8,137 matches
-
excesive, perechile Ismail și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Algazy și Grummer, din bizarele "fiziologii" urmuziene, angajează un transfer intertextual aluziv la seriile de "amici" din comediile sau din Momentele lui Caragiale. Ca și moftangiii acestuia, "eroii" lui Urmuz sunt inseparabili, urăsc singurătatea, "știu din toate câte nimic"38, se antrenează în discuții aprinse care degenerează în violențe, săvârșesc "infamii" sau se "învârtesc" în politică. Astfel, precizarea "Ismail nu umblă niciodată singur"39 trimite atât la imaginea nedespărțiților Lache și Mache, pe
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
i-a facilitat întâlnirea crucială cu Ismail, Turnavitu ajunge asistentul personal al binefăcătorului său, îndeplinind sarcini derizorii precum aservirea cultului personal al superiorului, prin ritualul care consta în măgulirea zilnică "pe rochie cu un pămătuf muiat în ulei de rapiță, urându-i prosperitate și fericire"63 sau îndeplinirea unor funcții echivalabile cu cele de ambasador sau de ministru care se joacă de-a politica externă, ca și omologii lui din realitate, despre ale căror misiuni, de multe ori, se poate spune
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în demolarea interlocutorului, dar și înțelegător, altruist și atoateîncăpător întru cele umane; dogmatic și antidogmatic, adorând petrecerile și colocvialitatea, însă trădând și batjocorind totul; iubindu-și sau urându-și personajele etc." 24 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 262. 25 Mircea Tomuș, op. cit., p. 371. 26 Valentin Silvestru, Elemente de caragialeologie, Editura Eminescu, București, 1979. 27 În remarcabilul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pseudonimul Lee, care impune super-eroi de succes, ca Human Torch, androidul care poate lua foc, creația lui Carl Burgos, ori Sub-Mariner, Namor, fiul unui căpitan american de vas și al unei prințese atlante, personaj extrem de complex, care spre deosebire de restul eroilor, urăște omenirea, jucând rolul unei conștiințe de sine a umanității, cel care își cunoaște limitele, slăbiciunile, și luptă cu furie împotriva acestora (creația lui Bill Everett, acest personaj va fi ulterior preferatul multor scenariști și desenatori importanți, ca Roy Thomas ori
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cea care câștiga un salariu de-ți pica falca. Fusese întotdeauna cea care făcea mai mulți bani, în afară de perioada aceea scurtă în care oamenii din domeniul tehnologic erau vedetele și ei aduceau banu’ gros. Dar lucrurile luaseră o întorsătură extrem de urâtă pentru mulți dintre ei și Nieve își dăduse repede seama că banii cei mai siguri se făceau în domeniul serviciilor financiare; băncile și alte astfel de instituții ar fi putut înregistra scăderi, însă tot luau caimacul cu onorariile cerute clienților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
își dădeau seama că, de fapt, nu era o veritabilă femeie de afaceri și că doar se prefăcea? Ea, una, nu încerca niciodată să lucreze în aeroport pentru că știa că ar fi fost un dezastru. Echipamentul electronic părea să o urască din capul locului. Laptopul ei ceda mai des decât funcționa, așa că ideea de a-l scoate și de a începe să-l butoneze violent și fără efect în public era prea jenantă. Cu toate acestea, se simțea întotdeauna puțin stingheră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lucruri te scoteau în evidență. Darcey nu dorise niciodată să iasă în evidență, dar asta era aproape imposibil când profesorii o alegeau mereu să răspundă la întrebări sau să explice concepte dificile. Știa că mare parte din celelalte fete o urau pentru asta și încerca să treacă neobservată la ore. Dar nu ieșise în evidență în timpul acestui an de pauză. Se simțise bine. Și, pășind afară din taxi pe asfaltul cald de pe Via Laietana, sentimentul acela o invadă din nou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
