6,235 matches
-
și pășuni, a fost distrusă de rachetele Hezbollah. Fondul Național Evreiesc, o organizație non profit, a estimat că vor fi necesari 50-60 de ani pentru a recupera prejudiciul produs pădurilor. Bombardamentele israeliene au produs pagube importante monumentelor istorice protejate din Tir și Byblos. În Tir, un mormânt din epoca romană a fost avariat și o frescă din apropierea centrului sitului a fost distrusă. În Byblos, un turn medieval a fost avariat, iar ruinele din perioada venețiană din apropierea portului au fost acoperite de
Războiul din Liban din 2006 () [Corola-website/Science/321636_a_322965]
-
distrusă de rachetele Hezbollah. Fondul Național Evreiesc, o organizație non profit, a estimat că vor fi necesari 50-60 de ani pentru a recupera prejudiciul produs pădurilor. Bombardamentele israeliene au produs pagube importante monumentelor istorice protejate din Tir și Byblos. În Tir, un mormânt din epoca romană a fost avariat și o frescă din apropierea centrului sitului a fost distrusă. În Byblos, un turn medieval a fost avariat, iar ruinele din perioada venețiană din apropierea portului au fost acoperite de pata de petrol. S-
Războiul din Liban din 2006 () [Corola-website/Science/321636_a_322965]
-
către centrul Croației. JNA intenționa să captureze rapid orașul și apoi să avanseze spre Zagreb, prin Vinkovci și Osijek. Spre sfârșitul lui august 1991, Vukovar era complet înconjurat, însă apărătorii croați au opus o rezistență neașteptată și înverșunată, în ciuda intenselor tiruri de artilerie, a bombardamentelor și asalturilor cu tancuri ale JNA. Colonelul la acea vreme era comandantul Brigăzii 1 Mecanizată de Gardă și a fost numit comandant al „Grupului de Operațiuni Sud”, aflat în subordinea directă a generalului Života Panić. Brigada
Mile Mrkšić () [Corola-website/Science/321741_a_323070]
-
recunoaștere, iscoadelor, spionilor și observațiilor din punctele înalte de dincolo de strâmtoare cum ar fi palatul sultanului din Johore, comandantul japonez, generalul Tomoyuki Yamashita, și ofițerii săi au aflat informații excelente privind pozițiile Aliaților. Din 3 februarie, Aliații au fost supuși tirului artileriei japoneze. Atacurile aeriene japoneze asupra Singaporelui s-au intensificat de-a lungul următoarelor cinci zile. Bombardamentele aeriene șide artilerie s-au intensificat, perturbând grav comunicațiile dintre unitățile aliate și comandanții lor și afectând pregătirile pentru apărarea insulei. Celebrele tunuri
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
sub comanda lui Duncan Maxwell, aflată la nord, nu s-a confruntat cu atacuri japoneze până la debarcarea Gărzilor Imperiale la ora 10pm în ziua de 9 februarie. Această operațiune a decurs rău pentru japonezi, care au suferit pierderi serioase din cauza tirurilor de mitraliere și mortiere ale australienilor, precum și din cauza uleiului ars deversat în apă. Un număr mic de Gărzi au ajuns la mal și au păstrat cu dificultate un cap de pod. Problemele de comandă și control au determinat și alte
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
Singaporelui, iar trupul său a fost aruncat în mare. A doua zi, restul unităților Aliaților au continuat lupta; numărul victimelor civile a crescut, întrucât un milion de oameni s-au refugiat în zona controlată de Aliați, iar bombardamentele aeriene și tirul de artilerie s-a intensificat. Autoritățile civile au început să se teamă că resursele de apă se vor epuiza. La orele 1.00pm în ziua de 14 februarie, soldații japonezi au avansat înspre spitalul de campanie Alexandra. Un locotenent britanic
Bătălia de la Singapore () [Corola-website/Science/320772_a_322101]
-
a lui Aristotel în anul 332 î.Hr. În lucrarea "Problemata", Alexandru cel Mare se scufundă într-un butoi cu geam numit „Colympha” pentru a vedea munca scufundătorilor trimiși de el să ridice obstacolele aflate sub apă în timpul asediului portului Fenician Tir aflat pe coasta Mării Mediterane, în Libanul de astăzi. În anul 1535 Guglielmo de Lorena folosindu-se de un clopot de scufundare explorează epavele galerelor romane scufundate în lacul Nemi. 1538: la una din primele scufundări ce au avut loc
Turelă deschisă () [Corola-website/Science/315297_a_316626]
-
urmă adoptării la 29 noiembrie 1947 de către O.N.U. a planului de împărțire a Palestinei mandatare între arabii palestinieni și evrei a izbucnit Războiul Arabo-Israelian din 1948-1949, cunoscut că Războiul de Independență a Israelului, care a afectat localitatea prin tiruri de arme de foc trase de arabi din Jaffa vecină . La 13 mai 1948 Jaffa a capitulat în fața unităților de luptători evrei. În anii următori, după crearea Statului Israel, localitatea a crescut dramatic la numărul de locuitori datorită imigrației evreiești
Bat Yam () [Corola-website/Science/321822_a_323151]
-
