6,328 matches
-
sau să declare război fără acordul Seimului, să nu își ia o soție fără acordul Seimului, să-i convinga pe frații săi să depună jurământul pentru Republică, și să transfere profiturile de la Monetăria Roaială la Trezoreria Roială, și nu la tezaurul privat. Când rezultatele alegerilor au fost făcute publice de către Marele Mareșal Łukasz Opaliński, nobilimea care luase parte la alegeri a început festivitățile în cinstea noului rege. Vladislav a fost încoronat pe 6 februarie în anul următor. În 1648 Ioan Cazimir
Casa de Vasa () [Corola-website/Science/319630_a_320959]
-
susțină că cererea depășește posibilitățile sale financiare, mai ales că în cetate se aflau peste 20.000 de refugiați. La întoarcerea sa la Ierusalim, acesta decide ca 10.000 de locuitori dintre cei mai săraci să fie răscumpărați pe baza tezaurului pe care Henric al II-lea al Angliei l-a donat ca penitență pentru uciderea lui Thomas Becket spre a fi utilizați pentru acoperirea cheltuielilor unui pelerinaj sau a unei cruciade și care fuseseră cheltuiți doar cu mercenari din bătălia
Asediul Ierusalimului (1187) () [Corola-website/Science/319110_a_320439]
-
Filmul este format din două părți, iar rolurile principale sunt interpretate de actori polonezi și români. Personajele vorbesc în șase limbi (poloneză, franceză, română, germană, engleză și greacă). Filmul descrie un eveniment real petrecut în anul 1939: drumul parcurs de tezaurul Poloniei prin România, pentru a-l pune la adăpost de armatele germane care invadaseră Polonia. La data de 1 septembrie 1939 un tren ce circula pe ruta Berlin - Königsberg oprește în Gara Chojnice de la granița Poloniei cu Germania. Un grup
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
următoare, Polonia este bombardată masiv de aviația germană, iar armatele inamice se apropie rapid de capitala Varșovia. Guvernul decide să părăsească capitala, iar ministrul colonel Górski (Tomasz Zaliwski) anunță consiliul de administrație al Băncii Poloniei că s-a hotărât evacuarea tezaurului (cele 80 de tone de aur și principalele valori). Lingourile de aur sunt încărcate în lăzi sigilate. Kowalski (Jerzy Molga), directorul Băncii Poloniei, apelează la Nowak (Ryszard Kotys), proprietarul unei companii de camioane, pentru a-i pune la dispoziție 15
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
externe al Poloniei, îl anunță pe ministrul Górski că România a acceptat tranzitarea aurului polonez pe teritoriul ei, precum și adăpostirea refugiaților polonezi. Guvernul român condus de Armand Călinescu (Gheorghe Cozorici) și-a dat acordul pentru primirea refugiaților polonezi și tranzitarea tezaurului polonez pe teritoriul României. Întrebat din ce capitol bugetar se vor aloca bani pentru acoperirea cheltuielilor legate de adăpostirea refugiaților polonezi, premierul a răspuns: "„Din capitolul Omenie, nu-l veți găsi în buget, dar îl veți găsi în istoria țării
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
cheltuielilor legate de adăpostirea refugiaților polonezi, premierul a răspuns: "„Din capitolul Omenie, nu-l veți găsi în buget, dar îl veți găsi în istoria țării noastre”". Primul ministru îi încredințează comisarului Munteanu (Mitică Popescu) sarcina de a asigura securitatea transportării tezaurului polonez pe teritoriul României. Munteanu obține de la directorul Băncii Naționale a României (Constantin Dinulescu) 1000 de lăzi identice cu cele în care erau transportate lingourile Băncii Poloniei, precum și sigilii identice. Ca urmare a protestelor lui Wilhelm Fabricius (Valentin Teodosiu), ambasadorul Germaniei în României
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
Constantin Dinulescu) 1000 de lăzi identice cu cele în care erau transportate lingourile Băncii Poloniei, precum și sigilii identice. Ca urmare a protestelor lui Wilhelm Fabricius (Valentin Teodosiu), ambasadorul Germaniei în României, care amenințase România cu represalii, premierul dispune ca tranzitarea tezaurului polonez să se facă în maxim 24 ore, punctul terminus fiind portul Constanța, de unde guvernul polonez urma să-l evacueze pe cale maritimă în Franța sau în Marea Britanie. Între timp, pe teritoriul polonez, armata rechiziționase 4 tone de aur pentru achiziționarea
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
amenință pe Bobruk, dar este dezarmată de Munteanu. Ea fuge și este împușcată de Lang pentru că fusese desconspirată. Bobruk apare și-l omoară pe Lang. Vaporul Eocene pleacă din portul Constanța. La finalul filmului sunt date câteva explicații cu privire la tranzitarea tezaurului Poloniei pe teritoriul României și la consecințele acesteia: "„Odiseea tezaurului polonez a început la 5 septembrie 1939. Ea s-a încheiat în anul 1947. Aurul polonez a peregrinat pe trei continente. Patru tone de aur care au ajuns ulterior în
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
