6,992 matches
-
mai este gândit ca rezultat al imperfecțiunii creației sau al păcatului originar, ci este un fapt ontologic 431. Aceste legende populare despre facerea lumii au fost considerate "secvențe narative de o însemnătate ultimă, paradigmatică"432, presupozițiile lor metafizice marcând definitiv spiritualitatea acestor locuri. Astfel, acest dualism ce amintește de gnoze poate fi recunoscut în gândirea filosofilor români de mai târziu 433. La Eminescu, în cosmogonia și speculațiile sale metafizice, cuprinse în diferite poeme (de exemplu, Demonism), la Ion Heliade-Rădulescu, în teoria
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tematizări în același registru, pe care o manifestă mai mulți gânditori importanți. Acest lucru a fost sesizat de unii comentatori ai filosofiei românești. Astfel, într-un studiu despre semnificațiile Eonului dogmatic, Teodor Dima distinge o direcție pe care se înscrie spiritualitatea românească în secolul al XX-lea, legată de tematizarea contradicției 439. La rândul său, într-un studiu centrat tot pe filosofia lui Blaga, Petru Ioan semnalează că tema contradicției, a antinomiei și a opoziției în genere străbate gândirea mai multor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
resemnifică contradicția, antinomia..."443. Dacă lucrurile stau astfel, atunci tematizarea blagiană a antinomicului ne apare într-o altă lumină. Ea își pierde aerul straniu, integrându-se într-un mediu de gândire ce ar putea mărturisi despre o anume constantă a spiritualității din acest spațiu cultural. Oricum, devine și din acest punct de vedere deosebit de semnificativă. În cele ce urmează, voi urmări câțiva autori pe care îi consider mai reprezentativi pentru această "gândire favorabilă antinomicului" din filosofia românească. Îi voi aduce în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Noua problematică științifică, artistică, larg filosofică, avea nevoie de structurile gândirii antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din Lancrăm este considerat "unul dintre principalii defrișători ai căilor spirituale pe care se pare că a început deja să meargă spiritualitatea secolului XX"723. " Într-o abordare de filosofie comparativă, sistemul blagian se plasează în linia delimitărilor critice, chiar deconstructive, față de carteziansm, kantianism, pozitivism și logicism (...). Blaga edifică un sistem filosofic ce se dorea de orientare raționalist-ecstatică, o alternativă la matricea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
substanța cât și funcția..."745. În această nouă paradigmă sunt incluse și o serie de concepții ale unor filosofi români interbelici și postbelici, care dovedesc un caracter integrator-dialectic, holist-complementarist, autoarea vorbind chiar despre "prezența unei matrici filosofice holist-complementariste tipice în spiritualitatea românilor"746. Sunt amintiți, în acest sens, O. Onicescu, I. Barbu, C. Noica, C. Rădulescu-Motru, St. Lupasco, Șt. Odobleja, N. Georgescu-Roegen, Mircea Eliade. Cred că ar trebui inclus aici și Petre Botezatu, care a făcut din ideea complementarității "un principiu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Scrima, André, Antropologia apofatică, Editura Humanitas, București, 2005. Shand, John, Introducere în filosofia occidentală, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998. Singer, Peter, Hegel, Editura Humanitas, București, 1996. Sofronie, Arhimandrit, Rugăciunea experiența Vieții Veșnice, Editura Deisis, Sibiu, 2007. Stăniloae, Dumitru, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Editura Elion, București, 2001. Surdu, Alexandru, "Antitetică, dialectică negativă și antiologie la Platon", în Probleme de logică, vol. X (Identitate, contradicție, temporalitate), Editura Academiei Române, București, 1993. Surdu, Alexandru, "Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga", în Meridian Blaga, vol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Grecia antică, Editura Meridiane, București, 1995. Vlăduțescu, Gheorghe, ""Ideație dogmatică", intelect, rațiune", în vol. Lucian Blaga cunoaștere și creație, Editura Cartea Românească, București, 1987. Vlăduțescu, Gheorghe, Filosofia legendelor cosmogonice românești, Editura Paideia, București, 1998. Vulcănescu, Mircea, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996. Wunenburger, Jean-Jacques, Filozofia imaginilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Wunenburger, Jean-Jacques Rațiunea contradictorie, Editura Paideia, București, 2005. Abstract The work centers on the idea that Lucian Blaga`s philosophy thematises
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Vezi Hans Veihinger, Filozofia lui "ca și cum", Editura Nemira, București, 2003. 101 Mircea Florian, Metafizică și artă, Editura Echinox, Cluj, 1992, p. 61. 102 Mircea Florian, Misticism și credință, Editura Minerva, București, 1993, p. 49. 103 Mircea Vulcănescu, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. 1, Editura Eminescu, București, 1996, secțiunea intitulată "Blaga: "Eonul dogmatic"". 104 Iosif Brucăr, "Filosoful Lucian Blaga", în Gândirea, an XIII, nr. 8, 1934. 105 Lucian Blaga, Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977, p. 130
