6,008 matches
-
imediată de decizie, spirit de disciplină, vitalitate și energie care îi amplificau impulsivitatea. Iorga scria " În fața morții, oricine trebuie să aibă un singur gînd: să muncească mai repede, pentru că urmează să se tragă linia". Și încă una " Trîndăvia este o sinucidere gingașă și moale". Și încă una " Un om învățat are două datorii: să continue să învețe tot timpul și să-i învețe tot timpul pe cei din jur" și, în sfîrșit: "Lenea este fiica nedreptății"105. Ai impresia că e
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tot restul vieții. Prefera atmosfera sămănătoristă de la Văleni, fugind de la București ca să rămînă la Mama Terra, a cărei atingere însemna viață pentru el. Putea trăi aici printre cărțile lui, căci, fără cărți, "o asemenea retragere la țară ar fi o sinucidere"195. Dar Iorga nu-și putea permite să cumpere o casă. Din fericire, Spiru Haret i-a comandat o istorie a bisericii din România. Nefiind în mod deosebit interesat de subiect, suma de bani implicată l-a impulsionat 196. Subscripțiile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se manifesta prin rasă, ci printr-o condiție spirituală în contextul căreia doar sufletele nobile aveau instinctul și conștiința necesară. Adevăratul naționalism reprezenta datorie și sacrificiu. După părerea lui Iorga, naționalismul acesta era defensiv, în timp ce celălalt ("Noul naționalism") era curată sinucidere. Condamnînd ocuparea Slovaciei de către Germania și a Ruteniei de către Ungaria, "asasinarea naționalismului", el întreba: Cine este autorul acestei crime împotriva naționalismului? Naționalismul imperialist!" Iorga ura ideea de Spațiu vital (Lebensraum), ba chiar și principiul autarhiei: "Nici o națiune nu are destule
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și o admirație universală. Oricine cunoaște cultura nordică, de la Ibsen și Munch la Ingmar Bergman, va recunoaște un alt aspect al vieții scandinave: aplecarea spre introspecție și melancolie, traduse pe atunci, În percepția populară, ca predispoziție la depresie, alcoolism și sinucidere. În anii ’60 (dar și mai târziu), criticii conservatori ai sistemului scandinav se grăbeau să explice aceste probleme printr-o paralizie morală indusă de prea multă siguranță economică și centralizare. Mai era și tendința scandinavilor de a se dezbrăca În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru scurt timp, o rețea de consilii muncitorești după modelul celor maghiare din 1956 (la apogeu, În ianuarie 1969, acestea pretindeau că reprezintă o șesime din forța de muncă a țării, deși În Slovacia erau foarte puține). A mai fost sinuciderea lui Jan Palach, un student de 20 de ani de la Universitatea Carol care și-a dat foc pe treptele Muzeului Național din Piața Wenceslas la Praga, În semn de protest față de invazia sovietică și consecințele ei. Palach a murit după
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și Fassbinder au realizat, alături de alții, filmul Deutschland im Herbst (Germania toamna) (1978), un colaj de documentare, fragmente de film și interviuri legate de evenimentele din toamna anului ’77, În special răpirea și asasinarea lui Hans Martin Schleyer și, ulterior, sinuciderea lui Ensslin și Baader. Filmul e remarcabil nu atât prin expresiile de empatie cu teroriștii, cât prin felul aparte În care acestea sunt transmise. Printr-un montaj abil, Republica Federală și Al Treilea Reich capătă trăsături similare. Capitalismul, „sistem al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
asigurarea de locuințe; mobilitatea și asistența socială erau În urmă față de Vest, iar populația era afectată de suprasolicitare (mulți oameni aveau două sau chiar trei slujbe), un nivel crescut de alcoolism și tulburări mentale și cea mai ridicată rată a sinuciderii din Europa de Est. Motive de nemulțumire existau, așadar. Însă nu exista o opoziție politică organizată. Deși În decursul anilor ’80 apăruseră unele organizații independente, domeniul lor de activitate se limita la probleme ecologice sau proteste față de tratamentul la care era supusă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În alte orașe În august 1988 pentru comemorarea a douăzeci de ani de la invazie au fost arestați, iar eforturile neoficiale de a organiza un seminar „Est-Vest” În Praga au fost zădărnicite. În ianuarie 1989, la a 20-a comemorare a sinuciderii lui Jan Palach În Piața Wenceslas, Havel și alți treisprezece activiști ai Cartei 77 au fost arestați și Închiși din nou - deși, spre deosebire de tratamentul aspru la care fusese supus altădată, Havel a fost eliberat În mai (el devenise o figură
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
