui Gabriel Țepelea, RFR, 1944,10; Dumitru Micu, „Momente din evoluția limbii române literare”, F, 1972, 4; G. Mihăilă, „Studii de istorie și limbă literară”, SCL, 1972, 6; Piru, Varia, I, 249; Cioculescu, Itinerar, I, 251-255; Ion Arieșeanu, Dansul săbiilor, Timișoara, 1975, 154-155; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 246; Dan Milcu, Literatura în contextul culturii, RL, 1989, 18; Nae Antonescu, „Opțiuni și retrospective”, TR, 1989, 22; Dan Simonescu, „Opțiuni și retrospective”, SCD, 1989, 3-4; Ion Nijloveanu, Din poezia temnițelor roșii, R, 1991, 9
ŢEPELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
sluji drept barcă pentru a mă ajuta să trec oceanul nașterii și al morții”. Cu aceste cuvinte, prințul s-a aruncat la pământ în fața tigroacei. Ea era însă prea slăbită ca să se miște. Mahăsattva, fiind un om milos, nu purta sabie. Așa că își tăie gâtlejul cu o bucată ascuțită de bambus și căzu lângă tigroaică, care mâncă imediat toată carnea și sângele său, lăsându-i doar oasele. Povestirile de acest fel au o valoare inestimabilă pentru studiile folcloristice din vremea noastră
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
la stânga altă ușă, în planul din față. În stânga, planul întâi, canapea și un fotoliu.) SCENA I Tipătescu, puțin agitat, se plimbă cu "Răcnetul Carpaților" în mână; e în haine de odaie; Pristanda: în picioare, mai spre ușă, stă rezemat în sabie Tipătescu: (terminând de citit o frază din jurnal) "... Rușine pentru orașul nostru să tremure în fața unui om!... Rușine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase județe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." (indignat.) Eu vampir, 'ai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și toți românii, de la Tisa până la Nistru și până la Marea cea Mare, după cum se intitula Mircea cel Bătrân, vor fi întruniți din libera lor voință într-un singur trup de țară. Fericită zămislire datorată nu atât dreptului de cucerire prin sabie, cât conștiinței deșteptate a unui neam liber. România Nouă se naște în mijlocul unei lumi noi“20. Odată cu reapariția cotidianului Adevărul, la 3/16 ianuarie 1919, Bacalbașa va fi invitat de vechiul său amic Constantin Mille, directorul jurnalului, să-și reia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
joacă. 152 bucureștii de altădată Vicleimul, sau Betleemul, orașul unde s-a născut Hristos, când era complect - fiindcă erau vicleimuri mari și vicleimuri mici -, era compus din următoarele persoane: Irod împăratul, îmbrăcat cu mantie roșie încadrată în blană albă, cu sabie, coroană etc. Ofițerul, îmbrăcat în costumul legionarului roman. Cei trei crai, adică magii, cu costume orientale, anume Gaspar, Melhior și Baltazar. Pruncul, copil între 12 și 14 ani. Paiața îmbrăcată cu haine strâmte și cu diferite petice. Moșul cu mască
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
iar prințul Grigore, mărunțel, ghemuit între perne, de unde d-abia îl vedeai; iar un câine pudel de o talie mare, întotdeauna bine spălat și pieptănat, stătea culcat la picioare. Pe capră, arnăutul în fustanelă, cu fesul de ciucure lung, cu sabie și cu pistoale în brâu. Era vechea tradiție și vechiul fast al Curților domnești din perioada fanariotă. Arnăuți nu mai erau decât câțiva în București, mai aveau și alte câteva case, printre ele și răposatul PetroviciArmis, marele bogătaș al vremii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
față de lampa cu petrol. întâiul congres al presei Tot cam pe vremea aceea, poate o lună mai devreme, funcționarii poștali, oficianții ca și ceilalți au fost uniformați. Ce haz a fost când au apărut pe străzi cu uniforme și cu săbii!... În ziua de 26 octombrie se întrunește congresul presei, întâiul congres al presei din România. În realitate, acest congres nu fu al întregii prese din țară, ci al presei liberale, plus Trompeta Carpaților a lui Cezar Bolliac care a participat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
națiunea dorește ca, prin dreptatea Europei, prin dezvoltarea instituțiunilor noastre, prin sentimente cu totul patriotice să mai putem ajunge la acele timpuri glorioase ale națiunii noastre când Alexandru cel Bun zicea imperatorilor din Bizanț că țara noastră nu are decât sabia sa. Ei bine, fraților, când România a ținut un mai mare limbagiu în Europa decât acel ținut de Alexandru Ioan I? Alexandru Ioan I ținea cheia Orientului și nimic nu se făcea în Orient nu numai fără știrea, dar fără
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