la mulți ani oricum, zise înmânându-i cutia. Era cel mai nou joc pe calculator Wolfenstein, pe care și-l dorise de o groază de timp. Mulțumesc, zâmbi el în timp desfăcea ambalajul. Ești foarte drăguță. Păi, știi că îl urăsc și că e cel mai sângeros joc din istoria lumii, zise ea. Dar ție îți place la nebunie, chicoti. Deși e un pic ciudat pentru un tip care se prăbușește când vede sânge pe bune. Asta pentru că e ficțiune, râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vedeam plecând în State și amuzându-se pe seama mea și lăsându-mă în urma lor. Săraca Darcey, ce prostuță, să-și închipuie ea că o să se mărite. Făcu o grimasă. Îmi era ciudă la gândul că-mi plângeau de milă! Îi uram pe amândoi. După discuția cu Aidan, am fost să vorbesc și cu ea. Mi-a zis că îi părea rău, dar că era iubirea vieții ei. Trebuia să fie iubirea vieții mele! I-am spus asta și ea a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
el. Aici a fost greșeala. Putem să cădem de acord că amândoi am fost tineri și proști și că acum le-am lăsat pe toate în urma noastră? sugeră ea. Neil dădu din cap. Și că nu e nevoie să ne urâm unul pe altul sau să încercăm să distrugem cariera celuilalt? — Absolut. — Mă bucur că s-a rezolvat. Darcey chicoti. —Ce? — Nu ai spus nimănui despre noi. Nimeni de la InvestorCorp nu știe. Neil păru stânjenit. — Nu era nevoie. Și-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
o să dureze puțin până o să-mi revin complet. Dacă m-aș fi urcat în nenorocitul ăla de lift, nu mi s-ar fi întâmplat nimic. Nu știam că ești claustrofobă, zise el. —De obicei nu, îl corectă ea. Numai că urăsc întunericul. Nu știam nici că ți-e frică de întuneric, se încruntă Neil. Nu tocmai... Îl privi jenată când liftul se opri la etajul ei. — După ce m-am despărțit de tine, am început să am problema asta. —Aha. O urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
robinet înainte de a o pune în mașina de spălat. — Și-apoi, adăugă ea revenind în cameră, Martin a fost un om important în viața mea pentru foarte mult timp. Știu că ți se poate părea ciudat, dar nu-l mai urăsc și nu-mi pasă că a plecat. Mi-aș fi dorit să nu stea lucrurile așa, însă când a venit la mine nefericit, pur și simplu a trebuit să-l ajut. Păi, atunci ești mai miloasă ca mine, observă Darcey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
vieții lor și acum veniseră toți să îi povestească. Era minunat să știe că le păsa de ea, dar nimeni nu poate să asculte atât de multe istorisiri tragice despre mâini și picioare zdrobite. Când fluxul de oameni care îi urau numai de bine se rări, putu să își dedice timpul citirii celor câteva sute de e-mailuri care se adunaseră. Un nume îi sări imediat în ochi și deschise mesajul. Bună, citi ea. Am sunat la firmă și mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Și, Nieve, nici eu nu mi-am dorit-o de fapt. Sunt ani buni de când nu mi-o mai doresc. Serios? vorbi Nieve neîncrezătoare. —A trecut mult de-atunci, o asigură Darcey. Suntem alți oameni acum. Nieve rămase tăcută. —Mă urăște? întrebă ea în sfârșit. — Nu. — Ar trebui să mă urască. I-am distrus viața și mi-am distrus-o și pe a mea. Am lăsat să se întâmple lucrul ăsta oribil. N-a fost vina mea, n-am avut nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
fapt. Sunt ani buni de când nu mi-o mai doresc. Serios? vorbi Nieve neîncrezătoare. —A trecut mult de-atunci, o asigură Darcey. Suntem alți oameni acum. Nieve rămase tăcută. —Mă urăște? întrebă ea în sfârșit. — Nu. — Ar trebui să mă urască. I-am distrus viața și mi-am distrus-o și pe a mea. Am lăsat să se întâmple lucrul ăsta oribil. N-a fost vina mea, n-am avut nimic de-a face cu ce se petrecea, dar ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
iubesc, stărui Nieve. Știu că s-ar putea să nu mă crezi, dar îl iubesc. Atunci ar trebui să i-o spui. —Vai, Darce... nu știu. Am fugit de la nunta noastră! A fost un gest foarte egoist. Probabil că mă urăște. —Nieve, nu fi prostuță, zise Darcey cu tărie. Și el te iubește. Acum vorbește cu el și clarifică situația. Îi dădu telefonul lui Aidan și se îndepărtă repede, ieșind în foaierul hotelului. Capitolul 33tc " Capitolul 33" — Ș i după aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
