6,208 matches
-
unele naționaliste, pe altele internaționaliste. Se discută că ar putea fi vorba de comunism național, de comunism internațional, de diferite alte tipuri de socialism. Este știut însă că socialismul nu poate fi decât unul singur, și acesta se caracterizează prin socializarea mijloacelor de producție, prin realizarea societății în care atât puterea politică, cât și mijloacele de producție aparțin clasei muncitoare, poporului. Aceasta este condiția esențială, criteriul hotărâtor pe baza căruia se poate aprecia dacă o țară este sau nu socialistă, și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Democrația nu trebuie să fie legea exercitată de către grupuri care se plasează deasupra societății și pretind dreptul de a determina nevoile și de a reprezenta interesele societății", ci distribuirea echitabilă a "câștigurilor materiale și spirituale ale națiunii", în principal prin intermediul "socializării reale a sistemului de administrare și gestiune" ("Solidarity's program" în Stokes: 1991, 210). Atmosfera socială fiind de-a dreptul explozivă, conducerea guvernului este preluată în februarie 1981, în urma unor dezbateri în forurile de conducere ale PMUP de către generalul Wojciech
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
respectiv externă, a reprezentat o construcție socială ideologizată care a impus o anumită structură politico-administrativă prin intermediul unor reguli și norme cu ajutorul căror spera să instituie, cu timpul, asupra societății pe care o asalta în cele din urmă, un tip de socializare ermetic, militant și eroic, modelat deci, pentru a folosi o expresie din Biblie, "după chipul și asemănarea sa". Nu poate fi redus la un singur individ Ceaușescu, deși acesta a constituit, într-un fel, sâmburele său "tare" și nici, mecanic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
regimurile leniniste suprimă însăși ideea de politic, fondată pe concurență, negociere, alegere. În ciuda corectitudinii percepției, se uită însă că miza profundă a regimurilor leniniste nu este una pur politică, ci ontologică: transformarea din temelii a omului și a proceselor de socializarea în care acesta este irevocabil inclus. Așa cum am menționat de-a lungul lucrării, leninismul romantic se izolează în raport cu forțele și tendințele burgheze din exterior și din interior, dar nu în manieră defensiv-pasivă, ci agresiv-activă: termeni de bază ai discursului politic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
inerent regimurilor leniniste. Din acest punct de vedere, leninismul ca mișcare ideologică s-a născut "de jos", în cadrul grupurilor care alcătuiau intelighenția rusă din a doua jumătate a secolului XIX. Însă avem de-a face aici cu o formă de socializare aparte, izolată de marea masă a populației și persecutată politic, a cărei radicalizare este un proces treptat; grupările socialiste se asemănau unor secte religioase fanatice, care își extrăgeau veracitatea și puterea de a continua în manieră autoreferențială: empiricul, realitatea observabilă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
extrăgeau veracitatea și puterea de a continua în manieră autoreferențială: empiricul, realitatea observabilă, conta tot mai puțin din moment ce respingea sau se arăta indiferentă față de proiectul revoluționar. Și astfel, încă din preistoria sa, leninismul s-a constituit ca o formă de socializare aparte. Ulterior, după ce a devenit regim politic, extinzându-se după 1945 în Europa de Est și Asia, leninismul (de acum post-revoluționar) a influențat enorm relațiile internaționale, rămânând însă la fel de autoreferențial și imun la ideile și practicile "burgheze" ale lumii înconjurătoare. Pe de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Cele două ideologii, leninistă și naționalistă, au fost integrate cu succes în textura ideatică romantic leninistă, ajungându-se astfel la un melanj ideologic specific spațiului românesc. În orice variantă a sa, leninismul a reprezentat o construcție socială politică, adică o socializare "de sus". Leninismul romantic nu face excepție. Beneficiind de anterioritatea altor forme de leninism sovietic, a căror experiență și intervenție directă (leninismul post-revoluționar) au adus un aport constitutiv la gestația sa intelectuală și politică, leninismul romantic este influențat cel puțin
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nevoile de îngrijire, inclusiv de securitate și promovare a bunăstării; ... c) nevoile fizice și emoționale; ... d) nevoile educaționale și urmărirea obținerii de rezultate școlare corespunzătoare potențialului de dezvoltare a copilului; ... e) nevoile de petrecere a timpului liber; ... f) nevoile de socializare, inclusiv modalitățile de menținere a legăturilor, după caz, cu părinții, familia lărgită, prietenii și alte persoane importante sau apropiate față de copil. ... (2) Programele de intervenție specifică trebuie să conțină obiective pe termen scurt, mediu și lung, activitățile corespunzătoare acestor obiective
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162259_a_163588]
-
