KorAP: Find »[drukola/base=strica & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...239 240 241 ...332 >

8,296 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635

mult spus, o fac numai în timpul liber, e o pasiune mai veche, acest oh poate semnifica multe lucruri deodată și eu aștept curios să se explice, Oh, asta s-a întâmplat demult, nu mai pictez acum, din cauza ochilor, mi-am stricat ochii brodind pentru femeile ștabilor care plecau în străinătate și voiau ceva românesc printre cadourile pe care le duceau acolo și apoi pictura, ca și pianul, n-au fost pentru mine decât ceva ce se învață la pension, ca și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
indirect la evenimente, un certificat pentru spectatori și un altul pentru eroi, eroii să facă bine și să doarmă în morminte, am pictat Cruciada copiilor, recunosc că în tablou sunt numai copii, sunt vinovat pentru că nu sunt un erou, nu strică să te mai cheme din când în când poliția să le faci o vizită, abia atunci îți dai seama cât de puțin te cunoști, afli despre tine o grămadă de lucruri obscure pe care le credeai îngropate și aveai impresia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568

dacă erai persoana care trebuia să pună în aplicare, fără nici un ajutor, ideile Lisei. — Nu are nici un rost să îi rogi pe inutilii ăștia să îl repare, arătă Trix către Gerry, Bernard și Kelvin. Nu ar face decât să îl strice mai rău. Jack este foarte bun la reparat mașinării din astea - dar nu l-aș deranja în acest moment, adăugă ea, cu subînțeles. —O să fac altceva, spuse Ashling, îndreptându-se către biroul ei și paralizând pentru o clipă la vederea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Pasează scrumiera, Kelvin, îi întrerupse Jack. În timp ce Kelvin se conforma, Jack oftă supărat: —Ultima dată când am spus asta cuiva, persoana respectivă s-a întors și a spus: „Mi-ai distrus viața, nenorocitule“. Gerry și Kelvin se mișcau incomozi. Jack strica toată distracția de vineri seara. Dă-o-ncolo, spuse Kelvin, într-o încercare violentă de a întoarce lucrurile în direcția corectă. Nu vi se pare că Ashling e adorabilă? —Minunată. Ca o soră mai mică drăguță, aprobă Gerry. Și arată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
înfulece. Doar că înghețata începuse să se topească și lui Clodagh i s-a cerut să iasă dintr-un magazin de materiale, după ce Molly ștersese vafa de o draperie, lăsând o dâră generoasă de cremă albă pe ea. Dimineața se stricase și, ștergând bărbuța de Moș Crăciun lăsată de înghețată pe fața lui Molly, Clodagh nu putea să nu simtă că viața avusese ceva mai mult să îi ofere înainte, un fel de strălucire aurie. Se avântase mereu înainte, să întâmpine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
aventură cu unul dintre acești oameni lipsiți de speranță, dar nu făcea niciodată greșeala de a crede că aceste relații ar avea vreun viitor. Erau Milky Way umani - o gustare pe care o poți lua între mese, fără a-ți strica apetitul. Adevăratele sale relații se legau cu oameni de altă calitate. Un director dinamic de revistă - relație ce i-a adus slujba de la Sweet Sixteen. Un scriitor supărat care i-a dat papucii destul de urât, ceea ce a făcut ca ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
oricum, râse ea. Atunci ce faci? —Lisa, nu îmi pune asemenea întrebări. Știu... spuse el, aruncându-i un zâmbet peste umăr. Repar boilere. Sun la întâmplare la ușile oamenilor, neanunțat, și insist să le repar boilerele. Câteodată chiar dacă nu sunt stricate. Tăcu pentru a se concentra la înșurubarea metodică a unui șurub. —Ce altceva? Ies cu prietena mea. Mă plimb cu barca. Cu iahtul? întrebă Lisa nerăbdătoare, ignorând mențiunea legată de Mai. Nu, nu chiar. Deloc, de fapt. E o ambarcațiune

