6,150 matches
-
proces „natural” de dezvoltare, dar, aflate la „marginea” Occidentului, au resurse și forțe interne capabile să proiecteze un proces de micșorare a declajului. În cazul decalajului, programele de dezvoltare au apărut din interior, liderii intelectuali și politici căutând să formuleze strategii și să organizeze acțiuni colective pentru realizarea acestora. În această perioadă, în România au dominat preocupări consistente de identificare a strategiilor de lichidare a decalajului de dezvoltare. Este exemplul de excepție al reformei promovate de Școala sociologică de la București (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a obiectivelor de dezvoltare. Faza a treia: identificarea soluțiilor practicate/propuse în discuțiile colective; formularea unor soluții alternative și preevaluarea lor. În această fază, inevitabil, cristalizarea dezvoltării sociale ca obiectiv a pus imediat problema modalității de atingere a acestuia - soluții/strategii de acțiune. Cazul sociologiei românești este sugestiv pentru această fază. Inițial, căutarea soluției la problema socială a fost comportamentul tipic de căutare a soluției pe schema „problemei cu soluție unică”. Reforma, ca mijloc de atingerea a obiectivului dezvoltării, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
istoriei disciplinei facilitează reconstrucția actuală a sociologiei dezvoltării sociale printr-o „critică din trecut”, care îmbogățește conținutul empiric al teoriilor actuale prin extinderea faptelor relevante pentru generalizările teoretice. Spațiul istoriei sociologiei românești oferă diagnoze semnificative asupra stării societății românești și strategii de dezvoltare socială caracterizate prin diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Cum apare societatea românească din perioada 1848-1948 în diagnozele și proiectele de dezvoltare ale sociologilor? Percepția sociologilor asupra societății apare condiționată de configurația socioistorică a societății românești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
împrumutată, imitată; altfel spus, ei au identificat nepermis cultura cu rațiunea umană abstractă. Autorul și-a asumat sarcina de a identifica procesele sociale care au condus la o adevărată patologie a dezvoltării sociale a societății românești și de a formula strategii de dezvoltare autentice ale acesteia. Esența problemei dezvoltării sociale a societății românești este definită în termenii decalajului dintre psihologia (sufletul) poporului român și idealul culturii apusene întruchipat în instituții, valori, comportamente, practici sociale și tehnologii. Constantin Rădulescu-Motru a decodificat decalajul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale și a sărăciei: promovarea participării la muncă și accesul la toate resursele, drepturile, bunurile și serviciile; prevenirea riscului excluziunii sociale; inițiative pentru grupurile cele mai vulnerabile; mobilizarea tuturor actorilor. Consiliul European a stabilit că toate statele membre să dezvolte strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale și să elaboreze planuri naționale de acțiune în acord cu obiectivele adoptate. Aceasta reprezintă a doua inițiativă europeană de acest fel după implementarea prin planuri naționale a Strategiei Europene de Ocupare a Forței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din Europa de Est a fost orientat mai ales spre influențarea politicii într-o direcție rezidualistă concentrată asupra privatizării. Responsabilitățile asumate de aceste țări prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană au condus la reducerea acestor tensiuni prin concentrarea eforturilor asupra construirii unei „strategii sociale de piață” (Deacon, 2000, p. 147). În acest context, tendința este de trecere de la universalitatea schemelor de securitate socială la selectivitate și de construire a așa-numitelor „plase de siguranță”. Referindu-se la opțiunile de politică socială ale guvernelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională oficializează compoziția regiunilor NUTS II, prin precizarea județelor care compun regiunile respective. Un alt principiu de bază al politicii regionale îl reprezintă programarea. Aceasta presupune ca politicile de dezvoltare regională să se bazeze pe strategii elaborate pe termen scurt, mediu și lung. Politica de dezvoltare regională are două dimensiuni: cea comunitară, care dă orientările generale, și cea statală, ce trebuie să aplice aceste orientări pe teritoriul național. De aceea, în afara unor documente specifice comune, care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tehnologii, relații sociale și acțiuni sociale astfel încât să ia decizii eficiente, atunci când sunt confruntați cu dificultăți și provocări. Cultura, încearcă antropologii să explice, este o combinație de preferințe individuale în cadrul organizării sociale, un ansamblu de inegalități, relații de putere și strategii rafinate de-a lungul timpului. Înainte de a descrie mai pe larg câteva principii care pot ajuta la îmbunătățirea randamentului proiectelor de dezvoltare, voi prezenta pe scurt două exemple - unul ratat, altul de succes. Primul caz este unul de insucces și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
