6,540 matches
-
pentru experiențele sale, pentru cercetările și descoperirile sale importante, pentru care a primit în 1912 Premiul Nobel pentru fiziologie și medicină. Sperăm să fie de folos, atât celor credincioși, cât și celor necredincioși, gândirea acestui om de știință, a unui savant, cuvântul său despre rugăciune bazat pe observație și cercetare științifică. „Nu sunt nici teolog, nici filosof. Mă exprim în limbajul comun și utilizez cuvintele în sensul lor obișnuit, iar uneori în sensul lor științific. Teologilor, le cer să îmi acorde
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
altceva. Foarte puțini fac acest lucru, fiindcă publicarea Înseamnă asumarea unei responsabilități științifice. Pe de altă parte, valorificarea prin publicare a rezultatelor cercetării se impune și datorită priorităților, mai ales când e vorba despre unele descoperiri științifice. Este cunoscută situația savantului român Nicolae Paulescu (1869-1931), medic și fiziolog român, cel care a izolat hormonul pancreatic (pancreină, ulterior numită insulină), cu efect hiperglicemiant. Pentru că nu și-a publicat la timp invenția, alți doi savanți au descoperit după câteva luni aceeași substanță, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
vorba despre unele descoperiri științifice. Este cunoscută situația savantului român Nicolae Paulescu (1869-1931), medic și fiziolog român, cel care a izolat hormonul pancreatic (pancreină, ulterior numită insulină), cu efect hiperglicemiant. Pentru că nu și-a publicat la timp invenția, alți doi savanți au descoperit după câteva luni aceeași substanță, pentru care cei doi au luat Premiul Nobel. La fel este situația altui savant român, Nicolae Odobleja (1902-1978), autorul primei concepții cibernetice generalizate, a cărui descoperire a avut aceeași soartă cu a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
hormonul pancreatic (pancreină, ulterior numită insulină), cu efect hiperglicemiant. Pentru că nu și-a publicat la timp invenția, alți doi savanți au descoperit după câteva luni aceeași substanță, pentru care cei doi au luat Premiul Nobel. La fel este situația altui savant român, Nicolae Odobleja (1902-1978), autorul primei concepții cibernetice generalizate, a cărui descoperire a avut aceeași soartă cu a lui Nicolae Paulescu. Publicarea rezultatelor cercetării este și mai imperioasă astăzi, când informația circulă cu o viteză amețitoare. Desigur, pentru a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Gherman, la un moment dat, președintele Senatului României, a spus: „N-am avut-o pe regină!”, ambiguitatea verbului a avea producând un mic scandal diplomatic. 3.6. Claritatea Este o altă trăsătură a stilului științific. Cu mulți ani În urmă, savantul D. Russo preciza foarte răspicat: Claritatea din stilul științific nu Înseamnă să ne facem inteligibili absolut tuturor cititorilor! Năzuința spre claritate a lui A, care scrie pentru marele public, nu poate să fie aceeași cu năzuința lui B, care, adresându
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
pentru cei nepregătiți! SÎnt discuțiuni pe cari nu le pot urmări decât foarte puțini, dar aceasta nu Însemnează că ele sînt scrise neclar, ci că puțini au pregătirea necesară ca să le urmărească (Russo, 1912, p. 88). CITAT RETRAS!!! În continuare, savantul afirma: Știința nu urmărește decât adevărul și cea mai bună Însușire a stilului e expunerea adevărului În modul cel mai clar și cel mai simplu, fără podoabe retorice, fără picanterii epigramatice. 3.7. Concizia Înseamnă capacitatea de a spune cât
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Desigur, În epoca regimului totalitar, acest plural al modestiei se potrivea foarte bine cu limbajul de lemn folosit, care excludea din start persoana, În favoarea colectivității. Se spunea: după părerea noastră, facem precizarea, am fost nevoiți să cercetăm etc. Doar marii savanți, ajunși la vârsta maturității creatoare, Își permiteau (dar nu Întotdeauna!) personalizarea textului, folosirea persoanei I singular. Astăzi, pe măsura democratizării societății, există tendința de a se renunța la acest plural. El rămâne Însă recomandabil studenților, celor care se află la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
doctoratului are o istorie foarte interesantă la noi. Ar merita scris un studiu despre evoluția acestei forme de pregătire științifică, ce diferă de la o țară la alta și de la o epocă la alta. În perioada interbelică, dar și Înainte, mulți savanți și cercetători români Își susținuseră doctoratul În străinătate cu teze strălucite (Liviu Rusu, D.D. Roșca, Mihai Ralea, Nicolae Mărgineanu ș.a.). Pe măsură ce legăturile noastre cu Occidentul au devenit tot mai puține, această practică n-a mai putut fi continuată. Și la
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