însângerată și „vântul suflă rece ca dintr-un adânc de ocnă”. Se vor alte exterminări? Ateismul afișează zi de zi tot mai multă ignoranță. Credința a fost arma prin care am supraviețuit în istorie. Ar fi o dezarmare sau o sinucidere lentă dacă neamul nostru s-ar îndepărta de Dumnezeu. Virusul comunist, distrugător de suflete, lucrează și mintea românului s-a anchilozat, nu mai reacționează. Crucea este forța morală care aduce biruița în lupta cu răul. Azi, România este condusă de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
unei celule izolate de a forma o colonie sau o clonă de cel putin 50 de celule (Hall, 1988; Tubiana și colab., citați de Mornex F. și colab., 1994Ă. APOPTOZA Apoptoza este un proces biologic activ de distrugere sau autodistrugere (sinuciderea celulară pus în mișcare și desfășurat prin activarea unui program genetic specific (Mc Conkey D. și colab., 1972Ă. Ea se caracterizează morfologic printr-o pseudoînmugurire a membranelor celulare, segmentarea membranei nucleare, condensarea și degradarea legăturilor internucleozomice, fragmentarea nucleului cu formarea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Expresie a supremației artei asupra naturii, dar și a unei sensibilități care se conturează problematic odată cu pierderea Euridikei, alegerea unui personaj mitologic ca Orfeu devine emblematică pentru modul în care simbolismul se inserează în modernitate. Sfârșitul tragic al eroului-poet corespunde sinuciderii lui Narcis, precursor al dandy-iilor sau nebuniei Ofeliei, evenimente similare unei sensibilizări a materiei care incorporează printr-un animism liric substanța acestor personaje. De asemenea, o posibilă temă decadentă este adusă în discuție cu tabloul Decapitarea sfântului Iona Botezătorul, expus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dematerializează, creând o atmosferă ireală, potențată de faptul că îngerul care-i aduce crinul, însoțit de Sfântul Duh preschimbat în porumbel, pare să leviteze deasupra podelei. Temele morbide nu lipsesc din pictura sa, care dobândește o tensiune tragică, urmare a sinuciderii primei sale soții, Elizabeth Siddal, în 1862, din cauza unei supradoze de laudanum, eveniment care l-a marcat puternic pe pictor. În 1863 pictează unul din tablourile celebre, Beata Beatrix, unde operează o identificare simbolică a defunctei soții cu iubita lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
va influența simbolismul anilor 1890 și nu numai. Burne-Jones abordează o mulțime de teme mitologice, majoritatea necreștine. O interesantă paralelă între biografia și pictura sa o realizează Patrick Bade, etapa unei iubiri extraconjugale tumultoase, traumatizante cu episodul unei tentative de sinucidere lamentabil eșuate pentru Mary Zambaco pare să-și pună amprenta asupra câtorva din picturile sale. Relația se regăsește cuantificată cultural la nivelul paradigmei simbolisto-decadente, unde feminitatea a devenit problematică, virtual punitivă sau supusă unor exacțiuni care ascund adesea sub masca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prefăcătorie prin participare la târgul jalnic al pământului, șantajând pe viitorul socru și batjocorind-o fără scrupule pe Ana. Căpătuiala prin orice mijloace, pune În pagină un individ de o rară cruzime, menite să o determine pe Ana la actul sinuciderii. Grija față de fiu nu pornește din sentimente paterne, ci din instictul josnic al păstrării pământului. Când s-a Întors de la cimitir, a zmuls copilul din brațele Zenobiei, să nu-l răpească cineva. „Petrișor se scâncea, iar el Îl ogoia ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Îl Îmbrățișează și Îl sărută Într-o manifestare vecină cu alienarea. Ion este mai dezumanizat decât Vasile Baciu care, obținând În chip asemănător pământul, cu o femeie bogată, s-a purtat blând cu ea, pe când Ion se face vinovat de sinuciderea Anei, față de care nu a nutrit nici respectul cuvenit unui animal. Moartea copilului a provocat manifestări violente, din nou vecine cu nebunia. Ion Își lovește brutal părinții. Doctorul Filipoiu Îl face vinovat de moartea soției și a copilului. Prin faptele
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Doctorul Filipoiu Îl face vinovat de moartea soției și a copilului. Prin faptele sale, Ion a devenit un personaj condamnabil pentru fapte deosebit de grave. Acestea ar fi: - Încălcarea proprietății lui Simion Lungu;Înșelarea Anei și a lui Vasile Baciu:determinarea sinuciderii Anei; - adulterul (față de George Bulbuc); - Înșelăciunea În dauna lui Herdelea care Îi făcuse bine În mai multe rânduri. Ion se află dincolo de normele morale ale satului. Faptele narate de liviu Rebreanu reflectă lumea satului ardelean unde forța educativă a intelectualului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sugerând Încrederea dată eroului de regăsirea sinelui, fiindcă „e greu să fii singur”, simbolizând un nou Început: „Razbim noi cumva la