6,897 matches
-
este cu adevărat interesant este distincția pe care o realizează Fr. Gagné între dotarea aptitudinală înaltă și talent, punând problema în următorii termeni: dotarea supramedie este acea realitate psihologică manifestă, sau doar potențială, în timp ce talentul exprimă mai mult o realitate sociologică, respectiv acea performanță aptitudinală social recunoscută. Tot istoria literară, ca să rămânem în același areal artistic, precum și modalitățile de receptare a literaturii în contemporaneitate, ne oferă exemple care contrazic această teză. în mod fals, avem tendința de a transla din prezent
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
15 Caracterul armonios al concepției estetice a lui Wellek și Warren ne apare încă de pe acum. Dar să urmărim mai îndeaproape estetica lui Wellek și Warren. Aceștia discută mai întâi abordările extrinsece ale operei literare anume cele biografice, psihologice și sociologice, cea care vede în operă un material pentru istoria generală a ideilor și cea care subordonează opera literară, alături de alte opere de artă, unor tipologii comune. Toate acestea sunt abordări "extrinsece", în sensul că nu evaluează opera ca entitate în
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
fond, este acest volum, exemplele concrete fiind numai ilustrative, Wellek și Warren au incontestabil dreptate și le revine meritul de a transa definitiv chestiunea. Problema se pune aproape la fel, dar cu un plus de gravitate, în capitolul destinat abordării sociologice. Wellek și Warren manifestă o continuă rezervă față de marxism, dar, trebuie spus de la început, față de un "marxism" adesea confecționat de ei înșiși, prin parcurgerea unor texte uneori de mâna a doua. Astfel este interesant de arătat că o singură dată
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
în literatura engleză ori rusă, cf., p. 135), dar chiar remarcă, cu regret, faptul că studierea acestei dependențe se află încă la început, afirmație susținută de cercetările lui Lucien Goldmann, dar și de amploarea pe care o iau astăzi studiile sociologice în țara noastră, pe urmele vechii școli sociologice românești (H. H. Stahl). Celelalte capitole ale părții a III-a, care sunt tratate cu același discernământ, mi se par a suscita mai puține discuții, dată fiind evidența opiniilor autorilor. Ei combat
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
dar chiar remarcă, cu regret, faptul că studierea acestei dependențe se află încă la început, afirmație susținută de cercetările lui Lucien Goldmann, dar și de amploarea pe care o iau astăzi studiile sociologice în țara noastră, pe urmele vechii școli sociologice românești (H. H. Stahl). Celelalte capitole ale părții a III-a, care sunt tratate cu același discernământ, mi se par a suscita mai puține discuții, dată fiind evidența opiniilor autorilor. Ei combat, de exemplu, teza eronată după care artiștii ar
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Antropologie socială și culturală (2009) și Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicații (în colab., 2010). În memoria prietenului meu Basile, un prea tânăr călător în lumea de dincolo cuprins Cuvânt-înainte ..................................................... ........................................ 15 Capitolul I. Teorii sociologice clasice specifice cercetării fenomenului religios .......... 19 I.1. Apariția sociologiei religiilor ..................................................... ............ 19 I.2. Religia în viziunea sociologilor clasici .................................................. 20 I.2.1. Alexis de Tocqueville ..................................................... ......... 20 I.2.2. Émile Durkheim ..................................................... ................ 23 I.2.2.1. Religie și magie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
67 V.3. Postul în creștinism și în alte religii ..................................................... .. 68 v.4. Structura actuală a ortodoxiei mondiale ................................................ 70 V.5. Ce este comunitatea creștină? ..................................................... ........... 72 V.6. Simbolistica botezului și a mirungerii ................................................... 72 V.7. Fundamentele ortodoxiei. O perspectivă sociologică ............................. 74 V.8. Organigrama Bisericii Ortodoxe române (BOr) .................................. 75 V.9. Biserica Ortodoxă de Stil vechi ..................................................... ........ 75 Capitolul VI. Catolicismul ..................................................... .................................... 77 VI.1. Scurtă istorie a catolicismului în spațiul românesc ................................ 77 VI.2. Ce este catolicismul? ..................................................... ....................... 78 VI.3. Doctrina
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
186 XIX.3. Cercetări socioantropologice clasice asupra magiei ............................. 186 XIX.4. Cercetări românești despre magie: Gheorghe Pavelescu ..................... 187 XIX.5. Caracteristicile magiei ..................................................... ..................... 189 Capitolul XX. Satanismul ..................................................... ................................... 191 XX.1. Biserica lui Satan ..................................................... ............................. 191 XX.2. Satanismul în România. O abordare sociologică .................................. 191 XX.3. Practici sataniste în orașele românești ................................................. 192 XX.4. Gradele inițierii în Biserica lui Satan ................................................... 193 Capitolul XXI. Alchimia ..................................................... ..................................... 195 XXI.1. Ce (nu) este alchimia? ..................................................... ..................... 195 XXI.2. Fenomenologia și simbolistica alchimiei ............................................. 197 Capitolul XXII. Sahaja Yoga