și este împușcată de Lang pentru că fusese desconspirată. Bobruk apare și-l omoară pe Lang. Vaporul Eocene pleacă din portul Constanța. La finalul filmului sunt date câteva explicații cu privire la tranzitarea tezaurului Poloniei pe teritoriul României și la consecințele acesteia: "„Odiseea tezaurului polonez a început la 5 septembrie 1939. Ea s-a încheiat în anul 1947. Aurul polonez a peregrinat pe trei continente. Patru tone de aur care au ajuns ulterior în România, au fost salvate de capturarea lor de către fasciști, păstrate
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
cerut azil în România. Pentru atitudinea sa consecvent antifascistă, primul ministru Armand Călinescu a fost asasinat în ziua de 21 septembrie 1939 de către un grup de teroriști din Garda de Fier, instruiți la Berlin.”". Filmul Trenul de aur" prezintă evacuarea tezaurului Băncii Naționale a Poloniei și tranzitarea acestuia pe teritoriul României după ce Polonia fusese atacată de armatele germane. Este prezentată și refugierea cetățenilor polonezilor în România. România și Polonia încheiaseră în 1921 un tratat ce viza apărarea comună în cazul unui
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
cum bine se știe, își are mereu suspans-urile ei”". În perioada 1956-1958, tânărul jurnalist Ioan Grigorescu a fost corespondent Agerpres în Polonia, învățând cu acel prilej foarte bine limba poloneză. El a început să urmărească atunci traseul tainic al tezaurului polonez pe teritoriul României, despre care nu existau documente românești. Pentru a afla mai multe informații a încercat să dea de urma lui Karpinski, directorul din acea perioadă al Băncii Poloniei. Nu îi cunoștea prenumele, iar nimeni din cei întrebați
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
a contactat, pe rând, cu răbdare pe fiecare dintre ei, el reușind să dea abia la urmă de omul căutat: Zygmunt Karpiński (1892-1981). Fostul director al Băncii Poloniei era un om de vârstă înaintată, iar acesta i-a povestit odiseea tezaurului polonez. Potrivit directorului, tranzitarea tezaurului prin România a fost lipsită de evenimente dramatice. Transbordarea lăzilor s-a făcut noaptea la Constanța, nelipsind nicio ladă. Lăzile cu aur au fost încărcate la Constanța pe tancul petrolier "Eocene" și a ajuns cu
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
răbdare pe fiecare dintre ei, el reușind să dea abia la urmă de omul căutat: Zygmunt Karpiński (1892-1981). Fostul director al Băncii Poloniei era un om de vârstă înaintată, iar acesta i-a povestit odiseea tezaurului polonez. Potrivit directorului, tranzitarea tezaurului prin România a fost lipsită de evenimente dramatice. Transbordarea lăzilor s-a făcut noaptea la Constanța, nelipsind nicio ladă. Lăzile cu aur au fost încărcate la Constanța pe tancul petrolier "Eocene" și a ajuns cu bine la Istanbul. Pentru a
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
ladă. Lăzile cu aur au fost încărcate la Constanța pe tancul petrolier "Eocene" și a ajuns cu bine la Istanbul. Pentru a face filmul mai spectaculos, Grigorescu a introdus în scenariu un al doilea tren, identic cu cel care transporta tezaurul, cu scopul de a-i deruta pe diversioniștii hitleriști a căror misiune era să captureze tezaurul. De la scrierea scenariului de către Ioan Grigorescu și până la realizarea efectivă a filmului a trecut o perioadă de aproape 14 ani, din cauza dificultății obținerii aprobărilor
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
cu bine la Istanbul. Pentru a face filmul mai spectaculos, Grigorescu a introdus în scenariu un al doilea tren, identic cu cel care transporta tezaurul, cu scopul de a-i deruta pe diversioniștii hitleriști a căror misiune era să captureze tezaurul. De la scrierea scenariului de către Ioan Grigorescu și până la realizarea efectivă a filmului a trecut o perioadă de aproape 14 ani, din cauza dificultății obținerii aprobărilor atât din partea autorităților poloneze, cât și a celor române. Scenaristul a fost cel care a purtat
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
surprindă în imagini tensiunea și riscurile călătoriei prin România a trenului, contribuind în mare măsură la realizarea unor secvențe de efect. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Evocare romanțată a itinerarului tezaurului polon trecut pe teritoriul României, împotriva voinței serviciilor secrete ale Germaniei naziste. Personajele principale sunt introduse, în scenă, pe rând, o dată cu biografiile lor: maiorul Bobruk, care supraveghează convoiul, însărcinatul cu afaceri polon, directorul băncii, secretara, ca și șoferul, agent nazist
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
speranțe s-au dovedit iluzorii, Polonia fiind ocupată în întregime de Germania Nazistă și URSS, iar soldații polonezi refugiați în România internați într-un lagăr de refugiați din Dobrogea. Prin punctul de frontieră de la Sniatin a fost transportat în 1939 tezaurul Poloniei, pentru a nu cădea în mâinile nemților. Prin "Convenția din 7 Decemvrie 1929 între Regatul României și Republica Poloniei privitoare la înlesnirea traficului de frontieră local româno-polon", s-au stabilit următoarele puncte de trecere a frontierei:
