15,959 matches
-
doar verbele de percepție intențională, fiindcă doar acestea pot desemna procese segmentabile în mai multe etape. Așa cum se atrage atenția și în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin asocierea cu un verb aspectual (am terminat de ascultat emisiunea), altele exprimă același raport semantic nu cu un verb aspectual atașat, ci prin negarea verbului de percepție (nu mai vede vs *a terminat de văzut). (45) Am început să mă uit la film la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
etape. Așa cum se atrage atenția și în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin asocierea cu un verb aspectual (am terminat de ascultat emisiunea), altele exprimă același raport semantic nu cu un verb aspectual atașat, ci prin negarea verbului de percepție (nu mai vede vs *a terminat de văzut). (45) Am început să mă uit la film la ora cinci./ Am continuat să mă uit la film după ce au venit ei./ Am terminat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin asocierea cu un verb aspectual (am terminat de ascultat emisiunea), altele exprimă același raport semantic nu cu un verb aspectual atașat, ci prin negarea verbului de percepție (nu mai vede vs *a terminat de văzut). (45) Am început să mă uit la film la ora cinci./ Am continuat să mă uit la film după ce au venit ei./ Am terminat de văzut/filmul/?de uitat la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
au venit ei./ Am terminat de văzut/filmul/?de uitat la film la ora zece. (46) Am început să ascult concertul la ora trei./ Am continuat să ascult concertul două ore./ Am terminat de ascultat concertul la ora cinci. Există verbe pentru care combinarea cu un verb aspectual poate avea are drept consecință glisarea din zona fizică, perceptuală, în zona mentală, ca în exemplul (47), în funcție și de adjuncții atașați: (47) Am început să-l privesc cu mai mult interes
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
văzut/filmul/?de uitat la film la ora zece. (46) Am început să ascult concertul la ora trei./ Am continuat să ascult concertul două ore./ Am terminat de ascultat concertul la ora cinci. Există verbe pentru care combinarea cu un verb aspectual poate avea are drept consecință glisarea din zona fizică, perceptuală, în zona mentală, ca în exemplul (47), în funcție și de adjuncții atașați: (47) Am început să-l privesc cu mai mult interes. ("Am început să mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
să mă gândesc la el cu mai mult interes")./ Și după atâta vreme, continui să-l privesc cu înțelegere și simpatie./ Nu-l mai privesc ca pe cel mai bun om dintre toți pe care i-am cunoscut. Combinate cu verbe aspectuale, verbele de percepție nonintențională în utilizarea lor primară ("a fi văzător, a avea activ simțul auzului") exprimă proprietăți dobândite sau pierdute în anumite contexte. Să se observe în acest sens exemplele de la (48)-(50): (48) Am început să văd
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
gândesc la el cu mai mult interes")./ Și după atâta vreme, continui să-l privesc cu înțelegere și simpatie./ Nu-l mai privesc ca pe cel mai bun om dintre toți pe care i-am cunoscut. Combinate cu verbe aspectuale, verbele de percepție nonintențională în utilizarea lor primară ("a fi văzător, a avea activ simțul auzului") exprimă proprietăți dobândite sau pierdute în anumite contexte. Să se observe în acest sens exemplele de la (48)-(50): (48) Am început să văd abia la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
48) Am început să văd abia la vârsta de trei ani, după operație. (49) ? Pictorul vede până la treizeci de ani, când își pierde vederea. (50) De cinci ani nu mai vede ("de cinci ani este nevăzător; și-a pierdut vederea"). Verbele de percepție nonintențională pot apărea însoțite de verbe aspectuale și la forma negativă. Întreaga construcție marchează o schimbare calitativă a proprietății perceptuale caracteristice referenților cu trăsătura [+Animat], nu anularea sau pierderea acesteia: (51) Am început să nu mai văd. = Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de trei ani, după operație. (49) ? Pictorul vede până la treizeci de ani, când își pierde vederea. (50) De cinci ani nu mai vede ("de cinci ani este nevăzător; și-a pierdut vederea"). Verbele de percepție nonintențională pot apărea însoțite de verbe aspectuale și la forma negativă. Întreaga construcție marchează o schimbare calitativă a proprietății perceptuale caracteristice referenților cu trăsătura [+Animat], nu anularea sau pierderea acesteia: (51) Am început să nu mai văd. = Nu mai văd bine. * Trăsătura [±Schimbare] se raportează la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