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fundamentalismul religios, de exemplu. Propun și alte interpretări, idei, analize și comparații specifice sociologiei religiilor, pe care cititorul le va descoperi singur în paginile cărții. Perspectiva de analiză și interpretare a fenomenului religios în diferitele sale ipostaze este una predominant sociologică. Lucrarea conține și importante concepte, idei și teorii ce aparțin istoriei religiilor. Din punctul meu de vedere, aceste elemente de istoria religiilor formează baza cunoașterii în domeniul științei religiilor. Așa cum sociologia generală oferă date fundamentale absolut necesare în studierea sociologiilor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Acest alfabet al științei religiilor este, din nefericire, insuficient cunoscut și predat în universitățile românești. Tocmai de aceea am păstrat în carte informații și interpretări necesare minime ce aparțin strict istoriei religiilor. Iată un exemplu drept argument. Nu poți invoca sociologic perpectiva islamică asupra maternității adoptive, căsătoriei, divorțului, portului vălului, jihadului sau fundamentalismului religios dacă nu cunoști nimic despre coran și cei cinci stâlpi ai islamului. Or, coranul și stâlpii de bază ai islamului sunt prezentați de obicei de un istoric
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
interacționează fără a-și pierde specificitatea. Am încercat să păstrez în carte un dozaj optim și necesar între istoria și sociologia religiilor, pentru o mai corectă și profundă înțelegere a fenomenului religios. Cartea este scrisă clar, obiectiv, într-un limbaj sociologic accesibil și se adresează elevilor, studenților în sociologie, masteranzilor și (post)doctoranzilor în științele socioumane, specialiștilor în cercetarea religiilor și publicului larg cultivat. În urma unei experiențe de peste douăzeci de ani de predare la universitatea „Al.I. Cuza” din Iași a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cărții, la analiza religiei din perspectiva sociologilor clasici. Dincolo de orice mode culturale, cărțile lor rămân de referință. Evident, temele cercetate de sociologii clasici se cer actualizate în baza unor analize și interpretări noi, actuale. Am încercat să evidențiez specificul cercetării sociologice a religiilor de către clasici prin raportare la interpretările antropologice, etnologice și filologice date fenomenului religios. Totuși, nucleul forte al cărții îl reprezintă marile religii ale lumii contemporane: iudaismul, creștinismul (cu principalele lui confesiuni), islamul, hinduismul, budismul, șintoismul etc. De ce? Pentru că
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
bun sfârșit. Mulțumesc în mod special Editurii Polirom pentru încredere, sprijin, coordonare și pentru exemplara răbdare pe care a avut-o cu un mai vechi autor confiscat actualmente de solicitante servituți administrative, didactice și de cercetare. Autorul Capitolul I Teorii sociologice clasice specifice cercetării fenomenului religios I.1. Apariția sociologiei religiilor așa cum scria Jean-Paul Willaime, apariția în Europa a sociologiei ca știință este legată de condiția și viitorul marilor religii ale lumii con temporane, în contextul multiculturalității occidentale. Prin urmare, sociolo
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
drept centru sacrul - nu definește omul într-o etapă sau alta a vieții sale. Nu apare într-un anumit moment istoric pentru ca, mai târziu, să dispară. Religia este con substanțială condiției umane. Așadar, ea definește destinal omul ca ființă socială. Sociologic, accentul cercetării științifice a religiei este pus pe efectele sociale ale credințelor, simbolurilor și ritualurilor religioase, pe formele de autoritate religioasă pe care religia le conține, pe relația BisericăStat și pe anumite consecințe ale acestei relații. cu toate acestea, așa cum
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fecundă și subtilă relație stabilită de Tocqueville între viața privată și sfera publică se cere nuanțată. Nu putem generaliza pentru tot spațiul european originea crizelor sociale în viața privată, deși în unele cazuri această legătură se confirmă. Sunt necesare studii sociologice detaliate. Apoi, Europa de astăzi nu mai este Europa vremii lui Alexis de Tocqueville. Evident că nici nu putem idealiza paradisul conjugal American. Până la urmă, gândirea dihotomică (Europa versus America) pe care o practica cunoscutul sociolog francez este neconvingătoare, dar
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
paradisul conjugal American. Până la urmă, gândirea dihotomică (Europa versus America) pe care o practica cunoscutul sociolog francez este neconvingătoare, dar ideea condiționării vieții sociale de bucuriile sau dramele domestice ale vieții de familie este subtilă și merită verificată prin studii sociologice actuale. Interesat în mod special de relația puterii politice cu autoritatea preoților catolici și cu religia creștină în genere, Tocqueville susținea că religia a fost „cea dintâi instituție politică a Statelor unite”. De ce? Pentru că „dacă nu ea le dă gustul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
