6,230 matches
-
facultățile sale sau de produsul lor, rezultatul este același, iar acest rezultat se numește Sclavie. O nouă probă a identității de natură între Libertate și Proprietate. Dacă întorc prin forță toată munca unui om spre profitul meu, acest om devine sclavul meu. El este tot sclav dacă, lăsându-l să muncească liber, găsesc mijlocul, prin forță sau prin viclenie, de a pune mâna pe fructul muncii sale. Primul gen de opresiune este mai odios, al doilea este mai abil. Cum s-
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lor, rezultatul este același, iar acest rezultat se numește Sclavie. O nouă probă a identității de natură între Libertate și Proprietate. Dacă întorc prin forță toată munca unui om spre profitul meu, acest om devine sclavul meu. El este tot sclav dacă, lăsându-l să muncească liber, găsesc mijlocul, prin forță sau prin viclenie, de a pune mâna pe fructul muncii sale. Primul gen de opresiune este mai odios, al doilea este mai abil. Cum s-a remarcat că munca liberă
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pe fructul muncii sale. Primul gen de opresiune este mai odios, al doilea este mai abil. Cum s-a remarcat că munca liberă este mai inteligentă și mai productivă, stăpânii și-au spus: să nu uzurpăm în mod direct facultățile sclavilor noștri, să acaparăm produsul cel mai bogat al facultăților lor libere și să dăm acestei noi forme de servitute frumosul nume de protecție. Mai spuneți că societatea este interesată să garanteze proprietatea. Suntem de acord; doar că eu merg mai
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
copii. Dar reprezentanții elitei intelectuale de stânga cu o anumită influență, precum Jean-Paul Sartre și Simone de Beauvoir, începeau să provoace acest gen de societate "burgheză", care, susțineau ei, oprima clasele muncitoare, femeile și alte minorități și îi transforma în sclavi ai statului, ai clasei burgheze și ai familiei patriarhale tradiționale. Aceste idei făceau parte din curente mai mari din lumea occidentală unde atât marxismul cât și interpretările de stânga ale teoriilor psihanalitice ale lui Freud erau cunoscute în rândul unor
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
obișnuit al corupției, fie în calitate de cleric, fie mai în general ca simplu credincios. Și în acest caz, obișnuința este pivotul analizei lui Bergoglio, care se inspiră aproape întotdeauna din Biblie. În acest caz scenariul de fond este cel al israeliților, sclavi în Egipt, care sfârșesc prin a se obișnui cu „pierderea libertății”, și care „își adecvaseră forma sufletului propriu la acea condiție, fără a-și imagina o altă manieră de trai. Conștiința lor era adormită și, în acest sens, putem afirma
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
obiectelor pune problema relaționării umane în această junglă obiectuală în creștere, se pare că partenerii indivizilor moderni sunt mai mult obiectele decât oamenii, discursul obiectual întreținând un ritm care se impune. Baudrillard atrage atenția că senzația potrivit căreia obiectele sunt sclavii noștri din ce în ce mai performanți, asupra cărora avem o putere deplină, este una înșelătoare dependența omului de obiecte este una mult mai mare decât aceea a "puterii noastre împietrite"353 și ne duce cu gândul la ideea obiectului ca pharmakon în ciuda sentimentului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teoria marxistă, în timp ce afilierea cu ideile lui Georges Bataille este evidentă: "marxismul este totuși o critică mic burgheză limitată ("petit bourgeios critique"), încă un pas în banalizarea vieții către "buna utilizare" a socialului! Bataille, dimpotrivă, mătură toată această dialectică de sclav dintr-o perspectivă aristocratică, aceea a stăpânului care se luptă cu moartea sa. Putem acuza acest punct de vedere ca fiind presau post-marxist. În orice caz, marxismul este doar orizontul dezvrăjit al capitalului tot ceea ce îi precede sau îi urmează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care îl imită mai îndeaproape pe Cristos, sunt considerați înțelepți... sau devin mai asemănători înțelepciunii divine și mai asemănători lui Cristos în osteneli și în dispreț, în umilință și în sărăcie. Aceștia se despoaie de maiestate, asumându-și firea de sclav; de bogății, devenind săraci; de odihnă, pentru a îndura lipsuri și osteneli; de viață, pentru a prefera moartea. De aceea, umilința și înțelepciunea sfinților sunt comparate cu patru animale mici, mai înțelepte decât înțelepții acestei lumi: furnicile, viezurii de stâncă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
sale care îi ceruse același lucru. Când tatăl l-a întrebat al cui fiu credea că este, dacă nu era al său, el i-a răspuns cu mânie și insolență: «Eu sunt fiul meu». Așa sunt și cei care sunt sclavii propriilor pasiuni și capricii. 106. Adăugire. În timpul conversației de mai înainte, fratele Albert a povestit o parabolă împotriva aroganței tinerilor, spunând: «Un taur obișnuia să se plimbe în fiecare zi pe pășuni și câmpii după bunul său plac, însă, odată