În caz că o s-o sfârșim tragic, ca să nu mori curios, află că am vorbit cu Aidan și am vorbit și cu Nieve și... nu prea cred că o să mai fiu vreodată prietena ei cea mai bună, dar nici n-o mai urăsc. —Și pe el? Nici pe el nu-l mai urăsc. Îl mai iubești? Se lăsă o tăcere apăsătoare între ei. Îmi plăcea să cred că da, vorbi ea într-un final. Îmi plăcea să cred că îl întâlnisem pe bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că am vorbit cu Aidan și am vorbit și cu Nieve și... nu prea cred că o să mai fiu vreodată prietena ei cea mai bună, dar nici n-o mai urăsc. —Și pe el? Nici pe el nu-l mai urăsc. Îl mai iubești? Se lăsă o tăcere apăsătoare între ei. Îmi plăcea să cred că da, vorbi ea într-un final. Îmi plăcea să cred că îl întâlnisem pe bărbatul visurilor mele, că eram pe punctul de a ne căsători
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
tevatură, așa că ne-am luat certificat și ne-am pus pirostriile și-acum suntem căsătoriți. —Felicitări! Darcey realiză că se bucura cu adevărat pentru Nieve. De fapt, pentru amândoi. La naiba, se gândi, de ce am irosit atâta timp și energie urându-o? Ce rost a avut? — E ciudat, zise prietena ei. Îmi tot repet „doamna Nieve Clarke“ de parcă aș fi un copil. Nu știam că o să însemne așa de mult pentru mine. Mă bucur că ești fericită, spuse Darcey. Și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
lângă brâul Maicii Domnului ca o sfințenie din Sfințenia Maicii Domnului, apoi ne mai dă câte o punguță cu vată stropită cu ulei de la candela Sfinților. Ne mai servește cu sucuri, dulciuri și cafea, mulțumindu ne de vizita noastră și urându-ne sănătate și călătorie bună. Acolo se face zilnic Sfânta Liturghie. Și la noi se face Sfânta Liturghie dar nu zilnic ca la mănăstiri. Încercăm să ne întărim și noi în credință ca ei că au multă râvnă. Am văzut
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
era spre sfârșite. Noi parcă eram alții încărcați duhovnicește și o energie pozitivă acumulată. Aveam o stare bună, veselă, mulțumitoare și într-un cuvânt, fericiți. La hotel, camera era luminoasă și primitoare. Un Duh cald și bun, parcă ne îmbrățișa, urându-ne bun venit! Toate erau frumoase și plăcute parcă anumit să te simți bine și minunat. Și iatăne în ziua a 9-a a pelerinajului. Servim micul dejun și ... plecăm spre România! Trecem prin Bulgaria oprindu-ne la mănăstirea Sf.
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
și pe noi, 3 persoane, și ne-a adus la Botoșani, lăsându-ne pe fiecare în fața blocului. Am călătorit bine. Doamna Elena și soțul ei nu au vrut să ia recompensă pentru transport și ne-a dus gratuit pe fiecare, urându-ne sănătate și toate cele bune și să ne fie de bine acest frumos pelerinaj. Deci și la plecare și la întoarcere ne-a dus gratuit cu mașina lor personală. Adevărați creștini, se vede din faptele lor. Și noi le-
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
Exact, am răspuns eu, iar dumneata trebuie să fii - m-am prefăcut că mă uit pe cartea lui de vizită - Dr. Fritz Schemm, avocat german. Am rostit În mod intenționat cuvântul „german“ pe un ton de emfază sarcastică. Întotdeauna am urât mențiunea asta pe cărțile de vizită și pe plăcuțe, din cauza subînțelesului de respectabilitate rasială; iar acum cu atât mai mult, când - cel puțin În ceea ce-i privește pe avocați - asta e o informație redundantă, de vreme ce evreilor le este interzisă oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
doua oară când nu era sigur de ceea ce ar fi putut să facă Paul. — Dar dumneavoastră? Un om bogat și puternic ca dumneavoastră are cu siguranță destui dușmani. El Încuviință din cap. — Există cineva care s-ar putea să vă urască suficient de mult Încât să se răzbune folosindu-se de fiica dumneavoastră? Își aprinse din nou havana Black Wisdom, pufăi din ea și apoi o ținu Între vârfurile degetelor, departe de el: — Dușmanii sunt corolarul inevitabil al unei mari bogății
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
am spus. Este perfect legal. Banii lor sunt la fel de buni ca ai altora. — Cred că da. — Știți, Frau Protze, evrei, țigani, piei-roșii, mie Îmi sunt totuna. Nu am nici un motiv să-i plac, după cum nu am nici un motiv să-i urăsc. Când intră pe ușa aia, un evreu primește același tratament ca oricine altcineva. Același cu cel pe care l-ar primi dacă ar fi verișorul Kaiser-ului. Asta nu Înseamnă că mă dedic bunăstării lor. Afacerile sunt afaceri. — Desigur, aprobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]