9,918 matches
-
alătură celui dintâi în construcția sensului ființei ființării. Ființa în-ființează temporal, adică se trece în ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin în-ființare (temporală). Expresia "ființa ființării" are drept prim sens ființa trecută, în mod temporal, în ființarea reflexivă și deschisă, apoi are sensul de ființa trecută (temporal) în (orice) ființare. Problemele din urmă pretind și alte angajamente tematice decât cele asumate, deocamdată, aici. Ar putea fi însă observat faptul că dictatura judicativului este un complex
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
se trece în ființarea determinată ca timp; iar timpul este ființa trecută în ființare prin în-ființare (temporală). Expresia "ființa ființării" are drept prim sens ființa trecută, în mod temporal, în ființarea reflexivă și deschisă, apoi are sensul de ființa trecută (temporal) în (orice) ființare. Problemele din urmă pretind și alte angajamente tematice decât cele asumate, deocamdată, aici. Ar putea fi însă observat faptul că dictatura judicativului este un complex teoretic, metodologic, creativ uniorizontic; fiindcă ea se desfășoară, prin toate elementele sale
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și cele două aspecte ale acesteia au fost reduse la timp. Ființarea, ființa ființării și ființa își vor căpăta sensurile doar în orizontul acestei reducții a dictaturii judicativului la timp. O singură problemă rămâne în discuție, dintre cele enumerate: reflexivitatea temporală a ființării deschise către Celălalt. De fapt, am putea desface această problemă în patru întrebări: 1) De ce timpul este ființare? 2) Care este "principiul" ființării reflexive și deschise? 3) Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? 4) De ce preeminența ființării reflexive
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
faptul că reformalizarea logos-ului provoacă mutații veritabile în privința tuturor actelor de timporizare judicativă ale timpului, elementul "logic" pereche al verbului (al lui "este") din structura aspectului alethic al judecativului. Ce anume a fost retras, în primul rând, de sub constitutivitatea temporală, pentru a-și pierde calitatea de a fi "ceva"? Ce anume a căzut mai întâi în raza consecințelor fundamentale ale retragerii funcțiilor timporizatoare ale timpului judicativ, al suspendării actului de în-ființare? La o primă vedere, tocmai aspectul alethic al judecății
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
celor două elemente ale aspectului alethic, "este" și timpul, lucrurile sunt mai complicate. Oricum, voi încerca o lămurire a lor în contextul aplicării reducției judicative a dictaturii judicativului la timporizarea verbului, în scopul de a tematiza și reformula problema reflexivității temporale a ființării deschise către Celălalt moment suspendat de discuția asupra fenomenului reformalizării logos-ului -, prin care sunt aduse în față, pentru o donație de sens, ființarea (prezentuirea prezentului verbului), ființa ființării (prezentuirea ca chemare a trecutului verbului) și ființa (prezentuirea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin care este pus în lumină fenomenul în-ființării. Operarea reducției judicative trebuie să țină seama, de aici încolo, de fenomenul reformalizării logos-ului, îndeosebi de operația de transfer, așa cum a fost înțeleasă mai sus. 4.9. Fenomenul în-ființării Problema reflexivității temporale a ființării deschise către Celălalt era desfășurată prin patru întrebări: 1) De ce timpul este ființare? 2) Care este "principiul" ființării reflexive? 3) Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? 4) De ce preeminența ființării reflexive și deschise este funcțională, nu și ființială
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
poem filosofic" al lui Miron Costin, Viiața lumii, este tematizat tocmai timpul. Desigur, este vorba despre transpunerea poetică a unor reprezentări cu totul obișnuite asupra timpului: trecerea sa ireversibilă, urmele pe care le lasă în viața omului, moartea ca sfârșit temporal etc. Dar dincolo de acestea fapt atotprezent în istoria culturii (mit, literatură etc.) descoperim și sensuri propriu-zis filosofice ale timpului. De exemplu, dubla semnificație a timpului: ca vreme trecătoare ("trec anii cu roată") și ca "noroc", adică timpul kairotic, al "evenimentului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trecătoare, pe care o simțim în indiferența ei față de tot ce cuprinde, ci ale timpului răzvrătit; am putea spune, ale clipei, și cred că, reprezentațional, nu ar fi greșit (și nici conceptual, raportat la "clipă" ca prezent autentic, în structura "temporală" a Dasein-ului, de exemplu). Dar acest timp răzvrătit, care rupe trecerea vremii, este cel care în-ființează, care aduce ceva în lume, care schimbă chiar cursul lumii, al vieții unui om sau a mai multor oameni. "Norocul" lui Miron Costin prezentuiește
