6,621 matches
-
Satu Mare și la Baia Mare, ca lector la Institutul Pedagogic (1963-1972). Debutează la revista „Vremea”, în 1934, cu poezia Epicritica bucuriei, semnată G. Mavrogheni. Colaborează la „Floarea de foc”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Luceafărul” (Sibiu), „Pământul” (Călărași), „Pagini literare” (Turda), „Familia”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. La Satu Mare a scris frecvent la publicațiile locale „Cronica sătmăreană” și „Afirmarea”. Este unul dintre animatorii cenaclului literar Afirmarea. Traduce integral Bestiarul sau Cortegiul lui Orfeu de Apollinaire în „Pagini maramureșene”. Poemul fără flăcări, volum publicat de G. în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287218_a_288547]
-
intervalul martie 1939 - martie 1940, având subtitlul „Literatură, artă, cultură națională”. Director și proprietar - Octav Rusu, secretar de redacție - Virgiliu Ioan Ionescu. Argumentele înființării publicației sunt expuse în articolul-program Început, semnat de Octav Rusu: „Nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de inima lor și exclusiv pentru a lansa adevărata literatură nouă”. O. își propune să încurajeze creativitatea tinerimii bucovinene și să reprezinte expresia efervescenței culturale a acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
formulat de Barițiu. Organizația oferea burse, publica manuale școlare și încuraja cercetarea folclorului, istoriei și etnografiei românești. Revista asociației, Transilvania, a apărut din 1868 pînă în 1945. Populația românească avea și alte reviste și ziare în limba ei. Primul cotidian, Tribuna, care avea un standard literar ridicat și publica operele celor mai importanți scriitori români, a apărut la Sibiu între 1884 și 1903. În paginile lui erau abordate teme economice, politice și culturale, toate avînd ca element comun problema națională. Scriitorii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
română” pentru Cintrat și Dudley Stuart și o scrisoare către acesta din urmă, prin care îi cerea să intervină la Palmerston în vederea primirii lui Golescu și D. Brătianu. În același timp, Golescu și Brătianu au intrat și în redacția lui „Tribune des peuples” a lui Mickiewicz. Sunt de observat, de asemenea, strădaniile agenților lui Adam Czartoryski în scopul influențării emigraților români în stabilirea legăturilor lor, ca în cazul generalului Magheru, pe lângă care Budzynski a stăruit atât de mult să-l convingă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu Bălcescu. În toată această perioadă a sforțărilor spre înțelegere, urmărită în Transilvania și Ungaria, cercuri largi ale mișcărilor naționale europene se aflau în căutarea unor soluții salvatoare, acționând tot mai hotărât în același nobil scop. „La Pologne” și „La tribune des peuples” sprijineau cauza românilor, făcând un loc tot mai larg condeielor românești și chestiunilor legate de soarta românilor. La Veneția, în martie 1849, Tommaseo a creat „Societatea fraternității popoarelor” și a cerut lui Adam Czartoryski să medieze conflictul maghiaro-slav
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principatelor, abnegația până la sacrificiul (fie și parțial) intereselor personale sau de grup ale conducătorilor mișcării naționale românești, abilitatea lor, ne vom putea explica de ce s-a ajuns la Unire fără război civil și fără confruntări sângeroase sau dramatice (excludem retorica tribunei) între tabere, mai bine zis încropiri labile, ce se distingeau prin măsura atașamentului față de marea proprietate dorită intangibilă de posesorii ei, în chiar virtutea principiilor revoluției franceze. Nu-i mai puțin adevărat că acele, să le zicem, tabere erau inegale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avea rădăcinile în pașoptism. Gh. Panu pretindea că A. D. Xenopol „a fost mulți ani și junimist politic, de la o vreme a încetat de a fi, nu știu anume când”, iar Iacob Negruzzi ne-a transmis propria mărturisire a istoricului, la tribuna Adunării deputaților, și anume: „eu, junimist în politică, mă ferească Dumnezeu să fiu or să fi fost vreodată”. În realitate, cum bine a observat Z. Ornea, A. D. Xenopol a fost la Junimea fără să fie junimist, a fost „înscris la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domenii slabe și pași necesari pentru asigurarea funcționării ERM, pot să reprezinte adevărate standarde de calitate. Bibliografie capitolul 3 [1] Ghiță Marcel, Auditul intern, Editura Economică, București, 2004 [2] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern al instituțiilor publice, București, Editura Tribuna Economică, 2004 [3] Ghiță Marcel, Briciu Sorin, coordonatori, Auditul intern, Editura Ulise, Alba Iulia, 2005 [4] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [5] Ghiță Marcel, Sprânceană