limite. Ele se referă, printre altele, la următoarele elemente: a) se eludează de către fiul rabinului Durkheim caracterul revelat al textelor sacre; b) numind societatea drept sursă a religiei, E. Durkheim simplifică și denaturează originea revelată a religiei; c) a cercetat sociologic și a generalizat rezultatele pentru tipul de societate în care „gruparea socială (clanul) și gruparea religioasă (religia tote mică) sunt perfect suprapuse și confundate”. Dincolo de aceste limite, sociologia religiilor propusă de Durkheim continuă să fie actuală și stimulativă pentru actualele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a generalizat rezultatele pentru tipul de societate în care „gruparea socială (clanul) și gruparea religioasă (religia tote mică) sunt perfect suprapuse și confundate”. Dincolo de aceste limite, sociologia religiilor propusă de Durkheim continuă să fie actuală și stimulativă pentru actualele cercetări sociologice ale faptului religios. I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim O succintă și clară analiză a sacrului în viziunea unor antropologi și sociologi clasici (Durkheim, Mauss, Makarius, Girard, léVI-Bruhl, callois) o oferă Mario Pollo. cercetarea sociologică clasică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cercetări sociologice ale faptului religios. I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim O succintă și clară analiză a sacrului în viziunea unor antropologi și sociologi clasici (Durkheim, Mauss, Makarius, Girard, léVI-Bruhl, callois) o oferă Mario Pollo. cercetarea sociologică clasică a sacrului a pus un accent special pe ceea ce s-a numit ambiguitatea sacrului. Émile Durkheim remarcă foarte bine acest fapt. Nu a fost singurul. Robertson Smith, de exemplu, este unul dintre sociologii foarte importanți care a pus „în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
în mod cert o ființă sfântă, dar atunci când i se consumă carnea neritualic, totemul devine sursă sigură aducătoare de moarte. Ambiguitatea sacrului provine din aceste transformări ale purului și impurului. Însă Durkheim explică această ambiguitate a sacrului dintr-o perspectivă sociologică originală. „când societatea trece prin unele situații care o întris tează, o sperie sau o mânie, ea exercită asupra membrilor ei o presiune pentru ca ei să facă dovada, prin acte semnificative, a tristeții, angoasei și mâniei lor.” Societatea le impune
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de cercetările socioantropologice de teren actuale. i.2.10. Gabriel le Bras alături de sociologia generală, mediile religioase occidentale și Bisericile creștine au influențat apariția sociologiei religiilor. Exemple: în secolul al XIX-lea, pastorii Americani s-au arătat interesați de cercetarea sociologică a fenomenului religios; primul curs de sociologie de la Harvard college (1891-1892) a fost ținut de un profesor congregaționist; misionarii creștini au contribuit la dezvoltarea etnologiei; unii dominicani francezi au devenit sociologi profesioniști (Serge Bonnet, Maurice Montuclard, Henri Desroche etc.). în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
typologie (1955-1956). în 1931 a publicat un chestionar de 25 de pagini în Revue d’Histoire de l’Église de France. Scopul era cunoașterea precisă a ceea ce se numește „religia poporului”, „religia trăită” concret în diferite regiuni ale Franței. Cercetarea sociologică a juristului le Bras din 1931 a avut un important efect social. După război, cercetările s-au extins, catolicismul fiind interesat de pierderea terenului în favoarea altor confesiuni creștine sau a altor religii și, mai ales, de mijloacele recuperării credincioșilor. cu privire la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Astfel, în 1947 apărea - grație canonicului Fernand Boulard - prima hartă religioasă a Franței rurale. În 1968, Împreună cu Jean rémy, le Bras întocmea și harta religioasă a Franței urbane. În 1980 apărea Atlasul practicii religioase a catolicilor din Franța. Evident, cercetarea sociologică a religiei are anumite limite. Una dintre ele a fost clar evidențiată de însuși Gabriel le Bras. Acesta a postulat o „sfântă a sfintelor” de care sociologul nu se putea atinge - revelația și tainele! Ele sunt date omului de către Dumnezeu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
omului, apărut într-o anumită perioadă istorică”. Noțiunile de „evoluție” și „supranatural” din domeniul religiei sunt fie puse sub semnul întrebării, fie suspendate. De ce? Pentru că instrumentul sigur de cercetare al științei este rațiunea, iar acesteia Îi scapă supranaturalul. Deci cercetarea sociologică nu operează cu revelații, date supranaturale sau cu dogme infailibile. Are în atenție religia ca fenomen social și consecințele ei la nivelul mentalităților sociale. b) Religia - realitate străveche, mitică, dominantă în primul stadiu de evoluție a istoriei. Cu timpul, ea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a limbilor are o relevanță specială și pentru sociologi. Aceștia sunt mai sensibili la modul în care o limbă (considerată a fi sau nu perfectă!) influențează prin practică un grup social, o comunitate sau o societate. Mai mult, din perspectivă sociologică, se analizează și construcția socială a unei limbi, mai ales în actualele lumi cosmopolite ale migrației internaționale. Capitolul III cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit una dintre temele clasice prezente în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]