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Timp și destin trebuie amintită, și se cuvine a proceda astfel măcar pentru o (altă) dublă semnificație a timpului, despre care vorbește autorul: timpul propriu-zis, care este timpul fizic, și destinul, ca timp trăit. Teoria lui Lucian Blaga despre orizonturile temporale, ca factori ai matricei stilistice, se înscrie în aceeași tradiție a tematizării timpului; și aici avem de-a face cu un timp care are o anume relație privilegiată cu omul, căci matricea stilistică, din care fac parte cele trei orizonturi
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ca factori ai matricei stilistice, se înscrie în aceeași tradiție a tematizării timpului; și aici avem de-a face cu un timp care are o anume relație privilegiată cu omul, căci matricea stilistică, din care fac parte cele trei orizonturi temporale: timpul-fluviu, timpul-cascadă și timpul-havuz, determină "pecetea stilistică" a oricărei creații; iar ansamblul creațiilor formează cultura, ca orizont existențial specific uman: orizontul întru mister și pentru revelare. De asemenea, în finalul lucrării Modelul cultural european, Constantin Noica proiectează o "teorie" a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și sensul reciprocității. De fapt, preeminența ființării conștiente în privința timporizării este susținută de acest ultim sens descoperit, cel de reciprocitate; care implică, firesc, diferență și identitate, totodată: a) diferență între ființarea conștientă care suportă survenirea viitorului și Celălalt; b) identitate "temporală" între aceste două ființări, în sensul aplicării asupra lor a unui singur act de prezentuire. Timpul este agentul în-ființător, dar el trece în condiție de ființare; determinarea temporală a acesteia din urmă este însăși condiția sa de posibilitate, dar, pe
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
diferență între ființarea conștientă care suportă survenirea viitorului și Celălalt; b) identitate "temporală" între aceste două ființări, în sensul aplicării asupra lor a unui singur act de prezentuire. Timpul este agentul în-ființător, dar el trece în condiție de ființare; determinarea temporală a acesteia din urmă este însăși condiția sa de posibilitate, dar, pe de altă parte, timpul însuși, în absența fenomenului în-ființării, nu ar fi ceva; sau ar putea fi "vremea care vremuiește", asemenea unui timp indiferent, fără "ecstază", cum ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
decât o importanță superficială, dar care istoric poate însemna ceva. Timpul, ființa, ființarea conștientă s-au aflat, de regulă, alături în construcțiile ontologice, iar sensul acestora, relativ la cei trei termeni, a fost acela despre identitatea lor în ordinea constitutivă, adică temporală. Survenirea viitorului activează o putință de a fi; ființarea conștientă cuprinde această putință de a fi; timpul în-ființează ceva, adică aduce în ființa sa acel ceva: propria moarte; tocmai pentru că este vorba despre ceva "propriu" (constituit totodată prin identitate și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de ființă, a Dasein-ului și condiția de posibilitate pentru orice relaționare a acestuia cu cele aflate în "lume", cu cele supuse fenomenului de intratemporalitate; Dasein-ul deține o poziție privilegită în orizontul intratemporalității, toate cele ce ființează în lume căpătând semnificație temporală (semnificația sa); așadar, centralitatea temporală în lume a Dasein-ului este neîndoielnică. Cele patru experimente filosofice privind timpul mizează așa cum am mai precizat de-a lungul acestei lucrări pe un privilegiu "temporal" al ființării umane. Acest fapt este cu totul posibil
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
condiția de posibilitate pentru orice relaționare a acestuia cu cele aflate în "lume", cu cele supuse fenomenului de intratemporalitate; Dasein-ul deține o poziție privilegită în orizontul intratemporalității, toate cele ce ființează în lume căpătând semnificație temporală (semnificația sa); așadar, centralitatea temporală în lume a Dasein-ului este neîndoielnică. Cele patru experimente filosofice privind timpul mizează așa cum am mai precizat de-a lungul acestei lucrări pe un privilegiu "temporal" al ființării umane. Acest fapt este cu totul posibil și capătă întreaga îndreptățire în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intratemporalității, toate cele ce ființează în lume căpătând semnificație temporală (semnificația sa); așadar, centralitatea temporală în lume a Dasein-ului este neîndoielnică. Cele patru experimente filosofice privind timpul mizează așa cum am mai precizat de-a lungul acestei lucrări pe un privilegiu "temporal" al ființării umane. Acest fapt este cu totul posibil și capătă întreaga îndreptățire în orizontul dictaturii judicativului, cum, de altfel, a dovedit reducția operată până aici. Nu trebuie uitat că reducția judicativă a dictaturii judicativului, pe care o desfășurăm încă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe care o desfășurăm încă, scoate la iveală ceea ce a căpătat chip și ceea ce poate căpăta chip în înseși granițele dictaturii judicativului. Ceea ce am numit "prezentuire universală", ca principiu al ființării conștiente, constituie "criteriul" după care este acreditată ideea preeminenței temporale a ființării conștiente în orice reconstrucție filosofică. 3. Ce înseamnă ființare deschisă către Celălalt? Problema reciprocității. Semenul. Ființarea conștientă este deschisă permanent către Celălalt prin survenirea viitorului. Constituirea obiectuală a Celuilalt are însă ca prim moment survenirea viitorului ca moarte