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ocupat întreaga lume cu puterea sa; a răpit armele în care își punea încrederea cel bine înarmat ce își păzea casa și a împărțit prada pe care o avea (cf. Lc 11,21-22) și i-a dus în robie pe sclavii săi (Ef 4,8), în omagiu lui Isus Cristos. 6. De aceea, după ce a biruit dușmanul întreit, pe când era pe pământ, a dobândit împărăția cerurilor unde a intrat prin forță (cf. Mt 11,12). După numeroasele și mărețele lupte din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
numai câteva pasaje mai importante din eseul Despre sublim, operă care, după părerea noastră, aparține lui Dionysios din Halicarnàs56: Dat fiind că lăcomia de averi, de care suntem de-acum cu toții irecuperabil bolnavi, și lăcomia de plăceri ne transformă în sclavi, mai mult, s-ar putea spune că fac să decadă deodată atât instituțiile cât și oamenii: pe de o parte, avariția e boala care ne face mici; pe de altă parte, dorința desfrânată de plăceri ne degradează până la extrem. Desigur
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care cu toții ne raportăm, în timp ce omul augustan, din cercul guvernanților sau al opozanților prin cei mai înalți reprezentanți ai săi, se străduiește să imite libertatea interioară a lui Dumnezeu, înfrânându-și orice fel de impulsuri pasionale, pentru a nu deveni sclavul acestora 72, Ovidiu se gândește că poate realiza libertatea exterioară a zeilor săi, dând frâu liber tuturor instinctelor și pasiunilor josnice ale sale (și ale altora)73. Este vorba de două lumi spirituale contrastante care se ciocnesc frontal: lumea încă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Colazia, a intrat în casa lui Tarquinius Collatinus și a constrâns-o pe virtuoasa și frumoasa soție Lucreția, pentru care făcuse o pasiune amoroasă violentă 251, să se supună dorințelor sale, amenințând-o că o acuză de adulter cu un sclav falsus adulterii testis adulter ero252 (v. 808) Lucreția cedează în fața forței și vicleniei acestuia, dar, nevrând să supraviețuiască acestei rușini, se străpunge cu un pumnal. În timp ce tatăl și soțul, sosiți în grabă la căpătâiul ei plâng, îi ajunge din urmă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
lui Octavian și de tendința opoziției de a o prezenta în culori și mai întunecate, putem suspecta că, în fragmentul următor, Ovidiu, folosindu-se de așa-numitul Servius Tullius, face trimitere la cei care obiectau împotriva descendenței lui Augustus din sclavi: quam cito venerunt Fortunae Fortis honores! post septem luces Iunius actus erit. ite, deam laeti Fortem celebrate, Quirites: in Tiberis ripa munera regis habet. .................................................. plebs colit hanc, quia qui posuit de plebe fuisse fertur, et ex humili sceptra tulisse loco
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
cu ceremonial [...] deoarece nu mai am nici cap, nici stare trupească, scriu tu durere nemaiauzită către singurul acela pe care Îl știu că ține la mine cu tot sufletul! Boierule vistier, sînt pierdut și să faci cum știi.“ Totuși Alecos, sclavul (...) nenorocit și sărman, nu renunță la ceremonialul adresării. În disperarea cea mai neagră, el caută comparații de preț și găsește cu ușurință un stil flatant. Ca lebăda, zice el, care cîntă cu plăcere Înainte de moarte, el, sărmanul, exilatul, cîntă și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a regiunii. Partea veche a orașului, din jurul pieței centrale (Plaza Mayor) este bine păstrată, fiind integrată în circuitul turistic. Clădirile care înconjură această piață datează din secolele XVIII și XIX, din perioada în care comerțul cu zahăr și comerțul cu sclavi au adus prosperitate orașului. Cele mai multe dintre aceste clădiri au aparținut boierilor timpului, iar azi sunt transformate în cea mai mare parte în muzee. Un astfel de muzeu care merită a fi vizitat în Trinidad este Muzeul Municipal de Istorie. Un
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
secolului XVI). Zona a fost un centru important pentru producția de zahăr la sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. În perioada de apogeu, în Valle de los Ingenios funcționau 50 de mori de zahăr, cu cca.30.000 de sclavi care munceau pe plantațiile de trestie de zahăr sau la aceste mori. Peisajul arheologic al primei plantații de cafea din sud-estul Cubei este inclus în lista Patrimoniului UNESCO din anul 2000. Arealul este amplasat la poalele lanțului muntos Sierra Maestra
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
