6,004 matches
-
mărimea drepturilor rezervate membrilor din obște, stabilită pe criteriul contribuției fiecărei familii la apărarea și propășirea obștii și în funcție de rolul și importanța social-administrativă și politică, pe care unele familii le dețineau periodic (cum ar fi funcția de vornic, vătăman), diferiți slujitori ai domniei, preotul etc., criterii ce reprezintă vechi reminiscențe din organizarea și administrarea obștilor sătești românești. Situația se constituie într-un argument prin care se demonstrează că devălmășia venea atât de departe în timp, că era atât de înrădăcinată în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
târziu, precum Țigănia și Țigăneștii. Apare prima dată menționat într-un hrisov din 12 ianuarie 1495 (7003), când Ștefan cel Mare, aflat cu Curtea domnească itinerantă la Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit drept
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
noi în țara noastră Moldova, un sat la Dimaci, anume Țigăneii”, hotarul continuând să rămână tot „după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac”. Se înțelege că e vorba de o stăpânire avută mai dinainte vreme de către cei patru slujitori credincioși ai voievodului și marelui domn și că locul a fost cândva domnesc. Localizarea sa prin indicativul „la Dimaci” a fost făcută greșit, de către editorii documentului, care consideră satul unul și același cu cătunul Dimaci din partea de nord a satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unite Iveștii și Torceștii din 1892 în care, la capitolul documente vechi, se află menționat și „Ispisocul (copie) a lui Ștefan-vodă, din 7003 (1495) ghenarie 12”, prin urmare documentul prin care li se atribuise și li se întărise celor patru slujitori domnești satul și moșia cu numele respectiv, în aceeași carte hotarnică fiind menționate și două mărturii din 7110 (1602), din care rezultă că descendenții beneficiarilor din 1495, printre ei Maxim Hrăbor, nepotul lui Giurgea, „au vândut lui Christea vornicul cel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dacă dintre cei patru beneficiari ai hrisovului domnesc din 1495, primilor trei li se pierde documentar urma, căci nici unuia din cei 16 oameni menționați nominal în actul din 1602 nu i se arată vreo legătură cu vreunul din cei patru slujitori domnești, totuși al patrulea, Giurge, reapare și în alte câteva documente cu dată ulterioară, ajutându-ne să-i stabilim identitatea și descendența. Este una și aceeași persoană cu Giurgea Hrăbor comis, căruia, pentru 300 de zloți tătărești, la 14 decembrie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
El nu era originar din Miclești, cum s-ar putea deduce după numele adăugat prenumelui, ci „ficior lui Ionașco diac din Gugești”, Micleștii fiindu-le cumpărătură și nu satul de obârșie. Reținem și situația că Vasile Lupu face danie acestui slujitor, potrivit actului, o „jumătate de sat”, în realitate însă nu putea fi o jumătate luată strict aritmetic, pentru că, așa cum am arătat, ocina cunoscuse diviziunea pe mai multe părți, precizate fiind de jos, de mijloc și de sus. Este sigur că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a cărui primă soție, doamna Tudosca, fiica marelui vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit cu Isac Balica, deci îndreptățită la moștenire. De la Vasile Lupu, stăpânirea va fi transferată slujitorilor săi cu dregătorii, Grigore postelnic și Iorga vistiernic, respectiv Iordache Cantacuzino. Găsim, apoi, aproape concomitent cu stăpânirea lui Vasile Lupu, pe slugerul Costache cu soția sa Tofana, fiică a lui Vasile Bujoreanu, descendentă după mamă din Cârste Ghenovici, și el
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau Dimăcenii, ajunse și acestea stăpâniri Costăchești. Mici dregători umbrăreșteni și stăpânirile lor Dacă stăpâni efectivi, prin acte, se documentează a fi fost asemenea personalități, cei care conduceau direct și reglementau la fața locului treburile social-economice, politice și financiare, erau slujitorii ridicați din categoria locuitorilor simpli cu sprijinul stăpânilor de sate, ori al altor mari dregători ce vizau, la rândul lor, asemenea stăpâniri. Se ridicau și ajungeau în slujbe mărunte de stat mulți locuitori din zonă, pe care îi întâlnim în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să facă față unor momente mai deosebite în viața social-politică, ocupând funcții locale în serviciul statului, al stăpânului, al autorităților locale și care contribuie, prin continua lor înavuțire, la procesul de diferențiere social-economică a țărănimii. Din rândul unor astfel de slujitori s-au ridicat, cu timpul, mari dregători, după cum și din rândul acestora unii urmași au coborât în tagma slujitorilor mărunți. Studii genealogice mai de amănunt ar fi de natură să pună în lumină reală fenomenul. Sigur că elementele din această