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să se tacă".221 Oricum, în orizont judicativ, preeminența funcțională a ființării conștiente reprezintă un fapt de certitudine și, în ordinea reconstrucțiilor filosofice, un principiu. Într-o legătură directă cu cele patru întrebări presupuse de tematizarea ființării a cărei reflexivitate temporală are de-a face cu Celălalt, dar mai cu seamă cu dezvăluirile reducției în privința relațiilor dintre timp, ființă și ființare, în sensul în-ființării, se află tema categoriilor și scenariile care le au ca obiect, dar și cele mai bine făcute
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este întâmplătoare stabilirea acestui mediator categorial pentru trecerea în cauză. De fapt, judecata de legitimare și confirmare asupra acestei chestiuni aparține ea însăși orizontului dictaturii judicativului. Dar ființa (în sine) trece în ființare, potrivit altor scenarii filosofice, prin mediere direct temporală, nu categorială, ca la Aristotel: ființa este ea însăși timorizată, adică a-dusă la rangul de ființare; e drept, în acest caz trebuie legitimată și confirmată o ființare privilegiată, care să dobândească de la bun început această condiție de ființare de la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în scenariul kantian, dar condiționat prin fel de fel de reguli de construcție a gândurilor "bine formate". A fost trecută în nelimitație, în alte scenarii filosofice ale în-ființării, și cea de-a doua mijlocire dintre cele amintite, anume cea direct temporală, cu toate angajamentele sale (firesc, ontologice) prin reorizontalizarea tematică a mijlocirii înseși, adică prin distrugerea polilor, ființa și ființarea, în fapt prin trecerea lor în condiția de elemente ale unei unități originare foarte semnificative "temporal", cum ar fi persoana în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele amintite, anume cea direct temporală, cu toate angajamentele sale (firesc, ontologice) prin reorizontalizarea tematică a mijlocirii înseși, adică prin distrugerea polilor, ființa și ființarea, în fapt prin trecerea lor în condiția de elemente ale unei unități originare foarte semnificative "temporal", cum ar fi persoana în antropologia lui Max Scheler sau în "onto-teo-logia" lui Zizioulas sau în cea a lui Yannaras.225 Deloc întâmplător, date fiind regulile stricte ale dictaturii judicativului, tocmai scenariile despre în-ființare, care trec în nelimitație cele două
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lui Max Scheler sau în "onto-teo-logia" lui Zizioulas sau în cea a lui Yannaras.225 Deloc întâmplător, date fiind regulile stricte ale dictaturii judicativului, tocmai scenariile despre în-ființare, care trec în nelimitație cele două tipuri de mijlociri (categorială și direct temporală) între termenii extremi ai oricărui scenariu ontologic, anume ființa și ființarea, dezvăluie un potențial non-judicativ semnificativ. Dar acesta nu poate fi decât bănuit, acum. 4.10. Cercul reducției judicative Punerea în discuție a fenomenului în-ființării conduce spre primul final dacă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt nu ar fi posibil fără o identitate între ceea-ce-este (ființa) și timpul însuși, ceea ce înseamnă că timporizarea adună la sine trei fapte: ființa, timpul însuși și ființarea. Aspectul formal al judecății (ale cărui elemente sunt subiectul și predicatul), luat temporal, conduce către sensul de "poziție"; de fapt, acest sens este transferat prin distribuire nepărtinitoare (fiind "ceva care se distribuie, fără să se împartă") asupra elementelor aspectului formal, subiectul și predicatul. Sensul de poziție este susținut de două caracteristici ale aspectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a pornit însă de la judecata încărcată, formal și alethic, cu "poziții" (elemente: subiectul și predicatul, verbul și timpul) care nu arătau prin ele însele puterea judecății de a pune ordine în orice tip de rostire, de a fi act constitutiv, temporal, pentru orice gând, rostire, făptuire, și am ajuns la o judecată descărcată de toate sensurile propriu-zis logice, pusă la locul ce i se cuvine în orizontul rostirii, expusă, în toată bogăția sa formală și alethică, și "redusă" la timp. Dacă
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
au fost tematizate, fără a se face o legătură directă așa cum ne-a dezvăluit-o reducția judicativă cu timpul, luat prin el însuși, totodată socotit ca element al aspectului alethic. Tocmai datorită unității de sens a acestor elemente, din perspectivă temporală, aspectul în cauză poate fi gândit ca unitate; caracteristicile acestui aspect, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă, confirmă unitatea sa "semantică". Iar unitatea de sens a acestui aspect face posibil aspectul formal, pentru că acesta "universalizează" valabilitatea sensului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]