invadante ale dezvoltării, tulburări invadante ale dezvoltării fără precizare, în raport cu gradul de afectare a funcționării globale, pot fi încadrate în diferite grade de handicap, astfel: ... Criterii medicale (conform ICD 10) Prezența a minimum două dintre următoarele criterii, din care criteriul │ │ «Socializare» este obligatoriu: Litera b) de la titlul "Tulburări psihice", pct. I din anexa 2 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 762 din 31 iulie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 5 octombrie 2012
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
invadante ale dezvoltării, tulburări invadante ale dezvoltării fără precizare, în raport cu gradul de afectare a funcționării globale, pot fi încadrate în diferite grade de handicap, astfel: ... Criterii medicale (conform ICD 10) Prezența a minimum două dintre următoarele criterii, din care criteriul │ │ «Socializare» este obligatoriu: Litera b) de la titlul "Tulburări psihice", pct. I din anexa 2 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 2.260 din 17 august 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 688 din 5 octombrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
fără găzduire; ... c) asigura întreținerea și folosirea eficientă a bazei materiale și a bunurilor din dotare; ... d) întocmesc proiecte și programe proprii care să asigure creșterea calității activității, potrivit politicilor și strategiilor naționale, județene și locale; ... e) organizează activități de socializare în vederea relaționării beneficiarilor cu mediul exterior instituțiilor; ... f) acorda sprijin și asistența de specialitate în vederea prevenirii situațiilor care pun în pericol siguranța beneficiarilor; ... g) dezvolta parteneriate și colaborează cu organizații, instituții și orice forme organizate ale societății civile, în condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170678_a_172007]
-
Partid. Pe de altă parte, am încercat ca, prin intermediul documentelor selectate, să ilustrăm în mod cât mai convingător faptul că, practic, nu exista aspect al vieții sociale în care Partidul să nu apeleze la sprijinul neprețuit al Securității. Măsurile de „socializare a agriculturii”, organizarea alegerilor de deputați în M.A.N., organizarea congreselor partidului, a vizitelor conducerii „de partid și de stat” în țară și peste hotare, organizarea și desfășurarea paradelor de 1 Mai și 23 August, asigurarea securității personale a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
reacționare. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. - Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 5/1950, f. 1-6. 8. 1950 aprilie 3 - Adresă a Serviciului Județean de Securitate Teleorman către Biroul de Securitate Roșiorii de Vede cu privire la măsurile ce trebuie luate în perioada „socializării agriculturii”. SERVICIUL JUDEȚEAN DE SECURITATE TELEORMAN Nr. 145/5891 1950 Aprilie 3 Către, BIROUL DE SECURITATE Roșiorii de Vede Urmare odinelor noastre instructive: Având în vedere ascuțirea luptei de clasă la sate, mai ales acum, în perioada socializării agriculturii, și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
în perioada „socializării agriculturii”. SERVICIUL JUDEȚEAN DE SECURITATE TELEORMAN Nr. 145/5891 1950 Aprilie 3 Către, BIROUL DE SECURITATE Roșiorii de Vede Urmare odinelor noastre instructive: Având în vedere ascuțirea luptei de clasă la sate, mai ales acum, în perioada socializării agriculturii, și ținând seama de sarcinile ce-i revin (sic!) organelor de securitate în urmărirea acestei probleme, vă rugăm a lua următoarele măsuri: Sintezele informative din cadrul problemei țărănești vor fi înaintate din 15 în 15 zile, adică la 26 și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
184): Figura 1.3. Procesul învățării transformative Conceptele de bază ale teoriei învățării transformative sunt: cadru de referință, reflecție critică, acțiune și transformare. Cadrul de referință cuprinde atât obișnuințele noastre de a gândi, de a interpreta lumea, dobândite în procesul socializării noastre, cât și punctele de vedere pe care le-am dezvoltat ca filtre de percepție, în idiosincrazie cu cultura din care provenim și cu istoria individuală. Cadrele culturale de referință creează limitele în care indivizii învață, în timp ce învățarea transformativă înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoria personalității (dezvoltată de T. Parsons, contribuții având și G. Mead), cu explicitări asupra raportului status - rol în definirea individului ori asupra modului în care individul își construiește concepția despre lume și viață, cum se integrează social (cum funcționează mecanismele socializării prin apartenența la diferite grupuri sociale) etc. (Janne, apud Dave, 1991). În educația adulților, întâlnim, de asemenea, valorificări din diferite domenii ale sociologiei: sociologia urbană, a comunicațiilor de masă, a culturii (cu explicitări, de exemplu, asupra problematicii timpului liber), dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca un grup cu risc de marginalizare socială, deoarece, pentru tinerii adulți, există și instituții guvernamentale, cum vom vedea ulterior. Nevoile specifice vârstei a treia reclamă atât servicii de natură medicală, cât și de îngrijire ori sprijinire psihologică sau de socializare, pentru acoperirea activă a timpului liber de care dispun. De aceea, gama de instituții ce deservesc aceste nevoi este variată, de la cămine de bătrâni până la centre de zi sau de noapte, centre de îngrijire la domiciliu, cluburi ale pensionarilor, case