proces în desfășurare, deci de a-l segmenta mental în faze sau etape, de a-i putea observa aspectul progresiv, evoluția. În sens larg, parametrul [+Schimbare] corespunde trecerii dintr-o stare într-o altă stare. În relație cu această trăsătură, verbele care desemnează stări și cele care desemnează evenimente punctuale nu pot fi privite în desfășurare: stările nu evoluează propriu-zis, sunt lineare, iar evenimentele punctuale acoperă un segment foarte scurt de timp și nu au o structură internă. 3.4.2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
desemnează stări și cele care desemnează evenimente punctuale nu pot fi privite în desfășurare: stările nu evoluează propriu-zis, sunt lineare, iar evenimentele punctuale acoperă un segment foarte scurt de timp și nu au o structură internă. 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială În ceea ce privește clasa verbelor evidențiale, opțiunea multor cercetători de a le considera verbe de stare în orice utilizare a lor, deci de a le plasa în afara distincției static-dinamic, este problematizată de Gisborne (2010: 264-267). Cercetătorul arată că verbele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
evenimente punctuale nu pot fi privite în desfășurare: stările nu evoluează propriu-zis, sunt lineare, iar evenimentele punctuale acoperă un segment foarte scurt de timp și nu au o structură internă. 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială În ceea ce privește clasa verbelor evidențiale, opțiunea multor cercetători de a le considera verbe de stare în orice utilizare a lor, deci de a le plasa în afara distincției static-dinamic, este problematizată de Gisborne (2010: 264-267). Cercetătorul arată că verbele de acest tip au de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
nu evoluează propriu-zis, sunt lineare, iar evenimentele punctuale acoperă un segment foarte scurt de timp și nu au o structură internă. 3.4.2.2. Verbele de percepție evidențială În ceea ce privește clasa verbelor evidențiale, opțiunea multor cercetători de a le considera verbe de stare în orice utilizare a lor, deci de a le plasa în afara distincției static-dinamic, este problematizată de Gisborne (2010: 264-267). Cercetătorul arată că verbele de acest tip au de fapt trei "lecturi"48. (a) o lectură evidențială directă (non-factivă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Verbele de percepție evidențială În ceea ce privește clasa verbelor evidențiale, opțiunea multor cercetători de a le considera verbe de stare în orice utilizare a lor, deci de a le plasa în afara distincției static-dinamic, este problematizată de Gisborne (2010: 264-267). Cercetătorul arată că verbele de acest tip au de fapt trei "lecturi"48. (a) o lectură evidențială directă (non-factivă) (52) He sounds foreign (to me). El pare că nu este de-aici' (53) He looks ill (to me). 'Arată bolnav' (54) The fabric feels
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
me). Țesătura (mi se) pare veche' (55) The wine smells delicious (to me). 'Vinul (îmi) miroase delicios' (56) The food tastes fantastic (to me)' ' Mâncarea are un gust fantastic (pentru mine)' (b) o lectură evidențială mediată (non-factivă), posibilă doar pentru verbele LOOK/P și SOUND/ P. Verbele utilizate astfel exprimă percepții indirecte, sursa percepției rămânând neexprimată 49: (57) Tommorrow's weather sounds fine. 'Vremea de mâine sună bine' (58) Tomorrow's weather looks fine. 'Vremea de mâine arată bine' (c) o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
55) The wine smells delicious (to me). 'Vinul (îmi) miroase delicios' (56) The food tastes fantastic (to me)' ' Mâncarea are un gust fantastic (pentru mine)' (b) o lectură evidențială mediată (non-factivă), posibilă doar pentru verbele LOOK/P și SOUND/ P. Verbele utilizate astfel exprimă percepții indirecte, sursa percepției rămânând neexprimată 49: (57) Tommorrow's weather sounds fine. 'Vremea de mâine sună bine' (58) Tomorrow's weather looks fine. 'Vremea de mâine arată bine' (c) o lectură "atributivă" (factivă): (59) This music
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Peter arată îmbătrânit' (61) This cloth feels sticky. 'Pânza asta se simte lipicioasă la atingere' (62) This food smells spicy. Mâncarea are un miros înțepător' (63) This food tastes rancid. Mâncarea are gust rânced' Autorul susține că, în utilizările evidențiale, verbele exprimă stări întotdeauna subiective, permițând asocierea opțională cu un obiect prepozițional cu rolul semantic Experimentator (to-phrase). Interpretarea ca verbe de stare este "confirmată" de imposibilitatea de a le folosi la aspectul progresiv, precum și de imposibilitatea coocurenței cu expresii adverbiale ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