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
vomite. De unde a scos-o pe asta? O caut de ani de zile! ...Tool, adăugă el. Aha! se bucură el de ceva. Își dă cu stângu’-n dreptu’! Ce face domnul Superșmecher cu un album Simply Red? Uite cum își strică reputația. — Îmi pare rău să te dezamăgesc, dar ăla e al lui Clodagh. —Lui Clodagh îi place Simply Red? întrebă Ted cu fața împietrită. — Îi plăcea, în orice caz. — Dacă îi plăcea, e OK. Ted era ușurat. O considera pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Marcus Valentine? Păi, cine știe, se gândea ea. Dar nu dorea ca picioarele ei păroase să fie un impediment. Putea să le radă, presupunea. Doar că nu putea. Odată ce ai început să te epilezi cu ceară, e strict interzis să strici toată munca și să le faci din nou țepoase și păroase. Julie, fata care o epila, ar fi omorât-o. Îi trebuia Immac și, printr-o întâmplare nefericită, nu mai avea. Ted a fost trimis până la cea mai apropiată farmacie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
tăcere să se îmbrace. Când nu a mai putut trage de timp, Lisa spuse: —Păi, pa. —Pa, replică el. Spre propria surprindere, Lisa avea ochii în lacrimi. Hai, nu plânge, spuse el, luând-o în brațe. Haide, Fata-Editor, o să îți strici machiajul. Ea a reușit să chicotească, dar gâtul o durea de parcă avea pietre blocate înăuntru. Îmi pare rău că lucrurile nu au mers între noi, recunoscu ea cu o voce înceată. Păi, dădu el din umeri, se mai întâmplă. Știai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
părut bine, spuse Clodagh cu vocea cremoasă. Sper să ne revedem în curâ... Au! Ashling! Îmi rupi brațul! Supărată, Ashling o târa către ieșire. Pe bancheta din spate a taxiului, Clodagh se plângea amărâtă de faptul că Ashling și Marcus stricaseră distracția, despre cum nu voia să meargă acasă, despre cum ea se simțea bine, despre faptul că ea avea doi copii și nu prea ieșea... Apoi, brusc, în mijlocul scandalului, s-a lăsat tăcerea. Ea adormise liniștită, cu bărbia înfiptă în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
o simțea. Doar noi doi, stăm degeaba, cum făceam înainte. —Trebuie să trec pe la birou sâmbătă pentru vreo două ore. Trebuie să verific grafica, înainte să plece ediția la tipografie... Ar putea Ally să facă asta. — În nici un caz! Ar strica-o intenționat, doar ca să mă facă de râs. — Vezi? spuse el trist. Ești obsedată și eu nu mai apuc să te văd, decât la petreceri legate de muncă... Și nu mai știi să te simți bine. Au continuat cu o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
care se putea afla, o situație în care orice ar fi făcut, urma să supere pe cineva. Îmi pare foarte rău, spuse ea, sincer. Dar lucrurile cu părinții mei stau și așa destul de prost. Dacă nu m-aș duce, aș strica relația și mai mult. Ea a așteptat ca el să întrebe în ce mod sunt lucrurile stricate între ea și părinții ei. I-ar spune adevărul, se decise ea. Dar el se uita la ea cu ochi răniți. — Îmi pare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Îmi pare foarte rău, spuse ea, sincer. Dar lucrurile cu părinții mei stau și așa destul de prost. Dacă nu m-aș duce, aș strica relația și mai mult. Ea a așteptat ca el să întrebe în ce mod sunt lucrurile stricate între ea și părinții ei. I-ar spune adevărul, se decise ea. Dar el se uita la ea cu ochi răniți. — Îmi pare rău, repetă ea. —E-n regulă, spuse el. Dar nu era. Deși deschiseseră o sticlă de vin

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
dezamăgită, cu frica de a nu insista și de a nu cauza o ruptură și mai mare. Mă întorc duminică seara. Dă-mi un telefon când te întorci. — Sigur. Trenul ar trebui să ajungă la opt - asta dacă nu se strică pe drum -, după care o să fie probabil coadă la taxiuri, deci nu știu la ce oră ajung acasă, dar de îndată ce ajung te sun. Dorința de a se conforma o făcea să exagereze. Un sărut rapid - nu destul de lung sau de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
se întrebe dacă are destule țigări. Și reviste? Și telefonul mobil? Probabil că fusese nebună când promisese că se duce la ei. În timp ce se uita cum peisajele de țară se perindă prin fața ochilor ei, se ruga ca trenul să se strice. Dar nu. Bineînțeles că nu. Asta se întâmplă doar când te grăbești. Atunci trenul ar petrece jumătăți de oră inexplicabile zăcând pe linii paralele. Atunci trebuia să schimbi trenul, din care să cobori și să te sui într-un autobuz