viață, în special în ce privește deciziile de natură economică ale gospodăriei. În esență, capitalul social contribuie la dezvoltarea societății și este determinat de aceasta. O societate în care relațiile sociale sunt dense și unesc grupuri de status diferite este bogată în strategii informale de a produce controlul social (Portes, 1998), în care informația circulă cu rapiditate și sprijină reacția rapidă la schimbările din mediul social, accelerând dezvoltarea. O comunitate în care oamenii discută des între ei este una în care problemele comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
internațională periclitează continuitatea acestora, mai ales în situațiile în care aceste fonduri nu sunt integrate și în bugetele naționale. În anumite situații, investițiile masive în proiecte comunitare pot submina autoritatea administrațiilor locale, care văd prioritățile locale dintr-un alt unghi; strategii durabile de furnizare a serviciilor - o serie de politici și programe sociale publice le oferă beneficiarilor servicii contra cost, mai ales cu scopul de a nu-i demotiva și de a nu crea dependență. Asemenea proiecte și practici sunt uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Adrian; Voicu, Mălina; Șerban, Monica, 2002, Assessing the causes of country disparities in RSDF projects proposals: A Report to Romanian Social Development Fund, București, 10 ianuarie. Zamfir, Cătălin, 2000a, „Elemente pentru o strategie antisărăcie în România”, în E. Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Cătălin, 2000b, Programe de combatere a sărăciei la nivel comunitar, în E. Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Elena, 2000, „Dezvoltarea comunitară - sursă a bunăstării sociale”, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
București, 10 ianuarie. Zamfir, Cătălin, 2000a, „Elemente pentru o strategie antisărăcie în România”, în E. Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Cătălin, 2000b, Programe de combatere a sărăciei la nivel comunitar, în E. Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Elena, 2000, „Dezvoltarea comunitară - sursă a bunăstării sociale”, în E. Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. *** The World Bank and Social Funds”, HYPERLINK "http://wbln0018.worldbank.org/HDNet
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Cătălin, 2000b, Programe de combatere a sărăciei la nivel comunitar, în E. Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, Elena, 2000, „Dezvoltarea comunitară - sursă a bunăstării sociale”, în E. Zamfir (coord.), Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. *** The World Bank and Social Funds”, HYPERLINK "http://wbln0018.worldbank.org/HDNet/HDdocs.nsf/0/912775EDFEC3102C85256BBA0065558D?OpenDocument" http://wbln0018.worldbank.org/HDNet/HDdocs.nsf/0/912775EDFEC3102C85256BBA0065558D?OpenDocument. *** World Development Report 2000, Oxford University
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social și al sociologului în procesul de dezvoltare socială. În cadrul facultăților de sociologie și asistență socială și al Institutului de Cercetare a Calității Vieții s-au promovat noi teme de cercetare și învățământ: politici sociale, dezvoltare comunitară, teoria problemelor sociale, strategii antisărăcie și de incluziune socială. În această perioadă, activitatea de cercetare științifică și publicistică în asistența socială s-a diversificat foarte mult, ajungând la maturitate atât calitativ, cât și cantitativ. Au apărut numeroase cărți de autor, volume colective, studii, monografii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
89-’93: Dynamics of Welfare and Social Protection, Editura Alternative, București. Zamfir, E., 1996, Children at High Risk in Romania: Problems Old and New, Inocenti Center, Florența. Zamfir, E., 1997, Psihologie socială. Texte alese, Editura Ankarom, Iași. Zamfir, E., 2000, Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară, Editura Expert, București. Zamfir, E., 2003, „O nouă filozofie a sistemului de servicii de asistență socială”, Revista de Asistență Socială, nr. 3-4. Zamfir, E.; Bădescu, I; Zamfir, C. (coord.), 2000, Starea societății românești după 10 ani
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
succintă asupra celor 15 ani ne permite să constatăm că forme de circulație internațională cu o dezvoltare importantă la începutul anilor ’90 s-au diminuat până la dispariție, țări de destinație predilecte pentru aceeași perioadă au fost „abandonate” în favoarea unora noi, strategii de migrație au fost abandonate pentru altele noi. Perioada de început a deceniului nouă ar trebui privită, probabil, în primul rând, ca una de căutări și „experimente” în materie de migrație internațională, o perioadă care va prefigura și permite evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