supusă canoanelor de drept sau de fapt, doar de trei centre mari ale lumii și aliniată lor. Relația fundamentală și obligatorie maestru/elev literar dispare. Nu trebuie să existe literaturi dominatoare și literaturi dominate, literaturi de stăpâni și literaturi de sclavi (Etiemble). Cultura dominantă produce peste tot resentimente legitime. Lumea zisă a treia nu mai poate fi supusă nici unei tendințe culturale unificatoare, anglofile, francofile sau altfel. Orice hegemonism estetic și ideologic este de neconceput și deci respins. Eurocentrismul, rusocentrismul sau orice
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
e izbitoare. Grija statului pentru ei era inexistentă, În viața culturală domnea cea mai deplină anarhie, „arta” aservită, Înfeudată, umilită, „cultura” oamenilor de casă, a lacheilor, „literatura” osanalelor fascisto-monarhice, erau singurele posibile, În timp ce scriitorul sau artistul care refuza situația de sclav era condamnat la foame și mizerie. Astăzi, dimpotrivă, creatorul de artă și cultură este considerat un factor activ În viața țării, În drumul ei către o orânduire superioară. Astăzi munca și viața scriitorului și artistului constituie o preocupare obștească, o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
practicile specifice economiei agricole și libertatea personală a locuitorilor săi - atributele fundamentale ale orășeanului. Mai mult, orașele pot exista și în absența generalizării acestor atribute la nivelul întregii comunități. Exemplele oferite de Antichitate stau mărturie în acest sens. Bunăoară, prezența sclavilor din Atena nu a știrbit cu nimic caracterul citadin al așezării. În acest caz, la fel ca și în cel al orașelor europene din perioada feudală, mediul urban a fost, în primul rând, expresia împlinirii unei „mase critice” de oameni
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
după un an suntem abandonați propriilor noastre puteri istovite, iar de idealul nostru nu mai vorbește nimeni; (...) din țară liberă și independentă, trei sferturi e invadată de dușmani, stoarsă în vlaga și bogăția ei; iar din popor neatârnat am devenit sclavii nemților, ungurilor și bulgarilor. Restul de un sfert din țară e și el sclav rușilor, înebuniți în anarhie. Din cei 600.000 de soldați au pierit jumătate fără eroism, grație incapacității conducătorilor și jertfa boalelor infecțioase”. Totuși, stimulați de promisiunile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai vorbește nimeni; (...) din țară liberă și independentă, trei sferturi e invadată de dușmani, stoarsă în vlaga și bogăția ei; iar din popor neatârnat am devenit sclavii nemților, ungurilor și bulgarilor. Restul de un sfert din țară e și el sclav rușilor, înebuniți în anarhie. Din cei 600.000 de soldați au pierit jumătate fără eroism, grație incapacității conducătorilor și jertfa boalelor infecțioase”. Totuși, stimulați de promisiunile regale și înzestrați cu armament modern de către aliații francezi, soldații români au făcut, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
meserii urbane tradiționale: brutari, olari, negustori de vin, măcelari etc. Cei mai importanți sînt organizați în corporații sau în colegii cu scop funerar și de întrajutorare, cu un consiliu, *ordo, magistrați, locuri de întîlnire. Aceste corporații grupează oameni liberi, *liberți, sclavi legați de meserie, ceea ce favorizează raporturile sociale. Astfel, este cunoscută corporația navigatorilor la Paris pentru navigația pe Sena sau la Lyon pentru Saône și Rhône, corporațiile negustorilor de vin și de ulei, la Lyon, a fabricanților de textile etc. Printre
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
vila de la Chiragan (Martres-Tolosane), pe valea rîului Garona, putea adăposti 400 de persoane pentru un domeniu între 7000 și 8000 de hectare. Activitățile agricole pe aceste pămînturi sînt asigurate de țărani care trăiesc pe domenii sau în cătunele vecine; munca sclavilor nu pare să fi fost preponderentă. Mozaicul de la Saint-Romain-en-Gal (Muzeul de la Saint-Germain-en-Laye) ilustrează în mod remarcabil în vreo 20 de tablouri calendarul acestor activități. În ceea ce-l privește, marele proprietar se dedică mai ales vînătorii. În realitate, amenajarea interioară a
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Geneva și Grenoble. După victoria lui Probus, pacea pare să revină, dar este foarte relativă. Barbarii sînt încă foarte agitați și sînt necesare intervenții frecvente. Mai ales, țara este străbătută de bagauzi, bande rătăcitoare de țărani ruinați, de dezertori, de sclavi fugari. În 285-286, bagauzii sînt zdrobiți, dar această formă de rezistență contra puterii rămîne endemică pînă în secolul al V-lea. În sfîrșit, riscurile de uzurpare continuă să existe: Carausius, însărcinat cu protecția coastelor Mării Nordului și ale Mării Mînecii, ia
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]