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
autorităților locale și care contribuie, prin continua lor înavuțire, la procesul de diferențiere social-economică a țărănimii. Din rândul unor astfel de slujitori s-au ridicat, cu timpul, mari dregători, după cum și din rândul acestora unii urmași au coborât în tagma slujitorilor mărunți. Studii genealogice mai de amănunt ar fi de natură să pună în lumină reală fenomenul. Sigur că elementele din această categorie socială au constituit factorul dizolvant din obștea satului, genul de acaparatori pe seama comunităților devălmașe. Un exemplu elocvent în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecătoarea Oituzului, respectiv străvechiul drum dacic și mai apoi roman de pe malul stâng al Siretului, că puteau ajunge lesne aici locuitorii din satele situate în bazinul inferior al Bârladului și Siretului, că erau în ființă casele boierești și curțile cu slujitori, morile și crâșmele satului, beciuri și, foarte important, izvoare de apă, izvoare dispărute în prezent în urma lucrărilor de mutare a cursului apei Bârladului și de desecări prin care a fost acoperit și vechiul curs. Au fost distruse în aceste împrejurări
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care îl aveau toți cap și fiindcă i s-au tâmplat și moarte de au murit”, ceilalți fugari s-au lăsat convinși de către slujitorii domnești trimiși în urmărirea lor și s-au întors la locurile lor în țară, încercarea de înlocuire a domnului eșuând și de data aceasta. A fost ultima acțiune la care participă acești Costăchești în lupta dusă pentru aducerea pe tronul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fie aceeași cu biserica satului Slobozia-Torcești, acesta fiind arătat cu biserică având tot hramul pomenit. Torceștii, după ce în 1831 erau înregistrați cu biserică, ce prăznuia pe Sfinții Apostoli, în 1845 se înscrie cu hramul „Intrarea în Biserică”. Despre biserici și slujitorii lor vom vorbi mai pe larg, într-un alt loc din această lucrare. Datele de la rubrica anului 1898 au fost culese dintr-o lucrare statistică întocmită de preoții parohiilor de pe teritoriul comunei Umbrărești. Credem că numărul de familii înscrise corespunde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
animale e de înțeles că se strângeau cantități cu mult mai însemnate decât se arată mai sus, chiar și peste necesarul gospodăriei boierești. Aspectul rezultă și din faptul că boierul vindea unele cantități de fân; într-un răvaș al unui slujitor constatăm acest lucru, când îi scrie: „Și pentru fân, s-au vândut dintr-însul; clăile cele mari le-am vândut cu 12 lei, celi mici cu câte 10 lei. Și am trimes dumneata nouăzeci di lei”. Înseamnă că a vândut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deci o sumă ceva mai ridicată față de anul precedent. Vinderea venitului înseamnă arendarea morilor cu anul și încasarea sumelor direct din mâna arendașilor, oameni din partea locului, cum este Andoni vornicul din Liești (un Ciorâță), Toader morar din Umbrărești ori un slujitor al lui Conachi, pe nume Gheorghe Șanoiu, căruia nu i se arată domiciliul. Ei arendaseră în noiembrie 1793 și morile de la Boziești, după cum reiese dintr-o scrisoare de învoială ce s-a păstrat și din care redăm fragmentar: „să să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întreagă. Indiscutabil că meșterii fierari de pe la curțile boierești erau mai numeroși decât cei pe care îi întâlnim acum în documente. Iar boierii aveau asemenea oameni întreprinzători și pentru alte meșteșuguri. Într-o scrisoare către Gavril Conachi, datată 4 mai 1795, slujitorul său, Ștefan Brebul, îl informează și-i propune o soluție în legătură cu un „țigan, anume Onofrei cojocariu cari am fost aici la, Perieni, și, ducându-să în gios la Umbrărești, au luat pi fata lui Dudă țiganu. Și acum zice că nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