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
mergem în oraș? își întrebă ea tatăl când ieșeau pe stradă. Să cumpărăm o pătură electrică. —În iulie? În curând va fi iarnă. —Trebuie să fiți pregătiți. Au făcut un schimb de zâmbete, pe care Mike a trebuit să îl strice, spunând: Nu te prea vedem, Ashling. Aoleu, pentru numele lui Dumnezeu! — Mama ta e încântată să te vadă. Se cerea un răspuns pentru așa ceva, așa că Ashling se hotărî să spună: Cum, ăăă, mai e? —Minunat. Ar trebui să vii să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
de la muncă oricând vrei. Am vecini, spuse ea, printre dinți. E imposibil să nu observe ceva. Păi, poți veni tu la mine. Nu cred. —Te porți ca și cum m-ai urî, o acuză el. Sunt căsătorită, urlă ea. Am copii. Tu strici totul. La ieșire, când s-a întors să o sărute, ea replică supărată: —Pentru numele lui Dumnezeu, ne poate vedea cineva. —Scuze, bombăni el. Dar, în timp ce se întorcea, ea l-a apucat de cămașă și l-a tras înapoi lângă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
pentru multe posibilități, dar ploaia nu se număra printre ele. Pielea brațelor i se făcuse de găină. — Uite, pune asta pe tine, spuse Jack, dându-și jos jacheta. — Nu aș putea. Bineînțeles că putea - și că o făcea, dar nu strica să pară politicoasă. —Ba poți. El îi aranja deja jacheta pe umeri, învăluind-o cu căldura lăsată în urmă de corpul lui. Și-a lăsat brațele să alunece în mânecile încă fierbinți, care îi acopereau mâinile cu totul, în timp ce haina

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
așa că sunt ultima lor grijă. Dar hotelurile? Ashling auzise că se poate și așa ceva. Nu sunt camere la motel. Sunt mai mulți oameni fără casă în oraș decît îți imaginezi. —Of. Of, ce oribil. Cu totul. —Scuze, Ashling, ți-am stricat ziua acum, nu? Nu, oftă ea. Oricum, nu mergea atât de bine. Hei, am terminat Sinister Days, strigă Boo după ea. Criminalii ăia în serie chiar știu cum să mutileze. Și am citit și Sorted! pe jumătate și am numărat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
termen lung. Și-a trecut mâna peste gură și dintr-odată părea epuizat. Dar compasiunea pe care o simțea s-a evaporat când el a adăugat: — Aș putea să le spun că mama lor este o târfă adulterină care a stricat totul, dar mi s-a spus că ar face mai mult rău decât bine. Bun, plec. Sunt la părinții mei. Sună-mă... — O voi face... — Dacă se întâmplă ceva cu copiii mei. Ea l-a privit, în timp ce își îmbrățișa puternic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
să îmi iau lucrurile, spuse Marcus. —Vor fi gata, confirmă Clodagh nervoasă. Scoțând fum pe urechi, ea trântea și bușea prin casă, îndesând obiectele lui într-un coș de gunoi negru. Nu îi venea să creadă cât de repede se stricase totul. Trecuseră de la a fi obsedați unul de celălalt la a se urî în două săptămâni, alunecând pe o spirală descendentă din momentul în care nu a mai fost vorba doar de sex, ci a intervenit viața reală. Crezuse că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
gata să o ierte și, doar pentru că oamenii o iertau, nu însemna că se va simți mai bine. Tristă și rănită și în continuare împovărată de roadele distrugerii pe care o provocase, se întreba dacă va putea vreodată repara ce stricase. Va mai fi oare ceva normal vreodată? În timp ce trecea pe lângă Hogan’s, un grup de băieți a reperat-o și a început să fluiere și să strige complimente. La început i-a ignorat, apoi s-a trezit că își flutură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878

și îți vom explica totul! M-au condus pe navă și am pornit. Pe drum cei doi mi-au vorbit despre necazul lor. Noapte de noapte o creatură ciudată dădea buzna în orașul piticilor și le lua toate proviziile , le strica drumurile, podurile, casele. Pe lânga ei, eu eram un gigant și erau convinși că îi pot ajuta. În scurt timp am ajuns și nu mică mi-a fost mirarea când am văzut că planeta lor era mare... cât curtea școlii

Buchet de amintiri by Tudorina Andone (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
drumurile din caramel, iar casele minuscule erau făcute din turtă dulce, cu acoperișurile din glazura de ciocolată. Mirosea grozav și îmi venea să mănânc totul. Eram uluit de ce vedeam și nu stiam pe unde să calc, de teamă să nu stric ceva. Acum o întelegeam pe creatura care le tot dădea târcoale piticilor. În jurul meu au aparut o sumedenie de pitici care mă rugau să-i ajut și care mă serveau cu tot felul de dulciuri. În acea noapte am stat

Buchet de amintiri by Tudorina Andone (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]