slujbă legală (deși pe o perioadă determinată) sau se reorientează către altă țară. Iar exemplul său va fi urmat de alți migranți sau de viitori migranți. Cazul Germaniei, asupra căruia am insistat, are numai o valoare ilustrativă pentru discuția noastră. Strategii diferite sunt dezvoltate pentru a pune în aplicare migrația pentru muncă în alte state europene. Italia și Spania devin la începutul mileniului destinațiile cele mai active pentru migrația de acest tip. Important rămâne faptul că acesta este contexul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se dezvoltă treptat tipul de migrație ce ajunge dominant probabil către mijlocul anilor ’90 și capătă vizibilitate în România spre sfârșitul acelorași ani. O migrație pentru muncă, alternând secvențe de clandestinitate și legalitate, orientată spre specularea oportunităților și investiția în strategii confirmate de succes. Migrația definitivă către state tradițional de emigrație apare în mod firesc în ansamblul deplasărilor de început și continuă pe parcursul celor 15 ani. Canada, Statele Unite ale Americii, Australia, Noua Zeelandă nu sunt destinații care atrag un număr ridicat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
oportunități și constrângeri. De remarcat că majoritatea (81%) analizelor incluse în strategii sau planuri de acțiune, precum și majoritatea (62%) analizelor difuzate pe Internet au o componentă SWOT. În schimb, analizele fără componentă SWOT sunt, în general, documente interne ale instituțiilor. Strategii Între anii 2002 și 2004, instituțiile selectate pentru monitorizarea CASPIS au realizat sau actualizat un număr total de 28 de strategii care vizează unul sau mai multe subobiective PNAinc. Șapte subobiective PNAinc nu sunt vizate de nici o strategie, și anume
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu privire la delicvența juvenilă, bazată pe principiul incluziunii sociale. Fiecare dintre aceste subobiective era în 2004 vizat de patru strategii distincte, elaborat de trei sau patru instituții guvernamentale. Instituțiile guvernamentale își orientează acțiunile vizând reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale după strategii realizate în 2003 și 2004. Prin urmare, majoritatea strategiilor relevante sunt actuale și sunt în linie cu procesul de integrare europeană. Pentru majoritatea strategiilor (23 dintre cele 28), instituțiile guvernamentale au inițiat un proces consultativ. Consultările au fost realizate prin
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
însă de strategii, 66% dintre subobiectivele PNAinc fie au doar un plan de acțiune corespunzător, fie nu au un plan de acțiune ca document de sine stătător. Cu alte cuvinte, se observă la nivelul instituțiilor guvernamentale tendința de a elabora strategii, și nu planuri de acțiune sau, în tot cazul, de a denumi documentele de planificare mai degrabă strategii decât planuri de acțiune sau de măsuri. Așa cum menționam mai sus, două subobiective PNAinc nu sunt acoperite nici de o strategie și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iar celelalte 136 sunt în diverse faze de implementare. Majoritatea acestor documente/acțiuni sunt recente, fiind majoritar elaborate în 2003 sau 2004, și sunt oficial aprobate și asumate de Guvern. Se observă la nivelul instituțiilor guvernamentale tendința de a elabora strategii, și nu planuri de acțiune sau, în tot cazul, de a denumi documentele de planificare mai degrabă drept strategii decât planuri de acțiune, sau de măsuri. În vederea elaborării celor mai multe strategii și planuri de acțiune, a fost inițiat un proces consultativ
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
vacanță; focalizarea activităților pe înlesnirea trecerii de la educația primară la cea secundară, eliminarea excluziunii sociale, îmbunătățirea frecvenței școlare prin reducerea absenteismului și o mai bună monitorizare în vederea evitării abandonului școlar în cazul copiilor în situații de risc; îmbunătățirea colaborării familie-școală-comunitate. Strategii educaționale în România Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 cu proiecție până în 2010, elaborată în anul 2001 și reactualizată în anul 2002 Strategia MEC pentru creșterea gradului de participare la educație Strategia națională „Acțiunea Comunitară”, aprobată în anul 2004
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
compară cu modelul rezultat din analiza datelor rezultate din studiu. În absența unui protocol riguros elaborat și prezentat în detaliu, studiul de caz pierde din credibilitate. Pentru a crește acuratețea interpretării datelor unui studiu de caz pot fi utilizate și strategii cum ar fi analiza datelor de către doi sau mai mulți cercetători (după același protocol), prezentarea clară a concluziilor, dar și a posibilelor contra argumente ale acestora. Studiul de caz ca metodă de cercetare în științele socioumane, în general, și în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
să scadă comportamentele verbale neconvenționale. b) Pentru scopuri de comunicare: Înlocuirea comportamentelor verbale neconvenționale cu o formă mai adecvată de a exprima funcția limbajului. Aceasta poate fi Îndeplinită În două feluri: furnizându-i un model verbal mai adecvat și folosind strategii de suport vizual, cum ar fi combinarea unui simbol vizual cu cuvântul scris. Exemplu: un copil folosește un enunț ecolalic pentru a cere voie să meargă la toaletă: “Vrei să mergi la baie, Cosmin?”. Învățătoarea Îi oferă un model verbal
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]