8,375 matches
-
în TEL., an. I, 5 noiembrie 1871, p. 4); în continuare, istoria iluminatului stradal al Capitalei noastre e ceva mai complicat decât își amintește aici autorul Bucureștilor de altădată. III Germanismul amenință pe față țările Dunării. Presa va combate cu tărie orice încercare directă sau indirectă de colonizare a țării cu nemți. De asemenea va lupta cu energie în contra invaziunii sistematice și crescânde a jidovimii, această adevărată antegardă a germanismului. Presa va cere aplicarea cu rigoare a legilor existente și luarea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ani și ani!” *Sporici se plînge de „căldura insuportabilă de afară”. Nimeni n-are chef să comenteze în vreun fel situația. Tăcerea e întreruptă însă de Genoiu care, pîndind reacția celorlalți, cugetă cu voce tare: „Acuma, vara, nu prea merge tăria...” Sp. sare ca ars: „Ce vară, Gigioacă? Nu mai e nici o vară, sîntem în prag de septembrie!... Gata, s-a răcorit!... Hai, nu ne mai ține în șah, scoate ce-ai adus!” * După lectură, următorul meu viciu e acela de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cafea (cu înlocuitori), dar starea mea e diferită. Mă simt fără putere, dezarticulat, cu o senzație de dezgust. Pînă și relația cu obiectele mi se pare alta: cartea pe care o am în mînă e grea, aspră, creionul n-are tăria obișnuită etc. Nu mai spun cît de neplăcut mi-e gîndul că va trebui să ies din casă și să mă întîlnesc cu inși a căror vedere nu mă încîntă. Potrivit ar fi ca o asemenea zi vulnerabilă, de slăbiciune
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pașii și dăruindu-i o parte din sufletul ei bun și mare. Deși este o corespondență particulară, purtată nu cu un personaj deosebit, conține multe lucruri care o caracterizează și o definește ca OM. Nu știu de unde putea găsi atâta tărie spre a mai dărui și altora un sprijin sufletesc, când Însăși viața ei a fost un șir de lovituri și materiale și morale. Poate când veți avea ocazia să le citiți, veți aprecia În ce măsură sunt utile În completarea unui portret
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
naționale. Cu aceste gânduri de Încheiere a Încercării mele stângace de a vă reda câteva impresii de concediu, Îmi revin În memorie cuvintele D-rului Petru Groza rostite Într-o ședință la Academie, cu prilejul unei comemorări a lui Traian Vuia: „Tăria unui popor nu constă numai În grâu și cherestea ci În valorile artistice și culturale pe care acel popor le-a creat” (deși din memorie, asta este esența celor spuse). Revenind acum la altă ordine de idei, de gânduri mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și Înțelegerea unei edituri spre drumul tiparului. Deocamdată lucrul În sine mă pasionează și, pentru mine asta este suficient, chiar În cazul când totul va rămâne În manuscris. Sunt cel puțin mulțumit că am poftă de lucru și mai ales tăria de a trece peste momentele mai deosebite, refugiindu-mă În preocupări care sunt deconectante. Chiar zilele trecute am dat peste un vechi caiet cu unele Încercări literare, dacă poate termenul nu este prea pretențios și vă spun sincer că mia
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Elegii I. Când eu aș striga, de prin cete de Îngeri care-i acela care ar fi să m-audă? De-ar fi ca dintr-o dată vreunul pe inimă chiar să mă țină, pe semne aș muri, m-ar ucide tăria ființei ce are. Frumosul nimica nu este decât Început unei spaime, iar dacă-l putem Îndura și de stăm admirându-l, e că din dispreț, pregetând, el nu ne distruge. Oricare din Îngeri e spăimântător. * * * Am cunoscut-o, ca să spun
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-și rescrie din memorie poemele religioase. Versurile ei din „Orașul muzelor” sunt incluse. Transformările făcute a trebuit să le fac, deoarece nu pot admite, psihic și mai ales, spiritual, sacrificarea omului. Îl pun să sufere dar, să Învingă dușmanul prin tăria spiritului. În detenția acelui cămin ea niciodată nu s-a plâns, i-a fost milă de bătrânii rătăciți, pe care i-a considerat mai nefericiți decât ea. Dlui Costică dragostea mea și dorința de a vă vedea la față În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de el dacă nu îl laudă. Mai nou, a alăturat-o la această laudă și pe soția lui. Președintele nostru e un om energic, inteligent, activ. Dar noi, poporul, nu ne putem împăca cu următoarele comportări: de ce nu respectă legile tării, legi făcute chiar de el? în al doilea rând, cultivă un gen de nepotism, care are o influență negativă asupra întregului aparat de partid și de stat, unde șeful își cuibărește neamurile. Noi suntem un grup al oamenilor muncii din
