6,447 matches
-
-lie, -lii"; într-o "adaptare" românească după acest model, ar rezulta "*secliu, seclie, seclii"). 3) Din cuvântul compus "székelő", cu sensul „sedentar”. Această ipoteză ar fi compatibilă cu relatările din , potrivit cărora, secuii se aflau în Câmpia Panonică la venirea ungurilor, ca etnie diferită de a lor, "szék/elő" fiind în acest caz un exonim dat de unguri populației sedentare găsite acolo. Dintre cronicarii arabi și persani care au lăsat informații despre protoungurii de dinainte de strămutarea din spațiul nord-pontic în Pannonia
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
compus "székelő", cu sensul „sedentar”. Această ipoteză ar fi compatibilă cu relatările din , potrivit cărora, secuii se aflau în Câmpia Panonică la venirea ungurilor, ca etnie diferită de a lor, "szék/elő" fiind în acest caz un exonim dat de unguri populației sedentare găsite acolo. Dintre cronicarii arabi și persani care au lăsat informații despre protoungurii de dinainte de strămutarea din spațiul nord-pontic în Pannonia, Ibn Rusta a transmis un detaliu poate semnificativ: printre vecinii "majgharilor" se afla și tribul "asghil" zis
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
și web situl Puterea.ro. De-a lungul timpului, discursul său împotriva romilor a mers până foarte departe. Ziarul său, „România Mare”, a cerut la un moment dat nici mai mult, nici mai puțin decât exterminarea acestora, alături de „jidani și unguri”. După crima săvârșită de Romulus Mailat în Italia, a declarat: „În ce privește scandalul asasinării soției unui amiral italian de către un țigan originar din județul Sibiu declar în mod răspicat: italienii au perfectă dreptate, așa ceva reprezintă o barbarie fără margini și ne
Corneliu Vadim Tudor () [Corola-website/Science/297233_a_298562]
-
față cu structură mongoloidă (precum e cazul unor uzbeci sau tătari). Majoritatea persoanelor turcice au pomeții ridicați, capete rotunde și părul drept. Sunt multe discuții pe seama originii rasiale a popoarelor turcice, unii considerând că există o rasă ural-altaică compusă din unguri, finlandezi, estoni, popoare turcice, mongoli și tunguși; alții considerând că exista o rasă turcică separată, parțial amestecată cu mongoli. Alții atrag atenția din nou că multe limbi au fost adoptate fie benevol fie silit de alte popoare diferite rasial. Teoria
Popor turcic () [Corola-website/Science/298161_a_299490]
-
transilvani și cei maghiari. Lajos Kossuth îi face lui Bălcescu o impresie bună și este de acord cu „proiectul” revoluționarului român. La 2 iulie 1849 se găsește la Pesta, unde este semnat „proiectul de pacificare”, un acord româno-maghiar cu revoluționarii unguri. Avram Iancu și revoluționarii săi se declară de acord să rămână neutri față de acțiunile militare ale maghiarilor, dar aceștia nu își respectă promisiunile și se ajunge din nou la conflict. În același timp însă trupele imperiale contrarevoluționare habsburgice și ruse
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
românii) este clară în acest paragraf Foucher de Chartres a menționat participarea românilor la Prima cruciadă din 1095 utilizând denumirea de "daci". A mai menționat și că Petre sihastrul (Pierre l'Ermite) și cavalerii din Lorena au trecut prin "țara ungurilor". Chartres face astfel distincție între daci si unguri. În cronicile arabe din secolul al XIII-lea, în loc de regatul Bulgar era mentionată Valahia, cu indicarea precisa a coordonatelor geografice arabe și cu specificarea faptului că Valahia se numea in arabă "al-Awalak
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Chartres a menționat participarea românilor la Prima cruciadă din 1095 utilizând denumirea de "daci". A mai menționat și că Petre sihastrul (Pierre l'Ermite) și cavalerii din Lorena au trecut prin "țara ungurilor". Chartres face astfel distincție între daci si unguri. În cronicile arabe din secolul al XIII-lea, în loc de regatul Bulgar era mentionată Valahia, cu indicarea precisa a coordonatelor geografice arabe și cu specificarea faptului că Valahia se numea in arabă "al-Awalak" iar locuitorii "ulaqut" sau "ulagh". În secolul al
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
împotriva sa. După tratativele de pace, împăratul a recunoscut autonomia lui Chrysus în Macedonia Caloian, fratele mai mic al lui Petru și Asan, devine țar, se înțelege la pace cu grecii (1201) și face niște incursiuni militare împotriva sârbilor și ungurilor, apoi ocupă întreagă Macedonia, dar este ucis în bătălia pentru Salonic. Ulterior în istoria acestui stat, compozanta vlahică dispare treptat în favoarea compozantei bulgare, cu excepția ținuturilor dobrogene, unde va exista un despotat independent româno-bulgaro-grec în anii 1325-1388, care apare în portulanele
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