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
coordonatori, Auditul intern, Editura Ulise, Alba Iulia, 2005 [4] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [5] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, 2006 [6] Ghiță Marcel, Popescu Marin, Auditul intern al instituțiilor publice: teorie și practică, Editura CECCAR, București, 2006 [7] Griffiths Phil, Risk Based Auditing, Gower Publishing Limited, England, 2005 [8] Gupta P., COSO 1992 Control Framework and Management
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Committee: A Chalenging Role, 2001 ICAEW Audit and Assurance Faculty, Audit Committees - A Framework for Assessment, 1997 Bibliografie capitolul 4 [1] Ghiță Marcel, Auditul intern, Editura Economică, București, 2004 [2] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, 2006 [3] Steinberg Richard, Bromilow Catherine, Eficiența comitetului de audit, Institutul Fundației de Cercetare a Auditorilor Interni, Sponsorul proiectului John W. Copley, Pricewaterhouse Coopers, ediția a doua, Maitland Avenue, Altamonte Springs, Florida 32701-4201, 2000 [4] *** Committee on Corporate
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
toate acestea, Dominique Desanti trebuia să fie atentă cum se comportă. Ca toți militanții și mai ales militantele, practica o autocenzură care "avea în vedere și cele mai mici detalii". Deși fuma din adolescență, nu-și aprindea niciodată țigara în tribunele congreselor sau conferințelor. Avea grijă ca la orice intervenție ținuta sa să fie decentă, "îngăduindu-și totuși să poarte pantaloni". În Partidul Comunist Francez, nici nu încăpea vorbă să fii, la propriu ca și la figurat, o "aprinzătoare", o provocatoare
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
jocul amoros de-a șoarecele și pisica dintre Jean Seberg și Jean-Paul Belmondo în À bout de souffle (Cu sufletul la gură). Cei doi tineri petrecuseră deja o noapte împreună, însă studenta frumușică sosită din America, care distribuie ziarul Herald Tribune pe Champs-Élysées, vrea să fie recucerită. Înainte de a-i ceda din nou tânărului hoț de mașini care fuge de poliție, pare să i se ofere, apoi se eschivează. Flirtează, o face pe nehotărâta, prelungește suspansul, adică plăcerea. Îi place să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
capacit??ile organiza?ionale pu?în obi?nuite. S? judec?m: 1) �n 1893, fondarea Revistei internă?ionale de sociologie pe care a vrut s-o deschid? c?tre toate punctele de vedere, cu speran?a c? ea va deveni tribuna disciplinei. 2) �n 1894, crearea unui Institut Internă?ional de Sociologie cu efectiv redus de savan?i de renume internă?ional (patruzeci de membri la �nceput, din care numai ?apte francezi). Institutul promitea s? ?în? congrese anuale cu scopul de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
formulă de revizuire a Constituției din 1866 care imită imperativele articolului 44 acordînd naturalizare evreilor în funcție de cererile individuale. Camerele române au tras de timp. "În realitate, spune ministrul Franței în martie 1879, cuvîntul discuție este impropriu, fiecare orator ridicîndu-se la tribună cu tema făcută pe care o debita fără a întîlni nici cea mai mică contrazicere din partea auditoriului, în care cauza israelită nu avea nici un apărător". Pe 2 februarie 1880, Parlamentul votează convenția de răscumpărare a căilor ferate acceptată de Bleischröder
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la Pact este pentru București semnul unei angajări solidare, dar și semnul unei maturități cîștigate de partidul român în ceea ce privește propria sa gîndire asupra modalităților optime de apărare a internaționalismului. Mai mult decît un instrument de constrîngere, pactul oferă Bucureștiului o tribună, un loc posibil de confruntare pentru cea mai bună realizare a idealului comun. România va fi fidelă Pactului, de o asemenea fidelitate încît generalul Ilie Ceaușescu va cere o și mai puternică întărire a acestuia în toamna anului 1989. Crearea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de transmisie între exterior și interior. O scrisoare de protest a credincioșilor din România este citită aici, de exemplu, pe l aprilie 1977. Apoi, ea este difuzată de comunitatea de sprijin a bisericilor martire la Geneva. Mary Blume, pentru Herald Tribune din Paris, marchează "momentul Goma" pe 22 martie 1977, cu concluzia: "Acum, chiar și țăranii au auzit vorbindu-se despre Goma. Unul dintre ei declară: "Noi știm cine este Goma, dar ce-or fi aceste Human Rights?"" Alături de români se
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