Intrarea dinspre sud în această vale era dominată de o masă deluroasă în spatele orașului Cassino. Punctele excelente de observație de pe culmile câtorva dealuri le-au permis germanilor să detecteze mișcările aliaților, să peîntâmpine înaintarea lor spre nord, și să îndrepte tirul de artilerie către unitățile acestora. Linia de înaintare a aliaților era întretăiată de râul Rapido care izvorăște din centrul Apeninilor, curgea prin Cassino și traversa intrarea în valea Liri (la confluența râului Liri cu Rapido) după care râul rezultat primea
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
mult de distanță. O escadrilă americană a efectuat o misiune de recunoaștere până în apropierea zidurilor abrupte ale mănăstirii, călugării observând patrulele germane și americane care schimbau focuri de armă. Tentativele de a cuceri Monte Cassino au fost însă blocate de tirul susținut de mitralieră de pe pantele de sub mănăstire. În pofida luptelor crâncene, Divizia 34 nu a reușit să cucerească ultimele redute de pe Dealul 593 (denumit de germani "Muntele Cavaleriei"), ținut de batalionul 3 din Regimentul 2 parașutiști german, punctul dominant de pe creasta
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
Divizia IV infanterie indiană în munți și de a o aproviziona pe crestele și văile de la nord de Cassino (folosind catâri pe drumuri de 11 km de poteci ale turmelor de capre pe un teren perfect vizibil de la mănăstire, expus tirului precis de artilerie — de unde și numele de „Valea Morții”). Aceasta a fost evidențiată în scrierile gen.-mr. Howard Kippenberger, comandantul Diviziei 2 neozeelandeze, după război: Planul lui Freyberg era o continuare a primei bătălii: un atac dinspre nord de-a
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
au apărut în mai 1991, când doi polițiști croați au fost luați prizonieri în Borovo Selo. Un detașament de poliție al Ministerului Croat de Interne (MUP) a fost trimis în ajutorul lor pe 2 mai, dar a fost atacat cu tiruri puternice de arme, 12 polițiști fiind uciși și alți 20 răniți. În urma asasinatelor din Borovo Selo, relațiile dintre croați și sârbi s-au înrăutățit dramatic, iar atacurile intercomunitare au început să se petreacă și în alte locuri din Croația în
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
alunge oficialii guvernamentali, să ridice baricade și să planteze câmpuri de mine. Armata Populară Iugoslavă a ocupat poziții pe celălalt mal al Dunării, în timp ce canoniere ale JNA patrulau fluviul. Atacuri sporadice de mortiere asupra Vukovarului au început în iulie, iar tirurile de artilerie s-au făcut simțite începând cu sfârșitul lunii august. La acea dată, în urma afluxului de refugiați, populația orașului se redusese deja la 15,000 de persoane. Cei rămași alcătuiau un amestec de croați, sârbi și alte naționalități. În
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
început pe 18 septembrie, de la nord de strada Trpinjska, și a implicat în jur de 30 de tancuri și 30 de transportoare blindate. Când primele tancuri au ajuns în dreptul liniilor croate, coloana conducătoare a fost prinsă în ambuscadă și sub tiruri intense de lansatoare portabile de rachete, direcționate de apărătorii croați de pe acoperișurile și din pivnițele clădirilor de pe stradă. Ambuscada croată s-a desfășurat prin blocarea coloanei blindate sârbe într-un teren expus, lansatoarele portabile de rachete distrugând primele și ultimele
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
pilot, Mirko Vukusić, și parașutiștii Rade Griva și Ante Plazibat. Până în momentul morții lor, cei patru executaseră peste 30 de misiuni de aprovizionare și de luptă deasupra Vukovarului. Nereușind să se confrunte direct cu apărătorii, JNA a recurs la intense tiruri de artilerie de lungă distanță, ocazional sprijinite de raiduri de bombardament ale Forțelor Aeriene Iugoslave. Spre sfârșitul lui octombrie, cea mai mare parte din Vukovar fusese redusă la ruine. În mod ironic însă, acest lucru s-a întors în favoarea apărătorilor
Asediul Vukovarului () [Corola-website/Science/321404_a_322733]
-
principal al Organizației pentru Eliberarea Palestinei s-a aflat în Regatul Iordaniei, care, în urma înfrângerii în Războiul de Șase Zile rămăsese cu teritoriul de la est de Iordan (fosta Transiordanie). De pe teritoriul Iordaniei, OEP a organizat incursiuni ale unor militanți precum și tiruri de mitraliere în teritoriul Israelului. În urma unor astfel de acțiuni, soldată în mod invevitabil cu reacția de represalii a Israelului, au rezultat fricțiuni dintre care cea mai renumită a fost așa numita bătalie de la Karame (1968), dupa termenul palestinian, sau
Organizația pentru Eliberarea Palestinei () [Corola-website/Science/321478_a_322807]
-