Ungariei în perioada în care Transilvania a fost parte a Imperiului Austro-Ungar, însă a atras antipatia majorității românești, care a preferat să susțină echipa fondată în 1919, Universitatea Cluj. După înscrierea în campionatul românesc, galeria CFR, formată în continuare din unguri, suporterii fostei KVSC, au intrat în conflict cu cei ai Universității, primul mare conflict între cele doua echipe având loc în anul 1924, când stadionul a fost evacuat din cauza luptelor între suporteri, într-un meci în care Universitatea s-a
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
a fost câmpul de luptă a peste 115 conflicte internaționale și a fost dărâmat de 44 de ori încă din perioada antică de numeroasele armate orientale și occidentale. În perioada medievală, orașul se află, succesiv, sub stăpânirea bizantinilor, francilor, bulgarilor, ungurilor și a sârbilor. În 1521, Belgradul a fost cucerit de otomani și a devenit reședința Pasalâcului Belgrad, fiind declarat principalul oraș al Europei Otomane și printre cele mai mari orașe europene. Orașul a devenit capitala Șerbiei în 1841, după o
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
timp, Belgrad a fost un refugiu pentru multe popoare balcanice care fugeau de dominația otomană, si se crede că avea o populație de 40-50 mii de locuitori. În 1427, succesorul lui Ștefan, Gheorghe Brancovici, a fost nevoit să înapoieze Belgradul ungurilor, iar capitala a fost mutată la Smederevo. În timpul domniei lor, otomanii au cucerit cea mai mare parte din despotatul Șerbiei, asediind fără succes Belgradul în 1440 și apoi în 1456. Fiind un obstacol pentru ulterioară accedere în Europa Centrală, peste
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
decenii de la ultimul asediu) fortăreața a fost cucerita de sultanul Soliman Magnificul și cei 250.000 de soldați ai săi; ulterior cea mai mare parte a orașului a fost rasă de pe fața pământului, iar întreaga populație creștină (printre care sârbi, unguri, greci, armeni etc.) a fost deportata la Istanbul în zona cunoscută sub numele "Pădurea Belgrad". Belgrad a devenit centrul districtului Sanjak, care a atras noi locuitori - comercianți turci, armeni, greci și alții, iar pacea a fost menținută în următorii 150
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
și ecleziastic. Însă adesea această lege nu a fost pusă în practică, iar minoritățile s-au văzut abandonate tentativelor de asimilare. Începând cu 1875, sub Ministerpräsident-ul Kálmán Tisza (1875-1890), a fost condusă o riguroasă politică de maghiarizare "pentru a face unguri din toți ne-ungurii în 40 de ani". Încă din anul 1848, membrii slovaci ai Parlamentului maghiar au luat inițiativa de a se ridica, sprijinindu-l pe împărat, împotriva politicii de maghiarizare. O declarație intitulată „Cererile națiunii slovace“ a fost
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
această lege nu a fost pusă în practică, iar minoritățile s-au văzut abandonate tentativelor de asimilare. Începând cu 1875, sub Ministerpräsident-ul Kálmán Tisza (1875-1890), a fost condusă o riguroasă politică de maghiarizare "pentru a face unguri din toți ne-ungurii în 40 de ani". Încă din anul 1848, membrii slovaci ai Parlamentului maghiar au luat inițiativa de a se ridica, sprijinindu-l pe împărat, împotriva politicii de maghiarizare. O declarație intitulată „Cererile națiunii slovace“ a fost înaintată împăratului și guvernului
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
de silex aparținând culturii de prund. Fragmentele de ceramică, podoabele, uneltele, mormintele de inhumație, descoperite cu ocazia săpaturilor arheologice ne dovedesc parcurgerea prin etapele succesive ale istoriei (neolitic, epoca bronzului, epoca fierului). La începutul secolului al IX-lea, odată cu pătrunderea ungurilor pe teritoriul Transilvaniei, a început colonizarea cu sași a Sibiului. Primele fortificații au apărut începând cu secolul al XV-lea ca mod de apărare împotriva atacurilor otomane. În anul 1486 Sibiul împreună cu districtele Brașov și Bistrița formează "Obștea Sașilor" (Universitas
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
din Viena și publicată pentru prima dată în 1765 de către Johannes Georgius Schwandtner, menționează existența valahilor în spațiul transilvănean și în Panonia, dar și prezența unor formațiuni prestatale pe teritoriul fostei colonii romanice, Dacia. La finalul secolului al VII-lea, ungurii sunt opriți din expansiunea lor spre vest la Lechfeld, lângă Augsburg și încep să-și îndrepte atacurile spre estul Tisei. Cronicarul Anonymus al regelui Béla al III-lea prezintă ducatele din acest teritoriu în ordinea în care sunt atacate de către
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
sunt opriți din expansiunea lor spre vest la Lechfeld, lângă Augsburg și încep să-și îndrepte atacurile spre estul Tisei. Cronicarul Anonymus al regelui Béla al III-lea prezintă ducatele din acest teritoriu în ordinea în care sunt atacate de către unguri: cel al lui Salanus („țara care se află intre Tisa și Dunăre (...) pana la hotarul rutenilor și polonezilor”), al lui Menumorut (între Someș și Mureș cu capitala la Biharea), al lui Glad (intre Mureș și Dunăre) și cel al lui