atât de numeroase și de grele încât devin asemuitoare valurilor ce se ridică necontenit, amenințând cu înnecarea în greutăți. Astfel se explică de ce documentele aproape au dat consacrare termenului „a nu învălui mai mult”, atunci când, în varii împrejurări, domnii porunceau slujitorilor de stat (boieri) din diferite resorturi executive (globnici, deșugubinari, olăcari, podvodari etc.) să lase în pace „să nu-i învăluiți” pe locuitorii satului cutare (se dă numele satului). Astfel de situații abundă în documentele medievale, iar pentru ilustrarea aspectului folosim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al patrulea din slujitorii domnești cărora, pe 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare le întărește stăpânirea pe „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Îl aflăm, apoi, pe acest Giurgea în timpul domniei lui Bogdan al III-lea (cel Orb), cu rangul de mare comis, fiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
slujitori cu atribuții și ranguri ostășești. Așa se face că putem lua cunoștință de prezența militarilor cu slujbe în peisajul așezărilor din evul de mijloc românesc. Primii atestați documentar pe teritoriul umbrăreștean, avem în vedere întinsa obște arhaică, ar fi slujitorii domnești: Alexa, Giurca, Dragoșe și Giurgiu, despre care, la 12 ianuarie 1495, Ștefan cel Mare scrie că „ne-au slujit drept și credincios”, răsplătindu-i pentru aceasta cu „un sat la Dimaci, anume Țigăneii”. Ei trebuie să fi fost de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
suta lui Dabija căpitan”, comandantul lor. Iar Mihăilă din Umbrărești, Lazăr și Buculeiu din Umbrărești apar în „suta lui Pohrib”. Prin urmare, identificăm un număr de opt persoane din Umbrărești angajate în serviciul militar permanent, cu toate că, în timp de pace, slujitorii aceștia rezidau în propriile sate, îndeplinind și alte sarcini obștești. Într-o asemenea postură îi aflăm pe unii locuitori menționați într-o mărturie din 26 martie 1682, dar și în zapise anterioare sau posterioare datei respective emise cu ocazia vânzărilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numărului celor meniți de necesități să asigure paza țării și bunăstarea locuitorilor ei. Au fost desființate formațiunile militare și distruse mijloacele de apărare de la fruntarii și din interior. În schimb, documentele timpului respectiv relevă o apreciabilă sporire a numărului de slujitori destinați încasării dărilor și executării numeroaselor „angării” precum: globnici, deșugubinari, cămănari, bezmănari, cepari, olăcari, podvodari, conăcari etc.. Se poate înțelege ușor de ce nu mai aflăm acum în documente nume de locuitori cu atribuții ostășești, deși termenii iuzbașă, hânsar, pârcălab au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un „dascăl Gheorghi, fiul preotului Neculai Rusu” la biserica cu hramul Adormirea Precistii. Cum respectivul hram îl purta atât biserica de la Siliștea, cât și cea de la Tămășeni, credem că la aceasta din urmă trebuie să-i plasăm pe cei doi slujitori menținați mai sus. Că biserica din Boziești - satul Slobozia - cu hramul Sfinții Voievozi, a existat în timpul mai îndepărtat ne stă mărturie nu numai numele preoților arătate, ci și cărțile vechi, ale căror titluri se găsesc specificate în lista din 1893
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu hramul Intrarea în Biserică (Ovidenia). Parohia de pe terasă l-a adoptat ca patron pe Sfântul Ilie. Obștea umbrăreșteană a dat preoți și altor sate, cum au fost: „popa Gheorghe din Boziești”, ajuns preot la Itrinești (Tutova), preotul Teodor Liușcă, slujitor mulți ani la biserica Banu din Nicorești. De asemenea, preotul Hrisanti Hâncu, tatăl unionistului tecucean Ioniță Hrisanti, primul elogiat de marele logofăt Costache Conachi cu ocazia nunții fiului său, însoțind darul ce-l face tinerilor căsătoriți de frumoasele cuvinte: „... am
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nunții fiului său, însoțind darul ce-l face tinerilor căsătoriți de frumoasele cuvinte: „... am cunoscut în haractirul sfinției sale părintelui Hrisantu, tatăl tânărului mire, cinste și de Dumnezeu temire, ce împodobește pi tot omul și cu asupra de măsură pe un slujitor al lui Dumnezeu”, darul material fiind de „trii mii lei”, valoarea unei case bune; preotul a slujit la biserica Precista un timp, apoi la Sf. Gheorghe, ambele din Tecuci, el fiind de origine din Umbrărești. Preotul Ilie Călugăreanu a slujit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bute, Ioniță Trușan, Vasile Tonul, Grigoraș Butunoi, nume pe care le întâlnim în sămile Conăchești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Este adevărat că nu ei scriau în „condicile de trecut sămile vătafilor”, ci era un anume slujitor însărcinat cu această treabă, dar vătafii erau obligați să aibă o evidență pentru sumele și veniturile de care răspundeau pe timp de un an, cel puțin. Și nu erau sume mici ori cantități de produse neînsemnate. Vătafii de prin satele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]