6,151 matches
-
este o arie protejată, situată între satele Temeleuți și Vălcineț din raionul Călărași, Republica Moldova. Aria include păduri de carpen cu amestec de tei și alte specii cu vîrsta de 30-50 ani, care acoperă stîncile unui hîrtop străvechi. Se întîlnesc specii rare de plante: slăbănog, feriga, feriga femenină, cucuta și altele. Pe versanți sunt multe izvoare - unul din care este începutul rîului Bîc. În
Rezervația peisagistică Temeleuți () [Corola-website/Science/329709_a_331038]
-
nebunu’”, „Intru-n crâșmă, uit de toate”, „La crâșma din Mătăsari”, „Țuiculiță de Pitești”, „De aia-i bine cât trăiești«, „Ce ne-aduce 2000”, „Să ne cânte lăutarul”, „La hanul de peste drum”, „Se duc tinerețile”, „Sus paharul”, „La cârciuma de sub tei”, „Ieftinește, Doamne, băutura”, „Bine e să fii patron” etc. În activitatea sa artistică de peste 40 de ani, a interpretat peste 300 de cântece care au fost imprimate la Radio și Electrecord, și a participat în peste 500 de spectacole, recitaluri
Tita Bărbulescu () [Corola-website/Science/329907_a_331236]
-
arbori, 13 specii de arbuști și 169 specii de ierburi (inclusiv 15 specii de plante rare, dintre care 4 specii de plante vasculare incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova). Arboretul este reprezentat de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei ("Tilia tomentosa", "Ț. cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior") ș.a.; cărpinița ("Carpinus orientalis") este inclusă în Cartea Roșie, iar "Sorbus torminalis" și "Sorbus aucuparia" sunt catalogate că plante rare pentru floră Modovei. Etajul arbuștilor este redat de specii ce cresc solitar și
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]
-
amestec, pajiști montane, pășuni cu vegetație de graminee, mlaștini, turbării active, lunci aluviale sau abrupturi calcaroase cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin ("Acer pseudoplatanus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante vasculare (ferigă, gențiană, iris), licheni și mușchi. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări, insecte
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
Specii arboricole Flora parcului este constituită din arbori (dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), mesteacăn ("Betula nana"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte rare, motiv pentru care sunt protejate
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
Sora și hoțul”" în care se vorbește despre o călugăriță care fusese adusă de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu el pentru a fi astfel fericită. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de "„săhăstria de la Hangu, care în veacul nostru prea pozitivist nu mai e cercetată decât din nelegiuită curiozitate”". Aceasta se află "„într-o întunecată adâncătură”". Locuitorii din satul Hangu
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
baza ornamentată cu un brâu zimțat în relief. Cele doupăabside laterale sunt semicilindrice în interior și dreptunghiulare în exterior, fiins străpunse în ax de o fereastră terminată în semicilindru. Altarul este separat de naos printr-o catapeteasmă din lemn de tei aurit, confecționată în stil baroc și montată pe două bârne orizontale de brad, încastrate în pereții laterali ai altarului. În partea sudică a altarului a fost adăugată ulterior o veșmântărie de formă dreptunghiulară, având o intrare pe latura vestică. Schitul
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
după ce s-au rătăcit pe drum și au fost călăuziți de un cioban, au aflat că nu se găsește nimic de mâncare. Ei au făcut drumul înapoi la Hangu, unde au mâncar „ca lupii din Valahia”. În scrierea postumă „Piatra Teiului (Legendă)”, Alecu Russo relatează o călătorie prin munții Moldovei, amintind și de "„săhăstria de la Hangu, care în veacul nostru prea pozitivist nu mai e cercetată decât din nelegiuită curiozitate”". Aceasta se află "„într-o întunecată adâncătură”". Locuitorii din satul Hangu
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
la 24 mai 2012 a fost inaugurată în Parcul Izvor aleea Václav Havel. Proiectul de realizare a aleii Václav Havel a fost realizat prin inițiativa ambasadorul Republicii Cehe la București, Jiří Šitler, care a donat în acest scop 40 de tei, simbolul național al poporului ceh. La 15 aprilie 2016, Primăria capitalei a organizat o acțiune de plantare în Parcul Izvor a 250 de arbori din speciile catalpa, mesteacăn, stejar roșu și tuia.