informații neesențiale, poate chiar furate ca-n codru din literatura critică examinată. Dar asta nu Înseamnă că notele, atunci când sunt folosite cu justă măsură, n-ar fi de folos (p. 181). CITAT RETRAS!!! În continuare (p. 182), celebrul scriitor și savant adaugă: De altfel, după ce am spus că este util a face note, precizăm că, așa cum amintesc Campbell și Ballou [...], „acuratețea notelor cu scopuri de elaborare cere o anumită discreție. Trebuie avut grijă de a nu transfera În note informații importante
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
rândul său, filosoful rus (ajuns la Londra) Peter Kropotkin a apreciat că interpretarea teoriei darwiniste dată de Th. Huxley este greșit construită și total inexactă. Lucrarea sa, Ajutorul reciproc. Un factor al evoluției, este o replică dată de gânditorul rus savantului britanic. Cooperarea, susținea prințul rus, este larg răspândită în lumea animalelor. Caii și căprioarele se unesc pentru a se proteja de prădători, lupii și leii se adună pentru a vâna, în vreme ce albinele și furnicile lucrează împreună în diferite moduri. P.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
istorie, filologie ori filosofie, precum Jean-Jacques Altmeyer, Gustave Charlier, Eugène Goblet d'Alviella, Guillaume Des Marez, Jacques Pirenne, Jean-Auguste-Ulric Scheler, Paul-Louis- Désiré Thomas, Pierre-François Van Meenen, Sylvain Van de Weyer ori Léon Vanderkindere 55. De-a lungul timpului, mai mulți savanți europeni au fost invitați să conferențieze la prestigioasa școală de studii în filosofie și litere din capitală Belgiei, precum Cohen (Université de Paris), Diehl, Homolle, Picard (Institut de France), Pernot (Université Paris - Sorbonne), Iorga (Universitatea din București), Pârvan (Academia Română), Altamira
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
cursuri la Bruxelles în anul universitar 1893-1894. Consiliul de Administrație al Universității Libere, reunit la începutul lunii ianuarie 1894, influențat de Administratorul-Inspector Charles Graux, a considerat că vizita ar fi inoportuna și a decis o amânare sine die a prelegerilor savantului din Hexagon, cu atat mai mult cu cât emoția atentatului anarhistului Vaillant din Camera Deputaților a Franței (decembrie 1893) era încă vie în opinia publică belgiană 86. La inițiativa profesorilor Paul Janson și Edmond Picard (cărora li s-au adăugat
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
episod mai puțin cunoscut (probabil datorită caracterului sau efemer) din istoria instituțională a Universității Libere: constituirea Universității Noi (1894), în urma unor conflicte dintre cadrele didactice privind acceptarea conferinței propusă de geograful francez Elisée Reclus. Precauțiile administrației Universității Libere față de prezență savantului francez la Bruxelles erau legate de tensiuni ideologice și politice ale momentului. Fără a relua aici detaliile legate de funcționarea și organizarea administrativă a celor două universități (sau mai degrabă una singură, scindata temporar în urma acestui episod dizident), am subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
évoqué: la création de l'Université Nouvelle (1894), suite à des conflits entre leș enseignants concernant la proposition du géographe français Elisée Reclus d'y donner une conférence. Leș précautions de l'administration de l'Université vis-à-vis de la présence du savant français étaient liées aux tensions idéologiques et politiques du moment. L'analyse détaillée concernant le fonctionnement et l'organisation administrative des deux universités (ou plutôt une seule, temporairement scindée à căușe de cet épisode dissident), souligne l'importance de l
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de mai târziu, profesorul Ghiță Neștian a răspuns prompt cu o frază care a rămas celebră în Bârlad: „Coane Grigore, ia‐l pe frate‐ meu, că tot e prost și altfel n‐ajunge nimic!” Conuʹ Ghiță Neștian, a rămas un savant, dar sărac, și nici n‐ a făcut politică, în timp ce conuʹ Neculai, frate‐su, conform recomandării, a fost primar, prefect, deputat, senator și moșier. Dar tot aș a cum a spus frate‐ său a rămas. Niciodată nu a putut să stea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
împlinirii 50 de ani de la moartea poetului G. Tutoveanu. Ceea ce este impresionant la acest medic erudit și rafinat este dozajul perfect la care ajunge îmbinând o erudiție de cuprindere enciclopedică și un simț estetic de o impecabilă tăietură. De obicei savanții, știind prea multe, scriu prost, mulțimea cunoștințelor sleindu-le filonul afectiv. În cazul lui C. D. Zeletin, regula nu se confirmă, ci dimpotrivă: asupra lui cultura a acționat ca o inoculare fecundă și profundă, structurând lăuntric o sensibilitate poetică pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este eminamente pozitivă. Ea face apel la știință ca la singura cale sigură de cunoaștere. Suntem urmașii lui Adam și ai Evei: și noi vrem să gustăm din arborele cunoașterii și să descoperim secretele universului. Sperăm că descoperirile efectuate de savanți vor fi aplicate și urmate de invenții. Inventatorii ne vor ajuta să scăpăm de boli, să fabricăm mașinării din ce în ce mai perfecționate, să elaborăm tot felul de tehnologii care să ne îmbunătățească existența. Există totuși și alte căi, în afară de știință, pentru a