spicy. Mâncarea are un miros înțepător' (63) This food tastes rancid. Mâncarea are gust rânced' Autorul susține că, în utilizările evidențiale, verbele exprimă stări întotdeauna subiective, permițând asocierea opțională cu un obiect prepozițional cu rolul semantic Experimentator (to-phrase). Interpretarea ca verbe de stare este "confirmată" de imposibilitatea de a le folosi la aspectul progresiv, precum și de imposibilitatea coocurenței cu expresii adverbiale ca deliberately 'în mod deliberat'. În utilizarea "atributivă", susține Gisborne, verbele look 'a arăta' și sound 'a suna' cu un
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obiect prepozițional cu rolul semantic Experimentator (to-phrase). Interpretarea ca verbe de stare este "confirmată" de imposibilitatea de a le folosi la aspectul progresiv, precum și de imposibilitatea coocurenței cu expresii adverbiale ca deliberately 'în mod deliberat'. În utilizarea "atributivă", susține Gisborne, verbele look 'a arăta' și sound 'a suna' cu un referent [+Uman] în poziția subiectului, pot desemna și evenimente dinamice, având, într-un anumit sens, o lectură cauzativă, deci implicând prezența unui subiect agentiv, care își "ajustează" imaginea în fața unui perceptor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a crea o anumită percepție: (64) Jane is deliberately looking scary (to frighten off the boy she does not want to date) 'Jane se arată înfricoșătoare în mod special ca să-l sperie pe băiatul cu care nu vrea să iasă.' Verbele care exprimă percepții evidențiale în română - a arăta, a suna, a mirosi, a simți - au un comportament diferit de al verbelor din engleză. Aceste unități nu pot desemna, în sensul propus de Gisborne, evenimente dinamic-cauzative: (65) Ea arată obosită *în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
date) 'Jane se arată înfricoșătoare în mod special ca să-l sperie pe băiatul cu care nu vrea să iasă.' Verbele care exprimă percepții evidențiale în română - a arăta, a suna, a mirosi, a simți - au un comportament diferit de al verbelor din engleză. Aceste unități nu pot desemna, în sensul propus de Gisborne, evenimente dinamic-cauzative: (65) Ea arată obosită *în mod deliberat. (66) Muzica lor sună bine *în mod deliberat. (67) În cameră miroase frumos *în mod deliberat. O utilizare dinamică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
evenimente dinamic-cauzative: (65) Ea arată obosită *în mod deliberat. (66) Muzica lor sună bine *în mod deliberat. (67) În cameră miroase frumos *în mod deliberat. O utilizare dinamică, în sensul lui Gisborne, se înregistrează într-un context ca (68), cu verbul a se arăta, perechea agentivă a verbului a arăta: (68) El se arată înțelegător cu noi [ca să nu ne mai fie teamă să întrebăm ce nu înțelegem]AdjunctScop. 4. Concluzii În acest capitol, am pornit de la câteva clasificări propuse în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mod deliberat. (66) Muzica lor sună bine *în mod deliberat. (67) În cameră miroase frumos *în mod deliberat. O utilizare dinamică, în sensul lui Gisborne, se înregistrează într-un context ca (68), cu verbul a se arăta, perechea agentivă a verbului a arăta: (68) El se arată înțelegător cu noi [ca să nu ne mai fie teamă să întrebăm ce nu înțelegem]AdjunctScop. 4. Concluzii În acest capitol, am pornit de la câteva clasificări propuse în bibliografia de referință pentru a observa criteriile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ca să nu ne mai fie teamă să întrebăm ce nu înțelegem]AdjunctScop. 4. Concluzii În acest capitol, am pornit de la câteva clasificări propuse în bibliografia de referință pentru a observa criteriile care au condus la delimitarea mai multor clase de verbe de percepție. Am observat că, de multe ori, criteriile interferează - verbele de percepție sunt "grupate" în mai multe clase în funcție de caracterul lor aspectual, de trăsătura dinamismului sau de cea a intenționalității. Ultima clasă, cel mai slab reprezentată, a verbelor de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
AdjunctScop. 4. Concluzii În acest capitol, am pornit de la câteva clasificări propuse în bibliografia de referință pentru a observa criteriile care au condus la delimitarea mai multor clase de verbe de percepție. Am observat că, de multe ori, criteriile interferează - verbele de percepție sunt "grupate" în mai multe clase în funcție de caracterul lor aspectual, de trăsătura dinamismului sau de cea a intenționalității. Ultima clasă, cel mai slab reprezentată, a verbelor de percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]