Parcul Izvor () [Corola-website/Science/327689_a_329018]
-
și Europei Occidentale. Flora parcului național este alcătuită în cea mai mare parte din specii arboricole de pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Pinus L."), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alnus glutinosa"), mesteacăn ("Betula nana"), tei pucios ("Tilia cordata") sau mesteacăn de râu ("Betula obscura"). La nivelul ierburilor vegetează specii floristice rare, printre care: arnică ("Arnica montana"), iederă ("Hedera helix"), găinuși ("Isopyrum thalictroides"). Fauna este constituită din: • mamifere (62 de specii) cu specii de: elan ("Alces
Parcul Național Białowieski () [Corola-website/Science/327963_a_329292]
-
conservă habitate naturale de tip: "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum" și "Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens" și protejază arboret de stejar pufos ("Quercus pubescens") care vegetează în asociere cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei pucios ("Tilia cordata"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), arțar ("Acer platanoides"), cireș sălbatic ("Prunus avium"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica") sau migdal pitic ("Amygdalus nana L."). La nivelul ierburilor este semnalată prezența doi iriși din speciile: stânjenel ("Iris
Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare () [Corola-website/Science/330582_a_331911]
-
peste "Obcina Stânișoarei" o legătură suplimentară între văile Moldovei și zona Fălticeniului situate la est și, valea Bistriței moldovene situată la vest - în amonte de Lacul Izvorul Muntelui. Spre sud-vest "" se intersectează la Borca cu DN17B (Vatra Dornei - viaduct Poiana Teiului), iar spre nord-est la Mălini cu DJ209A, prin care se realizează legătura la Cornu Luncii cu DN2E (Spătărești - Gura Humorului) și cu arealul limitrof orașului Fălticeni. Lungimea lui este de 55,22 km, din care 33,6 km sunt pe
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
bisericii este realizat din piatră brută, iar turnul este din lemn. Zidurile sunt groase atingând dimensiunea de 90 cm și acoperișul este cu o învelitoare din draniță (șindrilă). Piesa cea mai valorosă o reprezintă catapeteasma (iconostasul) realizat din lemn de tei, sculptat, traforat și pictat; iconostasul are la bază 6,6 m iar înălțimea de 6 m. După cum rezultă din inscripția chirilică de pe icoana de pe prestol, iconostasul este opera artistului Ștefan Zugravul care o semnează la 1785. Lângă biserică se află
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Cetățele () [Corola-website/Science/330805_a_332134]
-
cosașul-de-munte-cu-picioare-roșii ("Odontopodisma rubripes"), rădașca ("Lucanus cervus") și un cărăbuș din specia "Carabus hampei". Vegetația lemnoasă este formată din arboret și subarboret cu specii de gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), sorb ("Sorbus torminalis"), scoruș ("Sorbus domestica"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), păr pădureț ("Pyrus pyraster"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare") și salba râioasă ("Euonymus verrucosus"). La nivelul ierburilor este
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
în istoria artei al Academiei Belle Arte din Roma, care pe atunci era directorul muzeului din Timișoara. La restaurarea picturilor a fost ajutat de profesorul de pictură Iuliu Podlipny. Catapeteasma care desparte altarul de naos este sculptată din lemn de tei, în stil rococo, într-un format baroc autentic. Autorul acestui iconostas a rămas necunoscut. În anul 1936, pictorul Ioachim Miloia restaurează icoanele din biserică și Eugen Spang poleiește cu aur sculpturile de lemn de pe iconostas și cele două tronuri: cel
Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului din Oravița () [Corola-website/Science/330080_a_331409]
-
pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
formă semicirculară, boltit cu o semicalotă. Tot aici găsim proscomidiarul săpat în masivul de zidărie. Spațiul diaconiconului este sugerat de o simplă nișă. Despărțirea altarului de naos se face printr-o catapeteasmă de lemn. Catapeteasma este sculptată în lemn de tei, în stil brâncovenesc, fiind pe jumătate înlocuită datorită acțiunii din zonă și a atacului xilofag. Pardoseala în întreaga biserică este executată din lemn. Nivelul de călcare al altarului este mai înalt decât în tot restul bisericii. Soclul este din cărămidă