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
336 Ștefan Afloroaei, Ipostaze ale rațiunii negative. Scenarii istorico-simbolice, Editura Științifică, București, 1991, p. 105. 337 Cf. Alexandru Surdu, Gândirea speculativă: coordonate istorico-sistematice, p. 366. 338 Lucian Blaga, "Eonul dogmatic", în op. cit., p. 242. 339 Mircea Vulcănescu, Pentru o nouă spiritualitate filosofică. Dimensiunea românească a existenței, vol. I, Editura Eminescu, București, 1996, p. 258. 340 Lucian Blaga, op. cit., p. 241. 341 Ibidem, p. 242. 342 Ibidem, p. 241. 343 Ibidem, p. 242. 344 Ibidem, p. 230. 345 Ibidem, pp. 230-231. 346
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lucian Blaga, "Spațiul mioritic", în Opere, vol. 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. 413 Tudor Ghideanu, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, Editura Junimea, Iași, 1987, secțiunea "Ondulațiunea. De la motiv la concept în cultura noastră". 414 Dumitru Stăniloae, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Editura Elion, București, 2001, p. 39. 415 Ibidem, p. 42. 416 Ibidem, p. 7. 417 Ibidem, p. 17. 418 Ibidem, p. 51. 419 " Avem o sfântă moștenire dela părinții noștri. Ea este aceea că neamul românesc, prin originea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de un ecologist radical, Christopher Manes, într-o etapă mai târzie, în care își atenuează revendicările, prin delimitarea unui domeniu al religiozității care să pornească de la alte viețuitoare decât omul. El consideră îndreptățită o perspectivă religioasă întemeiată pe ipoteza unei spiritualități specifice lumii animale. O asemenea abordare ar avea ca efect asigurarea bunăstării animalelor 185. Partea a II-a Paradigme în etica mediului Folosesc noțiunea de paradigmă într-unul dintre sensurile ei consacrate în filosofia științei, și anume, acela de caz
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
morală. În tradiția occidentală dominantă se acordă statut moral numai oamenilor (cu unele excepții) pornind de la temeiul că numai oamenii au rațiune și sensibilitate, folosesc un limbaj, au drepturi și datorii, au interese și se caracterizează prin viață sufletească și spiritualitate. Leopold nu respinge vreunul dintre aceste atribute, ci propune o altă abordare morală a restului lumii, abordare care nu fetișizează aceste caracteristici ale ființei umane. • Regândirea naturii umane și a diferenței ontologice, punerea în discuție a ceea ce înseamnă să fii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
faptului că sistemele biologice sunt entități care au valoare intrinsecă, altfel spus, în terminologia lui Kant, ele sunt scopuri în sine. Ecologia profundă nu poate fi redusă la o simplă critică a cartesianismului și la o resuscitare a interesului pentru spiritualitatea orientală. Ecologia profundă este o teorie complexă, cu mai multe nivele de construcție: • Nivelul metafizic. Omul este parte a naturii, iar toate părțile au aceeași demnitate ontologică. În ontologia socială nu contează individualitatea autonomă, ci sinele și țesătura naturii. • Nivelul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
p. 115. 51 După ploaie, vol. Întrezăriri, în op. cit., p. 74. 52 "La cele două laturi de jos, pământești, le-aș zice dimensii pasionale - bucuria și durerea - la care se limitează materialismul, trebuie să adăogăm o a treia, înălțimea, dimensiunea spiritualității...Și transfigurându-ne să trecem în a patra dimensiune metafizică, în extaz și sfințenie", adică într-un spațiu de viață "architecturat cu dimensiunile adâncirii și înălțimii (s. n.) la infinit" (Vasile Voiculescu, Confesiunea..., în op. cit., p. 405). 53 CXCI (37) (1955
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vieții și/sau poate crește gradul de confort fizic și psihic în ultimele zile de viață. Există metode de asistență spirituală multiple, care țin cont nu numai de religia pacientului, ci și de modul în care acesta își percepe propria spiritualitate și care pot fi aplicate cu succes la această categorie de pacienți. Un studiu foarte recent efectuat la pacienți cu IC cronică a arătat că spiritualitatea era direct legată de starea de bine mental, iar exprimarea zilnică a spiritualității era
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
numai de religia pacientului, ci și de modul în care acesta își percepe propria spiritualitate și care pot fi aplicate cu succes la această categorie de pacienți. Un studiu foarte recent efectuat la pacienți cu IC cronică a arătat că spiritualitatea era direct legată de starea de bine mental, iar exprimarea zilnică a spiritualității era corelată cu o mai bună stare de bine (19). Comunicarea și asistarea aparținătorilor inclusiv pe perioada de doliu Comunicarea cu pacientul cu IC cronică terminală și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
propria spiritualitate și care pot fi aplicate cu succes la această categorie de pacienți. Un studiu foarte recent efectuat la pacienți cu IC cronică a arătat că spiritualitatea era direct legată de starea de bine mental, iar exprimarea zilnică a spiritualității era corelată cu o mai bună stare de bine (19). Comunicarea și asistarea aparținătorilor inclusiv pe perioada de doliu Comunicarea cu pacientul cu IC cronică terminală și cu aparținătorii acestuia are ca scop informarea asupra bolii, asupra traiectoriei acesteia, asupra