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și schimb de noapte la bucătărie, dar nu la făcut mâncare, ci la fabricarea rachiului și un litru costă între 5 și 10 dinari și e convenabil pentru ei. De acolo mai beau și șefii cei mai însetați de ceva tărie și tabăra merge înainte, iar noi plătim continuu, lunar, între 18 și 21 de dinari. Domnule președinte, nu vă mai spunem pe toate, ar fi nevoie de încă atâtea coli de hârtie, dar dorim ca cele arătate de noi să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dar cât de important mi se pare) un om de bun-simț, așa cum încă mai sunt mulți în țară, și cu un curaj aproximativ, în sensul că, deși îmi dau seama de condițiile în care suntem forțați să trăim, nu am tăria de a ieși în stradă ori pe aceea de a mă ridica într-o ședință de organizație pentru a spune ce gândesc, cu toate că, în mod indiscutabil, și ceilalți sunt animați de aceleași convingeri. Spunându-vă aceste lucruri, vă rog să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
modernă a fost clădită pe temeiul dragostei și al înfrățirii oamenilor de bună-credință. Găsesc deci că e mai bine să întind mâna celor care, poate, în taina inimii lor nu se știe niciodată simt ca și mine, dar n-au tăria să se manifeste. înainte de a intra în detalii, s-ar cere să mă prezint: mă numesc Doina Cornea, sunt profesoară de franceză, am domiciliul în Cluj. Activitatea didactică am început-o în 1952, după absolvirea Facultății de Litere din Cluj
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ucide trupul, dar după aceia nu mai pot face nimic (Luca, capitolul 12, versetele 4 și 5); am vestit tuturor, de la anchetator și până la cel din urmă condamnat, în extrem de rarele întâlniri cu ultimii, mesajul adevărului creștin: am cerut cu tărie să mi se adreseze toți cu Părinte și de multe ori am reușit; am făcut rugăciuni și slujbe sfinte cu hoții și cu ucigașii și am nădăjduit că voi putea sluji și cu arhiereii mei. Va veni oare și ziua
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
trăite sau numai bănuite, neliniști vaste, chinul Întrebărilor. Inaderența lui la realitate e și a noastră, stinghereala acoperită de zâmbet și ascunsă Îndărătul ochelarilor, teama paralizantă de ridicol, dorința mereu Înfrânată de a o depăși... bovarismul nostru. Nu mai puțin, tăria, vitalitatea neobișnuită de care trebuie să ne dovedim apți.” Părea prea solemnă, probabil, adresarea, conferind serii o gravitate care atrăgea responsabilități și primejdii Încă ascunse În ghiocul timpului și de care, atunci, În Împrejurarea festivă și de vacanță, am fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
uitat sau că am ajuns să minimalizez motivele care m-au determinat să iau o astfel de decizie. Dimpotrivă, Îmi amintesc prea bine starea de spirit În care mă aflam atunci. Ceea ce Îmi reproșez, totuși, este că nu am avut tăria să mă măsor cu obstacolele; am pierdut, În felul acesta, 1. o bătălie pe care n-aș fi avut dreptul să o pierd; 2. un climat de prietenie și de intelectualitate adevărată, pe care nu l-am mai Întâlnit nicăieri
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de o oră, prea plin de neîmpliniri și negație. „Nu mai suport, dragă Norman, epoca În care trăim. Mă Îngrijorează Irakul, cum mă Îngrijora acum câțiva ani Iugoslavia”, spusese atunci, În holul hotelului de pe Budapester Strasse. Acum, am băut o „tărie” pentru noua revedere. Am petrecut, apoi, seara, tensionați, Împreună cu Cella și Ingrid, nu la restaurantul grecesc din apropiere, ca de obicei, ci la unul portughez. Atracția sa spre minoritari și exotic nu se dezmințea. Exilul acestui „vlaho-neamț”, cum se definea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de liberali. Cel dintâi care s-a legat și a mers cu noi a fost Gheorghe Bâlborea din Rucăr. Era un suflet deschis, făcut pentru luptă, gata de orice jertfă. Se dăruia ca un copil pentru idee, dar îi lipsea tăria de caracter și linia spirituală legionară. Cât am lucrat la Făgăraș a fost mereu cu noi. Mai târziu a făcut servicii și pe la centru exercitându-și totdeodată și profesiunea de avocat în București. Căsătorindu-se la Hârșova, s-a stabilit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