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
și Bf 110. Primul client extern care și-a exprimat dorința să achiziționeze avionul Fiat CR.42 a fost Forțele Aeriene Regale Maghiare ("Magyar Királyi Honvéd Légierő", ori MKHL). Maghiarii au făcut in 1938 o comandă de 52 de aparate. Ungurii, deși erau conștienți de faptul că Fiat CR.42 avea un proiect depășit din punct de vedere conceptual, erau dornici să-și reechipeze rapid forțele aeriene. Guvernul italian și-a exprimat disponibilitatea să-și încetinească propriul program de dotare pentru
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
faptul că Fiat CR.42 avea un proiect depășit din punct de vedere conceptual, erau dornici să-și reechipeze rapid forțele aeriene. Guvernul italian și-a exprimat disponibilitatea să-și încetinească propriul program de dotare pentru a permite onorarea comenzii ungurilor. Până la sfârșitul anului 1939, au fost livrate maghiarilor 17 avioane, cu care a fost dotată 1. „Vadász Ezred” (Regimentul I de vânătoare), ai cărui piloți zburaseră până atunci pe avioane italiene Fiat CR.32. Cele două grupuri de câte două
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
Vadász Osztály” de la Mátyásföld, au primit toate avioanele până la mijlocul anului 1940. MKHL a comandat în total 70 de aparate CR.42, dar a primit unul în plus în 1941, printr-un schimb cu un bombardier Savoia-Marchetti capturat de la iugoslavi. Ungurii au folosit aceste avioane în acțiuni de atac la sol împotriva forțelor sovietice până în decembrie 1941. În ciuda faptului că avionul Fiat CR.42 era depășit de aparatele de zbor mai moderne, piloții unguri au reușit să înregistreze un număr de
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
cu un bombardier Savoia-Marchetti capturat de la iugoslavi. Ungurii au folosit aceste avioane în acțiuni de atac la sol împotriva forțelor sovietice până în decembrie 1941. În ciuda faptului că avionul Fiat CR.42 era depășit de aparatele de zbor mai moderne, piloții unguri au reușit să înregistreze un număr de 28 de victorii luptând la bordul acestui tip de aparat. Aparatele de zbor de tip CR.42 care au supraviețuit războiului au fost folosite drept avioane școală. Forțele Aeriene Belgiene („Aéronautique Militaire”) au
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
antibizantine, Mihail al VIII-lea desena un cerc mai vast care trebuia să contracareze pe dușmanii imperiului: ca și mongolii lui Hulagu asupra sultanatului de Rum, tătarii lui Nogai exercitau acum o presiune asupra Bulgariei; sârbii aveau în spate pe ungurii aliați cu împăratul; cât despre Carol de Anjou, marele dușman al Imperiului Bizantin, papalitatea, animată de speranța uniunii, îl reținea să atace Imperiul Bizantin. Dar după mai mult de zece ani, Mihail al VIII-lea tergiversa cu Roma despre promisiunile
Mihail al VIII-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317073_a_318402]
-
maghiare s-au opus federalismului și centralismului, doriind să creeze un stat care să revină la constituția liberală din aprilie 1848. Și maghiarii și cehii au boicotat formulele experimentate de habsburgi. Cehii au boicotat politic masiv din 1861 până în 1879. Ungurii au boicotat parlamentul vienez din 1863 până în 1865. În cele din urmă se ajungea la un compromis austro-ungar. Francisc Deak, unul dintre liderii politici unguri (Lajos Kossuth fiind în exil), a publicat în 1865 un articol care schița dualismul austro-ungar
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
ajungea la un compromis austro-ungar. Francisc Deak, unul dintre liderii politici unguri (Lajos Kossuth fiind în exil), a publicat în 1865 un articol care schița dualismul austro-ungar.Proiectul pentru încheierea și elaborarea Pactului Dualist și instituțiile comune au fost elaborate. Ungurii au renunțat la boicot. Însă în 1866 începuse războiul cu Prusia și Italia în care se punea problema creării statului german. Prusia câștigă războiul în cele din urmă. Veneția a fost cedată Italiei de către austrieci, iar pe plan intern începe
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
Tomas Masaryk. Social-democrații cehi erau reprezentați bine în parlamentul vienez. După 1867, liberalii dominau și formau guvernul. Doreau să limiteze influența bisericii în viață publică și denunțau concordatul. În 1867 s-a încheiat un pact între germanii din partea vestică și ungurii din partea estică. În iunie 1870, în cadrul unui conciliu început în 1869 la Roma, participanții catolici, cu acordul papei, au adoptat dogma „Infaibilitatea Papală”, prin care papa avea un rol major decizional fără acordul conciliului, dobândind o autoritate fără precedent. Se
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]