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despre diferența dintre ceea ce face subiectul și ceea ce ar trebui să facă, surprinzând astfel nevoile de instruire în arii diferite de activitate. În cazul nou-veniților, se realizează o pregătire aacestora pentru postul respectiv, prin cuprinderea lor în programe de induction („socializare”), care au ca scop familiarizarea cu ceea ce se petrece în organizație și la nivelul postului respectiv. Colectarea datelor de la cele trei niveluri, deși greu de realizat, este foarteimportantă pentru realizarea unei radiografii a situației și obținerea efectelor scontate în urma proiectării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
184): Figura 1.3. Procesul învățării transformative Conceptele de bază ale teoriei învățării transformative sunt: cadru de referință, reflecție critică, acțiune și transformare. Cadrul de referință cuprinde atât obișnuințele noastre de a gândi, de a interpreta lumea, dobândite în procesul socializării noastre, cât și punctele de vedere pe care le-am dezvoltat ca filtre de percepție, în idiosincrazie cu cultura din care provenim și cu istoria individuală. Cadrele culturale de referință creează limitele în care indivizii învață, în timp ce învățarea transformativă înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teoria personalității (dezvoltată de T. Parsons, contribuții având și G. Mead), cu explicitări asupra raportului status - rol în definirea individului ori asupra modului în care individul își construiește concepția despre lume și viață, cum se integrează social (cum funcționează mecanismele socializării prin apartenența la diferite grupuri sociale) etc. (Janne, apud Dave, 1991). În educația adulților, întâlnim, de asemenea, valorificări din diferite domenii ale sociologiei: sociologia urbană, a comunicațiilor de masă, a culturii (cu explicitări, de exemplu, asupra problematicii timpului liber), dar
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca un grup cu risc de marginalizare socială, deoarece, pentru tinerii adulți, există și instituții guvernamentale, cum vom vedea ulterior. Nevoile specifice vârstei a treia reclamă atât servicii de natură medicală, cât și de îngrijire ori sprijinire psihologică sau de socializare, pentru acoperirea activă a timpului liber de care dispun. De aceea, gama de instituții ce deservesc aceste nevoi este variată, de la cămine de bătrâni până la centre de zi sau de noapte, centre de îngrijire la domiciliu, cluburi ale pensionarilor, case
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despre diferența dintre ceea ce face subiectul și ceea ce ar trebui să facă, surprinzând astfel nevoile de instruire în arii diferite de activitate. În cazul nou-veniților, se realizează o pregătire aacestora pentru postul respectiv, prin cuprinderea lor în programe de induction („socializare”), care au ca scop familiarizarea cu ceea ce se petrece în organizație și la nivelul postului respectiv. Colectarea datelor de la cele trei niveluri, deși greu de realizat, este foarteimportantă pentru realizarea unei radiografii a situației și obținerea efectelor scontate în urma proiectării
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
temperamentul. El susținea că prezența unei încărcături a factorilor de extraversie și nevrozism pare a predispune mai mult spre crima. Autor a numeroase chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare a copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consecințele acțiunilor sale. Printre caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul fizic, recurgerea la violență în cazul situațiilor conflictuale. Autocontrolul se dezvoltă în procesul de socializare a copilului, în interacțiunile cu părinții și va rămâne o constantă de viață a individului. în cunoscutul raport întocmit la experimentul Minnessota de către Alain Stroufe și colegii săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc o listă a sarcinilor de vârstă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunoască astfel limitele libertății manifestărilor noastre printre ceilalți. A spune copilului: „acum trebuie să-l lași pe tata să se odihnească, că e obosit, dar mai târziu, după ce se odihnește, se va juca cu tine!”are un important efect de socializare și educație a copilului. Copilul învață să țină seama de ceilalți și să-și stăpânească primele impulsuri. Când însă în numele educației și a principiilor bunei creșteri părinții devin excesiv de severi, limitativi și punitivi, nu mai vorbim despre educație, ci despre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]