drepturi și, ca și românii, obosită fără ca insistenta mobilizare patriotică să mai poată să-i creeze senzația de bunăstare. Disidenții unguri vor îndrăzni să acționeze; ei sînt de acord cu contestația românilor. Ei cunosc audiența occidentală pe care o reprezintă tribunele drepturilor omului rezultate din Conferința de la Helsinki. Doleanțele lor trimit la dreptul la învățămînt, la presă, drepturile religioase. Răul vine dintr-o viziune a unei istorii românești invadatoare care ar face din unguri locuitori tolerați de primii ocupanți români ai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
propunerea președintelui de impunere a noi taxe, negocierile SALT II (pentru limitarea armelor strategice) și alte probleme de maximă importanță pentru a discuta despre efectul popularității noului film de acțiune al lui Silvester Stallone asupra stării de spirit naționale." (Chicago Tribune, 12 iunie 1985) Acești învățați au ajuns la concluzia că "mesajul" filmului era "Ar fi trebuit să învingem în Vietnam, dar am învins în Grenada. Și acum, înainte, spre Nicaragua!" (ibid.) Editorialista Ellen Goodman și-a exprimat teama că misiunile
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acum, înainte, spre Nicaragua!" (ibid.) Editorialista Ellen Goodman și-a exprimat teama că misiunile de salvare a prizonierilor americani din Vietnam vor determina o creștere a numărului încercărilor armate de a salva ostaticii din Liban și din alte părți (Chicago Tribune, 27 iunie 1985) și curînd după aceasta, Ronald Reagan însuși a spus: "După ce am văzut Rambo, aseară, știu ce trebuie să fac data viitoare". Remarca lui Reagan a venit în timp ce se pregătea să se adreseze națiunii cu prilejul eliberării celor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de vînzare de aproximativ 300.000 de dolari. Apoi, însemne de pus pe automobil. Printre textele lor: "Probleme în armată? Angajați-l pe Rambo"; "Rambo, cea mai nouă armă a Americii" și "Pericol! Acest vehicul este protejat de Rambo"." (Chicago Tribune, 11 iulie 1985) Un roman bazat pe film s-a vîndut în 800.000 de exemplare (Reuters North European Service, 31 iulie 1985). "Vînzările de tricouri cu Rambo, First Blood II au atins 1,5 milioane mărci (250.000 de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cînd acesta hotărăște să se răzbune" (New York Times, 30 mai 1985). Și: "În cinematograful Loop's United Artists am fost martorul ovațiilor care au însoțit scena unui măcel care i-ar fi făcut pe romani să se simtă jenați" (Chicago Tribune din 12 iunie 1985). Pe măsură ce vara înainta, reacțiile publicului entuziast păreau să sporească în intensitate: "În cinematografe, tineri plini de entuziasm sar în picioare scandînd "USA, USA", în vreme ce Johnny Rambo mai trimite un grup de dușmani pe lumea cealaltă" (Reuters
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
chiar săptămîna trecută; el văzuse Rambo nouă zile la rînd. Încercase să se înroleze, purtînd o bentiță pe frunte și un steag american, întocmai ca personajul din film; s-a simțit distrus cînd nu au vrut să îl accepte." (Chicago Tribune, 16 iunie 1985) 19 După cum s-a dovedit, filmul nu a fost interzis, dar previziunile cu privire la violența generată de acesta s-au adeverit: "o bandă de tineri s-a luptat cu forțele de poliție în clădirea unui cinematograf unde rula
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a existat o relație strînsă între război și fotbalul american. În timpul unei pauze, într-un meci de fotbal transmis de Televiziunea Națională din El Paso, în ajunul Anului Nou 1990, un prezentator i-a salutat pe soldații SUA aflați în tribună grație companiei de asigurări John Hancock. Apoi, așa cum a spus-o Haynes Johnson: "în timp ce camerele de luat vederi se roteau, filmînd rîndurile aclamatoare, soldații care făceau valuri, comentatorul a arătat înspre o frescă pictată pe peretele stadionului. Era înfățișat un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
studiul maselor postmoderne, situează în spațiu și timp teoriile și ideile pe care le risipește cu generozitate. Să te plimbi prin Paris cu un ghid atît de ancorat, să evoci în acest timp Bucureștiul și primele demonstrații care au despărțit tribuna puterii de masa deja aliniată iată o bună introducere pe teren, la această cuprinzătoare și subtilă analiză a maselor. ADRIAN NECULAU Nota autorului Această carte reia o serie de conferințe pe care am avut onoarea de a le susține la
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
părut poate ambițios, dar toți cunoșteau miza și erau conștienți de necesitatea unei soluții noi. III Și iată că într-un sfîrșit s-a ivit Le Bon, am fi tentați să scriem. Acest om de știință ratat, acest tribun fără tribună înțelesese prea bine despre ce era vorba. Ideea de a remedia relele societății îl hărțuia, îl obseda. Încă de la terminarea studiilor de medicină a intrat în contact cu numeroși scriitori, savanți, oameni de stat și filosofi preocupați de astfel de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]