osebire era obiectul unei goane speciale. Capete sparte, oameni călcați în picioare, târâți de păr, douăzeci de bandiți și sergenți polițienești grămădiți asupra unui singur om etc. O teroare generală, tobele și trompetele sunând, jandarmi călări alergând în carieră cu săbiile scoase, dorobanți, jandarmi pedeștri, pompieri etc. etc. Dl. Petre Dragomirescu, alegător la Colegiul I, fu bătut cumplit. Dl. C. Bacalbașa fu lăsat de bandiți spre a fi transportat la spital unde, se zice, că astăzi ar fi murit“34 etc.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cap cu comandantul lor, căpitanul Tulea. Căpitanul Tulea primind ordinul să șarjeze pe alegători, unul dintre aceștia, un croitor, văzându-se amenințat ca să fie răsturnat de calul acestuia, îi apucă calul de dârlogi: căpitanul Tulea ripostă cu o lovitură de sabie, crestându-i urechea. Dându-se de știre la statul major al opoziției, Nicolae Fleva și Ion Câmpineanu veniră să restabilească liniștea. La culoarea de Roșu la ospelul comunal însă, au fost lucruri grave. Vestitul cap de bandă, fiorosul Ilie Geambașu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Casație, Justiția; Dumitru Cornea, comisar general la Credite, Externe; Al. Orăscu, arhitect general, la Instrucție și Culte; general Tobias Gherghel la Lucrări Publice.33 Ziarul Deutsche Zeitung văzând atâția generali (?) pe listă, a botezat ministerul Florescu: Säbel Ministerium, adică „Ministerul Săbiei“. Acest minister este primit în toate cercurile numai cu glume, căci e văzut că este numai un minister de tranzițiune care va trăi d-abia până la deschiderea Camerilor. Între timp ziarele anunță că dl. Ștefan Sihleanu fiul a dobândit la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aventuroasă, iară poporul suspină după liniște și repaos. Misiunea Austriei nu este, dar, d-a menține pe principele Carol pe zdruncinatul său tron. Noi, urmărind în Orient o politică curat de interese, nu putem prinde gust pentru noul minister al sabiei din București.“34 Acest articol dezlega multe mistere, însă opinia publică din țară nu-i dădu o prea mare importanță. Mai întâi se vedea lămurit că ministerul Lascăr Catargiu căzuse sub influența Austriei care nu mai avea încredere într-un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
doreau acum un minister liberal, pe care îl socoteau a anul 1876 291 34. Articolul din care citează Bacalbașa apăruse la 19 aprilie 1876 (s.n.) în Deutsche Zeitung și fusese reprodus în traducere câteva zile mai târziu de către „Românul (Ministerul sabiei - Säbel Ministerium din București“, ROM., an. XX, 12, 13 aprilie 1876, pp. 321-322) fiind preluat la 14 aprilie și de Telegraful. El reflecta interesele egoiste ale cercurilor con ducătoare austro-ungare care, provocând destabilizarea în sud-estul Europei, doreau să-și extindă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politică este îngrijorată fiindcă acum nu mai rămâne îndoială că Rusia, spre a nu-și pierde prestigiul față de lumea slavă, va trebui să intre în luptă. La Budapesta însă ungurii jubilează. Studenții universitari deschid o subscripție spre a oferi o sabie de onoare lui Abdul-Kerim-pașa, comandantul suprem al armatelor turcești. O delegație a studenților pleacă la Constantinopole ca să ducă sabia, dar în portul Triest suferă o manifestație ostilă din partea italienilor, sârbilor și grecilor. O mare mulțime asaltează vaporul și bombardează pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
slavă, va trebui să intre în luptă. La Budapesta însă ungurii jubilează. Studenții universitari deschid o subscripție spre a oferi o sabie de onoare lui Abdul-Kerim-pașa, comandantul suprem al armatelor turcești. O delegație a studenților pleacă la Constantinopole ca să ducă sabia, dar în portul Triest suferă o manifestație ostilă din partea italienilor, sârbilor și grecilor. O mare mulțime asaltează vaporul și bombardează pe unguri cu mere și ouă stricate.122 Dar o mare agitație cuprinde cercurile politice din cauza evenimentelor politice din Turcia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
calculându-și greșit momentul intrării în luptă și subestimând puterea armatei otomane - nu și-a putut aduce o contribuție mai importantă la înfrângerea Turciei în războiul din 1877, ea neputând să intervină decât după căderea Plevnei. 122. „Studenții maghiari și sabia lui Abdul Kerim-pașa“, ROM., an. XX, 31 decembrie 1876, p. 1159. Scena din portul Triest a avut loc la 26 decembrie 1876/7 ianuarie 1877; sabia a fost totuși înmânată învingătorului sârbilor, Abdul Kerim Nadir-pașa, la Constantinopol, la mijlocul lunii ianuarie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
din 1877, ea neputând să intervină decât după căderea Plevnei. 122. „Studenții maghiari și sabia lui Abdul Kerim-pașa“, ROM., an. XX, 31 decembrie 1876, p. 1159. Scena din portul Triest a avut loc la 26 decembrie 1876/7 ianuarie 1877; sabia a fost totuși înmânată învingătorului sârbilor, Abdul Kerim Nadir-pașa, la Constantinopol, la mijlocul lunii ianuarie 1877. Destinul lui Abdul-Kerim Nadir-pașa, pe care îl omagiase studențimea maghiară, a fost însă crud; câteva luni mai târziu, învinuit fiind că n-a luat măsurile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]