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
a-i găsi legile și acele aspecte ale realului printre care se numără cantitatea și ordinea. A descoperi realul așa cum este el denotă ambiția obiectivității. Fiecare dintre aceste ramuri ale științei încearcă să elaboreze un limbaj universal care să permită savanților să comunice. Știința produsă trebuie să fie "testabilă", verificabilă de către oricine. Ea este acceptată atunci când e demonstrată, adică se demonstrează că aceasta corespunde cu adevărat realității. Dragostea este prin excelență calea de cunoaștere a omului în general sau a unei
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o sufoca pe a doua, apoi scientismul s-a răzbunat, refuzând credinței orice rațiune de a fi. Astăzi, știința poate ajuta credința și morala, purificându-le. Arta, mai ales muzica, dragostea și credința au multe puncte comune. Făcând o descoperire, savantul poate simți o emoție estetică: adevărul este frumos. Cine are dreptate? Față cu judecățile de valoare, întrebarea-cheie care se pune este aceasta: cine are dreptate (am dreptate?)? În cazul anumitor judecăți de valoare, arbitrarea între propoziții este posibilă, deoarece teza
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
le integrăm în schema noastră de gândire. În secolul al XVIII-lea, o delegație de oameni umili din provincie s-a prezentat la Academia de Științe din Paris, susținând că au văzut pietre căzând din cer. Au fost mustrați de savanți, pentru că spuseseră baliverne în acel secol al Luminilor. Or, era vorba de meteoriți (lucru de neconceput pentru acele minți superioare). Am presupune că oamenii de știință sunt la adăpost de influențele străine deontologiei lor, deoarece meseria lor este să caute
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
trei concepte de concurență, competiție, emulație. Acestea conferă subiectului dezbaterii o coloratură diferită: concurența ne face să ne gândim la lupta necruțătoare dintre firme pe piață, competiția evocă participanți la cursă, care vor toți să fie cei dintâi, emulația instituie savanți simpatici, care aspiră să descifreze o enigmă. La fel, într-o dezbatere despre prostituție, denumiri ca "femeie rătăcită", "curvă", "lucrător în domeniul sexului", "terapeut sexual" evocă o imagine diferită despre persoana vizată. Cuvântul ales vă trădează viziunea despre cea mai
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
de metode în comparație cu cele din medicina somatică. Psihopatologia reclamă studii preliminare de psihologie și filozofie, dar și o formație de clinică psihiatrică. Practicarea psihiatriei bazată exclusiv pe medicină, dar nedublată de cultura psihologică și filozofică va face din psihiatri niște „savanți diletanți” afirmă K. Jaspers, adăugând că „psihiatrii trebuie să învețe să gândească boala psihică și să înțeleagă bolnavul mintal”. În același sens susținut mai sus de K. Jaspers, I. Kant afirma că „numai medicul este capabil de a îngriji bolnavii
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de a le preveni și de a le trata”. Dar medicina, ca profesiune, nu exclude nici știința, nici arta nici sacerdoțiul. Din acest motiv, pentru a-și exercita profesiunea medicul trebuie să posede aptitudini intelectuale și morale care caracterizează deopotrivă savantul, artistul și preotul (P. Le Gendre). Rezultă de aici faptul că pentru a putea exercita profesiunea de medic sunt absolut necesare, chiar indispensabile, un anumit număr de „dispoziții morale” care reprezintă „vocația de medic”. Vocația este absolut indispensabilă pentru două
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fenomene naturale; imposibil să fie responsabilitatea sa (știința îl convinge că ființele umane nu dețin puterea de a furniza soarelui energia necesară, de a face ca anotimpurile să se succeadă, de a face să vină ploaia). Oamenii moderni sunt, poate, savanți, dar nu simt nici o responsabilitate. Aztecii se consideră poporul soarelui. Pentru ei, realitatea fundamentală, fondatoare, este scena care s-a petrecut la Teotihuacán. Pentru omul modern e vorba de un mit. Fiecare lume consideră că realitatea unei alte lumi posibilele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Fiind însușită de individ, iar nu inventată de el, dar oferindu-i în același timp mari posibilități de creație, limba pare să-și releve în mod concret esența prin răspunsul la întrebarea: "Ce învață, de fapt, omul cînd învață limba ?" Savanți ai epocii moderne, precum Wilhelm von H u m b o l d t și Benedetto C r o c e, au fost de părere că noi nu învățăm o limbă, ci învățăm să creăm într-o limbă, adică învățăm
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]