și a intrat cu forța în portul Constantinopolului. A urmat asediul. Trei corpuri de oaste, conduse de Bonifaciu de Montferat, Mathieu de Montmorency și Balduin de Flandra, au atacat dinspre uscat, în timp ce Enrico Dandolo conducea asaltul pe mare. Loviturile bombardelor, tirul arbaletelor, strigătul lăncierilor, ale luptătorilor, care cu sabia în mână propteau scările de zid se aruncau asupra grecilor, făceau un tumult de nedescris; pământul și marea păreau că se scufundă. Galera purtând stindardul sfântului Marco a fost trasă la țărm
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
cm, iar pentru scufundătorii experimentați lungimea arbaletei poate fi de 90, 100, sau 120 cm. <br/br>Arbaletele cu sandouri sunt sigure în funcționare și au o durată mare de întrebuințare, însă prezintă dezavantajul că au o precizie mică de tir ce scade cu creșterea distanței. Aceste arbalete lansează harponul din țeavă care poate avea lungimi diferite funcție de tipul și puterea arbaletei. Forța necesară lansării harponului este asigurată de un resort aflat în tijă. În funcție de felul cum este folosit resortul, există
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
mică, iar pentru peștii mari harpoanele pot avea 6,5 sau 7 mm și 2m lungime. Diametrul de 6 mm este grosimea cea mai utilizată de căter scufundători. Cu cât lungimea vergelei harponului este mai mare, cu atât crește precizia tirului sub apă. <br/br>Există și harpoane cu diametrul de 9 mm care sunt fabricate din fibre de sticlă și diametrul 11 mm care este utilizat mai mult pentru arbaleta oleopneumatică, pentru pești mari. Vârful este separat, se atașează prin
Vânătoare subacvatică () [Corola-website/Science/316475_a_317804]
-
se alătura forțelor armate, Häyhä a fost fermier și un bun vânător. La vârsta de 17 ani, el s-a alăturat miliției voluntare "„Garda Albă”" ("„suojeluskunta”" în limba finlandeză) și s-a făcut remarcat prin premiile obținute în cadrul concursurilor de tir sportiv, în provincia Viipuri. În timpul acestui război dintre Finlanda și Rusia, a luptat în cadrul armatei finlandeze, în ținută de camuflaj albă, la temperaturi cuprinse între -40 și -20 de grade Celsius. În aceste condiții, cu a sa Mosin-Nagant modificată, Simo
Simo Häyhä () [Corola-website/Science/322338_a_323667]
-
cealaltă, descărcau asupra inamicului tunurile aflate în poziție, după care survenea abordajul și lupta continua ca o luptă pe uscat, om contra om, la bordul navelor. Vădit inferioare ca număr, navele engleze au menținut distanța, supunând pe spanioli unui ucigător tir de artilerie. Tunurile englezești erau de calibru mai mare, dar superioritatea lor evidentă consta în afetul mobil, care le conferea o cadență și un unghi de tragere net superioare. Surprinși și vădit iritați de tactica englezilor, ofițerii spanioli au navigat
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
navale. Spaniolii doreau să profite de superioritatea numerică și forța infanteriei de la bordul navelor și au încearcat să-i atragă pe englezi într-o luptă clasică, navă contra navă și om contra om. Nu au reușit acest lucru și în fața tirului puternic și rapid al artileriei de bord engleze, au suferit pierderi serioase. Iată cum caracteriza această situație însuși ducele de Medina-Sidonia, în scrisoarea sa către ducele de Parma: „"Ei trag asupra noastră aproape de dimineața și până seara, dar nu vor
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
naționale. 2. fotbal: jucător și.golgeter în divizia B; 3. handbal în „11” : component al echipei naționale și participant la campionatele mondiale din 1937 în Germania; 4-5. volei și baschet: jucător și căpitan al celor două reprezentative ale țării; 6. tir: locul III la campionatele naționale la pușcă, poziția culcat nerezemat, cu performanță de 393 puncte din 400 posibile; 7. schi: campion la proba de patrulă militară; 8. canotaj : participant la campionatul orășenesc la clasa gig-uri; 9. polo pe apă
Costi Herold () [Corola-website/Science/325481_a_326810]
-
concedia sau suspenda pe celebrul inspector deoarece, după cum admite comisarul de poliție, "metodele lui neconvenționale... dau rezultate", desi Callahan creează o publicitate negativă pentru departament. Ei îi ordona să-și ia o vacanță, pe care Callahan și-o petrece la tir cu pistolul lui .44 AutoMag. Patru dintre oamenii lui Threlkis îl atacă într-o seară pe drum, dar numai unul dintre ei scăpa cu viața. Suspectul din cazul respins la început de judecător și prietenii săi îl atacă și ei
Întoarcerea inspectorului Harry () [Corola-website/Science/325948_a_327277]
-
Tirul cu arcul este arta, tehnica sau abilitatea de a propulsa săgeți, folosind un arc. Din punct de vedere istoric, tirul cu arcul a fost folosit pentru vânătoare și lupta, iar în timpurile moderne, utilizarea să principala este în activitățile de
Tir cu arcul () [Corola-website/Science/325974_a_327303]