Frontiera între Polonia și România () [Corola-website/Science/319149_a_320478]
-
mai mult de 17.000 de diverse obiecte: tunuri, arme individuale, veselă, obiecte personale, truse de unelte și scule, instrumente de navigație etc. ce au adus multe informații prețioase referitoare la situația socială din Anglia de la acea vreme. Căutarea de tezaure submarine a constituit perioada de început a arheologiei subacvatice. Căutarea de comori și a altor obiecte de preț aflate în încărcăturile unor epave situate pe fundul mărilor și lacurilor, a stârnit continuu imaginația și dorința de aventură a scafandrilor, uneori
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
istorică a comorilor submarine o depășește pe cea reprezentată de cantitatea de metal prețios. Potrivit estimărilor, bogățiile cunoscute a se fi pierdut și aflat pe fundul apei, sunt estimate la zeci sau chiar sute de miliarde de dolari. Căutarea de tezaure submarine presupune cunoașterea foarte bună a tehnicilor de arheologie subacvatică, de pătrundere și cercetare la epave, planificare a scufundării și utilizarea de echipamente și utilaje specifice arheologiei subacvatice. "Slot ter Hooge" a fost un bric olandez ce avea la bord
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
macara, aerul fiind împrospătat printr-un sistem de foale. Comunicația cu suprafața se făcea prin semnale cu parâma de ridicare a coșului în care se puneau monezile și lingourile. Două sute cincizeci de ani mai târziu, în anul 1974, căutătorul de tezaure submarine Robert Sténuit, după consultarea unor documente ale arhivei Companiei Indiilor Orientale, identifică epava și locul naufragiului. Cu ajutorul unui air-lift, scafandrii din echipa lui Sténuit recuperează o cantitate impresionantă de monezi din aur și argint, lingouri din argint, precum și veselă
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
recuperare au trebuit să fie oprite datorită timpului nefavorabil, reușindu-se aducerea la suprafață a 431 de lingouri. După primul război mondial valorile ajunse pe fundul mării au justificat înființarea de societăți particulare care s-au specializat în recuperarea de tezaure submarine. Una din acestea este SORIMA (Societa Ricuperi Marittimi) din Genova, Italia și nava specializată . Nava "Artiglio II" a localizat la 29 august 1930 epava pachebotului mixt englez SS "Egypt" la adâncimea de 130 m, scufundat prin abordaj cu o
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
1971, caseta a fost transferată la Muzeul Național de Istorie a României și a fost deschisă. În ea se găsea o altă casetă, mai mică, octogonală, de argint. Și aceasta a fost deschisă. Cele două casete au fost incluse în Tezaurul Istoric al României, iar inima, introdusă într-o cutie de plastic, a fost dusă spre păstrare în depozitul Muzeului Național de Istorie a României, unde s-a aflat până la 3 noiembrie 2015, când a fost dusă la Castelul Regal Pelișor
Stella Maris () [Corola-website/Science/315587_a_316916]
-
ei. Potrivit tradiției orale, se spune că biserica actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul „Maicii Domnului” care a fost distrusă de generalul Bucow. Călugării de la Schit s-ar fi ascuns în grabă, împreună cu tot tezaurul mănăstirii, într-o peșteră din Muntele Bedeleu. Ideea că aici a existat o mănăstire, poate fi întărită și de câteva însemnări în chirilică, aflate pe o carte veche, numită „Carte românească de învățătură sau Cazania lui Varlaam”, din anul 1643
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
-și determine interlocutorul să elibereze gândurile nerostite până atunci. Emisiunile ei au marele merit că te fac să asculți. Să accepți. Să gândești și să stai de vorbă. Simona Nicoleta Lazăr - premiul de excelență în jurnalism pentru redescoperirea și popularizarea tezaurului spiritual, tradițional și identitar al satului românesc.” În iulie 2011 află că Ucraina a declarat-o „persona non grata” și i-a pus interdicție de intrare pe teritoriul statului ucrainean, ca „pedeapsă” pentru cele unsprezece articole despre soarta românilor din
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
director al Liceului "Petru Rareș" din Suceava între anii 1957-1963. Cu această ocazie și-a adus importante contribuții la dezvoltarea acestui prestigios liceu. Ică Manas-Zloczower, Profesor la "Case Western Reserve University", Cleveland, SUA: "„Doamna Profesoară Frieda Vigder a crezut în tezaurul imens al dobândirii de cunoștințe, în învățătură și, mai presus de toate, în oameni.”" Olga Mustață, Profesor, Colegiul Național "Petru Rareș": "„Doamna Profesoară Vigder a fost un om foarte bine informat. A avut cele mai obiective păreri despre toate aspectele
Frieda Vigder () [Corola-website/Science/316600_a_317929]