lumină”. Acest ultim gest al lui Iona, de a-și spinteca propria burtă, poate fi un reflex ori o sinucidere, o părăsire voită a lumii și o retragere În sine Însuși, aceasta fiind unica salvare posibilă. Iona, pescar pasionat, simbolizează pe omul ce aspiră spre libertate, speranță și iluzie, idealuri fascinante.A Încearcat să-și controleze destinul, să-l refacă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumină”. Își strigă numele și, În loc de a tăia burți de pește, În speranța unei libertăți iluzorii, iși spintecă propriul abdomen, cu gândul de a fi găsit, nu În afară, ci În sine deplina libertate: „Razbim noi cumva la lumina”. Gestul sinuciderii și simbolul luminii din final sunt o Încercare de Împăcare a omului singur și omenirea Întreagă.. În articolul intitulat sugestiv „Triumful lui Iona", Nicolae Manolescu interpretează gestul personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împăcare a omului singur și omenirea Întreagă.. În articolul intitulat sugestiv „Triumful lui Iona", Nicolae Manolescu interpretează gestul personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe un alt inceput: „Gestul final al eroului nu e o sinucidere... ci o salvare. Singura salvare - care inseamna că lupta continuă și după ce condiția tragică a fost asumata. Sinuciderea ar fi fost asumarea eșecului. Cum să nu se vadă cât de imensă, de copleșitoare, ca o iluminare născută din miezul ființei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
personajului, din finalul piesei, ca pe o salvare de sine, ca pe un alt inceput: „Gestul final al eroului nu e o sinucidere... ci o salvare. Singura salvare - care inseamna că lupta continuă și după ce condiția tragică a fost asumata. Sinuciderea ar fi fost asumarea eșecului. Cum să nu se vadă cât de imensă, de copleșitoare, ca o iluminare născută din miezul ființei, este bucuria cu care Iona Își spune cele din urmă cuvinte de Încurajare, Înainte de a infrunta, Încă o dată
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
renaște prin moarte. „Și acum, dacă stau să mă gândesc, tot eu am avut dreptate. Am pornit-o bine. Dar drumul, el a greșit-o. Trebuia s-o ia În altă parte.” Concluzii: a. În final, Iona se sinucide (gestul sinuciderii) rostind: „Răzbim noi cumva la lumină.” Această replică a dat naștere la diferite interpretări. Eroul aspiră spre un „dincolo intangibil”, biologic vorbind. Sentimentul singurătății metafizice este trăit acut În mijlocul unei lumi condamnate la absența dialogului (comunicării). Iona devine astfel un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Sorescu se raportează la marii dramaturgi europeni de care totuși se disociază printr-o mare doză de optimism. b. Obsesia omului Însingurat se regăsește În „Paracliserul”și În „Matca”. O Întrebare este totuși legitimă: A găsit Iona leacul solitudinii prin sinucidere? A găsit esențele spre care aspiră, misterul? Umanitatea nu capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona este idealul umanității esențializate. Acesta este mesajul autorului, exprimat printrun limbaj comun, prozaic, Într-o formulă lirică și ironică, dar nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aspiră, misterul? Umanitatea nu capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona este idealul umanității esențializate. Acesta este mesajul autorului, exprimat printrun limbaj comun, prozaic, Într-o formulă lirică și ironică, dar nu mai puțin profund. c. Soluția sinuciderii nu este o rezolvare (s-a spus) a ieșirii din „comedia existenței”, ca la Camus. Dar nu asta Îl preocupă pe eroul lui Marin Sorescu, ci posibilitatea ieșirii din ceva, odată ce te-ai născut. E povestea labirintului absolut, că ieșit
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită”, „Bubico”, „Mici economii”, „Tren de plăcere”, „Reportaj”, „Ultima oră”, „Groaznica sinucidere din strada Fidelității”, „Un pedagog de școală nouă” etc. În unele nuvele, I. L. Caragiale cultivă proza de observație psihologică și naturalistă: „O făclie de Paște”, „Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere ale genului fantastic fabulos, plecând
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Cite></EndNote>- Estes, 2005). Voi exemplifica cu ultimul dintre aceștia. Elaborat în 1989, el cuprinde 15 indicatori, pentru care există date începând cu 1980: speranța de viață; morți premature; copii cu greutate redusă la naștere; rata sarcinilor la adolescente; rata sinuciderilor; apeluri pentru sprijin în caz de crize (violență familială, agresiuni sexuale, abuzuri asupra copiilor etc.); incidența bolilor cu transmitere sexuală; cazuri procesate de ajutor social pentru copii; numărul de ajutoare în hrană distribuite; procentajul familiilor care trăiesc sub pragul sărăciei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]