fost subordonate și puse în serviciul cauzei mari și sfinte a neamului. Pierderea Basarabiei ne-a durut, dar n-a putut să ne întunece sau să ne umbrească marea viziune a credinței legionare. Ne-a dat, dimpotrivă, o mai multă tărie în credința noastră și o confirmare în plus a dreptății cauzei Gărzii de Fier. Odată cu aceste lucruri, în sufletele noastre creștea dorința de răzbunare și de alungare a călăului și a vinovatului principal. Tot timpul acesta am stat acasă. Eram
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
se auzea un plânset nestăpânit de femeie zdrobită de durere. Mama lui Ion Banea mă aștepta, dar văzându-mă singur, a căzut prăbușită pe niște lemne de lângă casă și în cuvinte sfâșietoare își evoca fiul pierdut. N-am mai avut tărie și nici voință de a mai rezista acestui val de durere, care ne copleșea sufletele. Ecoul plânsului de atunci ne-a pătruns parcă în sânge și în suflet și azi parcă mai continuă să vibreze pe coardele obosite ale nervilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
lui Antonescu, acest discurs ar putea fi calificat ca un act de trădare a secretului acestei acțiuni și i-ar fi fost de folos lui Antonescu, avertizându-l de ce urmeazâ să se întâmple cu 5-6 zile înainte. Pentru oricine cunoaște tăria de caracter a lui Nicolae Petrașcu, de la intrarea în Legiune și până la moarte, nu își poate imagina o asemenea perfidie la acest om, care a îndurat pentru Legiune și Comandant mai mult decât toți. Realitatea este că Eugen Cristescu, dușmanul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
articol din însemnările Comandantului: Biruința Ta, Căpitane. în 6 Septembrie, ziua Biruinței legionare, s a împlinit voința Ta, Căpitane. Dincolo de puterile noastre omenești, a fost sufletul Tău mare și neînfricoșat, care ne-a căluzit în luptă și ne-a dat tăria să înfrângem pe vrăjmaș. Acei care au murit dintre noi, cu piepturile lovite de gloanțe și baionete, și-au închinat ultimul gând Ție, celui mai aprig și mai viteaz luptător pentru dreptatea neamului românesc. Acei care au trăit iluminata zi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pătru suna ca un oracol și s-a așternut ca un ulei sfințit pe sufletul zbuciumat al lui Tavi. în celulă se lăsă o liniște fecundă pentru mult timp”. De aceea ne întrebăm: omul care judeca astfel lucrurile și știind tăria lui de caracter, putea să alunece pe scara păcatelor și să săvârșească ceea ce condamnase chiar el și dogmatic era condamnat de Biserică? Desigur nu era posibil! Concluzia de nezdruncinat este foarte clară, avem de a face cu o crimă oribilă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru a fi la înălțimea numelui de legionar. În sfârșit, mai rămâne din viața lui chinuită acea dârzenie în fața destinului advers, acea uluitoare capacitate de rezistență când dușmanii se precipită asupra lui, ca fiarele, ca să-l extermine. Prin această fenomenală tărie, ieșind cu viață din cele mai dure probe imaginate de creierul diabolic al bolșevicilor, Petrașcu se ridică la imaginea unui simbol de rezistență al întregului popor românesc. Neamul românesc nu va pieri nici sub cnutul Moscovei. Rezistența rasei noastre se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
noastră nescrisă, originară. Virtuți fundamentale ca ale dacilor: credință, tenacitate, spirit de jertfă pentru un ideal, conștientizate și trăite în secolul pe care a avut și am avut nenorocul să-l trăim. În vremurile lui Burebista sau Decebal, cred cu tărie că ar fi fost unul dintre solii voluntari și anonimi ai lor către Zamolxe... Primul copil al unei familii de români gospodari vrednici din Sâmbăta de Sus, comună răsărită din Țara Făgărașului, a dat de mic semne de posibilități intelectuale
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
erau din nou valizi sufletește pentru a putea intra în războiul de reîntregire a hotarelor. Iar în toate acestea sufletul legionar la a cărui fortificare aportul lui Nicolae Petrașcu a rămas necunoscut datorită modestiei lui - a dat dovadă neîndoielnică de tărie și perseverență... La Rostock, Nicolae Petrașcu și-a dat prima măsură de conducător politic legionar. Nemții exercitau din ce în ce mai multe ingerințe asupra grupului legionar. Scopul lor era să transforme Mișcarea Legionară într-un fel de secție românească a Partidului național socialist
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]