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
DISERtAȚII. Masterand, realizez LA COMANDĂ lucrări de licență, disertație În timp util, unicate, calitate remarcabilă În domeniile drept, administrație publică, management, economie, contabilitate, sociouman. Preț rezonabil! SERIOZItAtE”. Iată ce se Întâmplă În instituția universitară, teoretic un spațiu al culturii, luminii, spiritualității - acceptarea sau indiferența față de un asemenea tratament dă seamă despre profunda criză morală a câmpului universitar. Dintotdeauna, universitatea a fost un spațiu al valorilor etice și al rezistenței critice față de putere. Dacă a ajuns să devină o bursă În care
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
surse”. Avea, desigur, dreptate, „sursele” nu erau multe, iar noi le schimbam cu generozitate. Odată a făcut un fel de excursie la Iași cu studenții săi, o excursie pe care și-o dorea culturală, incitat de mine să descopere izvoarele spiritualității românești. I-am dus la Muzeul de Literatură al Moldovei, la Casa Pogor și prietenul meu Liviu Rusu, muzeograful de atunci, trecut și el În neființă, i-a plimbat pe studenții bucureșteni prin salonul Junimii, le-a arătat unde stătea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
că, În afară de Brazilia, toate țările Americii Centrale și de Sud vorbesc spaniola și sunt catolice. Ferment al reconstrucției spirituale, după perioade dificile, cum a fost războiul civil din anii 1936-1939, de la Montserrat au pornit curente de idei și Îndemnuri la conservarea spiritualității naționale catalane. Mănăstirea a devenit un loc de primire a pelerinilor, un model de viață socială monastică În variantă benedictină, un centru cultural (beneficiind de o bibliotecă impresionantă), o comunitate de muncă, de servicii În folosul celor săraci, dar și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
valori care plasează omul în centrul universului. Dacă războiul, foametea și ciuma, sumbră trilogie a cărei umbră apasă asupra Europei la sfîrșitul Evului Mediu grăbește mutația structurilor economice și sociale, rolul acestora este, fără îndoială, și mai evident în domeniul spiritualității și al gîndirii. Valorile Europei creștine de la sfîrșitul Evului Mediu sînt legate de mesajul evanghelic. Societatea se organizează în jurul rolului fundamental al Bisericii și problema de a ști cine deține supremația asupra creștinătății papa sau suveranii nu este rezolvată definitiv
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
umaniștii propun să se revină la Sfinta Scriptură, la Biblie, purificată de toate interpretările adăugate în Evul Mediu. Traducerea Noului Testament, făcută de Eras-mus (1516) sau aceea a Epistolelor Sfîntului Pavel, realizată de Lefèvre d'Étaples, oferă bazele unei noi spiritualități. Lefèvre d'Étaples renunță la dogme, la ritualuri și la ierarhie și preconizează o religie bazată doar pe cuvîntului Domnului. Pentru el, orice creștin este și preot, iar meditația clerului devine inutilă. Dacă acești umaniști nu iau în considerație nici un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
manierismul, barocul se răspîndește destul de mult în Europa catolici din perioada Contrareformei. În afara Italiei, barocul cunoaște cel mai mare succes în Spania. Mai puțin exuberant, mai puțiti superficial decît barocul italian, barocul spaniol se caracterizează prin sobrietate (arhitectura Escurialului) și spiritualitate. După sfirșitul secolului al XVI-lea, devine mai realist, mai pasianat, mai violent. I se regăsesc influențele în expresia literară cu romanul lui Cervantes, Don Quijote (1605), care, în tradiția romanului picaresc spaniol din secolul al XVI-lea realizează un tablou
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
unele din dispozițiile actualei Organizații a Națiunilor Unite. În 1795, filosoful prusac, Immanuel Kant propune la rîn-dul său un proiect de uniune confederală. Fiecare dintre state și-ar păstra libertatea în cadrul unei federații a cărei legislație ar fi fondată pe "spiritualitatea universală". În sfîrșit, înainte ca Revoluția să schimbe radical condițiile vieții politice europene, Washington îi scria lui La Fayette: "într-o bună zi, după modelul Statelor Unite ale Amercii, se vor constitui și Statele Unite ale Europei". În felul acesta, în secolul
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
triumfe egalitatea, libertatea, fraternitatea. Societatea rom�neasc? a primei jum?ț??i a secolului al�XIX-lea nu s-a cunoscut practic prin sociologie. Documentele relev? un amestec original de romantism, iluminism, liberalism, �ntr-o societate predominant rural?, cu moravuri balcanice, spiritualitate bizantin? ?i credin?? ortodox?. Boierul Mihail Kog?lniceanu (1817-1891) a devenit liberal cu o concep?ie democratic?, o personalitate care a participat la toate momentele importante pentru societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea. �Rom�nii trebuie s? se
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]