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
Căpriana-Scoreni este o arie protejată, situată între satele Cojușna, Strășeni, Lozova, Vorniceni, Pănășești și Scoreni din raionul Strășeni și Trușeni din municipiul Chișinău, Republica Moldova. Include o pădure naturală pe versanți cu diferită expoziție. În componența pădurii intră: gorun, stejar pedunculat, tei, carpen, diferite specii de arbuști. Unele sectoare de pădure crescută din semințe ating vîrstă de peste 100 ani. Printre plantele vasculare multe plante rare. Este o zonă tipică a landșaftelor codrilor centrali. Aria naturală a fost încadrată în etajul fitoclimatic (FD2
Rezervația peisagistică Căpriana-Scoreni () [Corola-website/Science/329348_a_330677]
-
consul mărturisește că a furat mahmudeaua de la nora luntrașului. Acolo, Diplomatul este recunoscut de comisarul Aburel și arestat; el era căutat de autorități pentru că umpluse Bucureștiul cu bancnote false. Rămas singur, Darie se duce la frizeria lui Dodu din cartierul Tei și-i spune Anghelicăi că soțul ei și bărbatul cu voce siteavă muriseră. Mahalagioaica îl primește în gazdă, iar tânărul își reia vechea ocupație de vânzător de ziare. În prima zi de lucru Darie află din ziarul "Bukarester Tageblatt" că
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
fântână arteziană și o parcare. Curtea este populată cu arbori și arbuști din clasa coniferelor. Complexul Direcției Silvice Suceava se învecinează cu campusul Universității „Ștefan cel Mare” către nord și cu Parcul Universității spre est. Complexul este mărginit de Strada Teilor în partea vestică, iar vizavi de acesta se găsesc Stadionul Areni și sediul Inspectoratului Județean de Poliție. Clădirea principală este dispusă la bulevard și a fost construită într-un stil rustic, care reflectă domeniul de activitate al instituției găzduite. Edificiul
Direcția Silvică din Suceava () [Corola-website/Science/328852_a_330181]
-
diversă floră și faună, în ea fiind 175 de specii de păsări, precum și zimbri, cerbi, mistreți, lupi, râși și pisici sălbatice. Rezervația următoare, denumită Lipówka (25,73 ha), dispune de monumente naturale de 200 de ani, în special copaci precum tei, stejari și carpeni. Rezervația Długosz Królewski, care este puțin mai mică, cu o suprafață de 24,14 ha (nu departe de satul Stanisławice), a fost creată cu scopul de a proteja o floare rară de ferigă, denumită "Osmunda regalis" (). Rezervația
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]
-
scopul de a proteja o floare rară de ferigă, denumită "Osmunda regalis" (). Rezervația Dębina (12,66 ha) a fost creată pentru conservarea arborilor vechi de stejar. Rezervația Koło, cu o suprafață mai mică, de 3,49 ha, este formată din tei vechi și carpeni. Rezervația Wiślisko Kobyle (6,67 ha) este dedicată plantelor acvatice. În inima Pădurii Niepołomice este cea mai protejată zonă locuită de wisentul polonez ("Żubr"), cel mai greu animal terestru care a supraviețuit în Europa. Datorită poziției sale
Pădurea Niepołomice () [Corola-website/Science/329397_a_330726]
-
care în acel an s-a stabilit în oraș. În cripta bisericii sunt mai multe pietre funerare, printre care și a guvernatorului Transilvaniei, Iohann Haller, decedat în anul 1786. Biserica se mai mândreste și cu o statuie din lemn de tei: Madona cu pruncul realizată în sec.XV. Ansamblul este format din următoarele monumente:
Fosta mănăstire franciscană din Sibiu () [Corola-website/Science/334941_a_336270]
-
cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), răchită ("Salix hastata, Salix retusa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Biserica „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” este un lăcaș de cult romano-catolic care se află la Motru pe aleea Teilor nr. 43. În 1990 s-a construit o capelă pentru a administra sfintele taine membrilor familiilor catolice din Motru. Apoi în 1991 s-a început clădirea actuală biserică, care s-a sfințit în 2002. În actul de numire ca paroh
Biserica romano-catolică „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” din Motru () [Corola-website/Science/336952_a_338281]