6,587 matches
-
cu un ton mai sus decât standard. Vioara îl reprezintă pe Freund Hein, un personaj din arta germană medievală; Hain (sau Heine) este personificarea tradițională a morții, inventat de poetul Matthias Claudius. Freund Hein este un schelet care cântă la vioară și conduce un dans macabru. Conform văduvei lui Mahler, Alma, Mahler s-a inspirat pentru această parte după o pictură din 1872 a pictorului elvețian Arnold Bocklin întitulat "Autoportret cu Moartea cântând la vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
este un schelet care cântă la vioară și conduce un dans macabru. Conform văduvei lui Mahler, Alma, Mahler s-a inspirat pentru această parte după o pictură din 1872 a pictorului elvețian Arnold Bocklin întitulat "Autoportret cu Moartea cântând la vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar acordajul neobișnuit al viorii contribuie la tensiunea din sunet și contribuie la caracterul fantomatic al muzicii. A treia parte este un marș solemn constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
dans macabru. Conform văduvei lui Mahler, Alma, Mahler s-a inspirat pentru această parte după o pictură din 1872 a pictorului elvețian Arnold Bocklin întitulat "Autoportret cu Moartea cântând la vioară". Scherzo-ul reprezintă caracterul său iar acordajul neobișnuit al viorii contribuie la tensiunea din sunet și contribuie la caracterul fantomatic al muzicii. A treia parte este un marș solemn constituit sub forma unor variațiuni. Mahler utilizează forma "temă și variațiuni" într-un mod neconvențional. Partea poate fi divizată în următoarele
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
Serghei Prokofiev a început să lucreze la Concertul pentru vioară nr. 1 în Re major, Op. 19 în 1915 dar a abandonat în curând lucrul pentru a lucra la opera "Jucătorul". A reluat lucrul la concert în 1917. A avut premiera pe 18 octombrie 1923 la Opera din Paris în
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
Igor Stravinski a avut debutul său ca dirijor în cadrul aceluiași concert, dirijând Octetul pentru Suflători. Concertul este orchestrat pentru 2 flauturi, piculină, 2 oboaie, 2 clarinete, 2 fagoți, 4 corni, 2 trompete, tubă, timpane, tobă mică, tamburină, harpă, coarde și vioară solo. Concertul este structurat în trei părți: În ciuda evenimentelor care au dus la abdicarea Țarului Nicolae al II-lea și în cele din urmă la Revoluția din Octombrie, 1917 se va dovedi a fi cel mai productiv an pentru Prokofiev
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
pentru pian. De asemenea, a început să lucreze la cantata "Cei șapte" și la Concertul pentru pian nr. 3. Cu toate acestea Prokofiev a continuat obiceiul său de a incorpora muzică din lucrările sale mai vechi în concertul său pentru vioară (cum a făcut și în Concertul pentru pian nr. 3). A compus melodia introductivă a concertului în 1915 în timpul poveștii sale de dragoste cu Nina Mescherskaya. Restul părților au fost parțial inspirate după o interpretare din 1916 la Sankt Petersburg
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
eșecul lucrării a fost gustul publicului parizian. Spectatorii, în special cei care veneau la concertele lui Koussevitzki, doreau lucrări moderne și puțin șocante. În vreme ce publicul a primit cu căldură lucrări disonante precum baletul "Bufonul" sau "Suita scită", primul concert pentru vioară era prea Romantic pentru gusturile lor. Compozitorul Georges Auric chiar a numit lucrarea "Mendelssohniană". Premiera sovietică merită menționată deoarece a avut loc la doar trei zile după premiera pariziană interpretată de Nathan Milstein și Vladimir Horowitz (ambii în vârstă de
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
târziu Milstein a scris în memoriile sale, "Din Rusia spre Vest", " Cred că dacă ai un pianist mare precum Horrowitz interpretând cu tine, nu mai ai nevoie de orchestră". În cadrul aceluiași concert Milstein și Horrowitz au interpretat premiera concertului pentru vioară al lui Szymanowski.
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
("Inspirația Armonică"), Op. 3, este o colecție de 12 concerte pentru una, două și patru viori compuse de Antonio Vivaldi în 1711. Colecția i-a mărit lui Vivaldi reputația de "Il Prete Rosso" (Preotul Roșu). Muzicologul Michael Talbot a declarat că lucrările sunt "poate cea mai influentă colecție de muzică instrumentală care să apară în secolul
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
aranjată în ordine cronologică. Aceste concerte sunt uneori numite concerti grossi datorită utilizării unui ansamblu concertino (este adesea utilizat violoncelul solo). Cele mai cunoscute din cele 12 concerte sunt nr. 6 în La minor, nr. 8 în La minor pentru viori și nr. 10 în Si minor pentru patru viori. Concertul nr. 1 în Re major pentru patru viori și coarde, RV 549: Concertul nr. 2 în Sol minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 578: Concertul nr. 3 în
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
concerti grossi datorită utilizării unui ansamblu concertino (este adesea utilizat violoncelul solo). Cele mai cunoscute din cele 12 concerte sunt nr. 6 în La minor, nr. 8 în La minor pentru viori și nr. 10 în Si minor pentru patru viori. Concertul nr. 1 în Re major pentru patru viori și coarde, RV 549: Concertul nr. 2 în Sol minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 578: Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară și coarde, RV 310: Concertul
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
utilizat violoncelul solo). Cele mai cunoscute din cele 12 concerte sunt nr. 6 în La minor, nr. 8 în La minor pentru viori și nr. 10 în Si minor pentru patru viori. Concertul nr. 1 în Re major pentru patru viori și coarde, RV 549: Concertul nr. 2 în Sol minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 578: Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară și coarde, RV 310: Concertul nr. 4 în Mi minor pentru patru viori și
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
în La minor, nr. 8 în La minor pentru viori și nr. 10 în Si minor pentru patru viori. Concertul nr. 1 în Re major pentru patru viori și coarde, RV 549: Concertul nr. 2 în Sol minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 578: Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară și coarde, RV 310: Concertul nr. 4 în Mi minor pentru patru viori și coarde, RV 550: Concertul nr. 5 în La major pentru două viori și
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
în Si minor pentru patru viori. Concertul nr. 1 în Re major pentru patru viori și coarde, RV 549: Concertul nr. 2 în Sol minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 578: Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară și coarde, RV 310: Concertul nr. 4 în Mi minor pentru patru viori și coarde, RV 550: Concertul nr. 5 în La major pentru două viori și coarde, RV 519: Concertul nr. 6 în La minor pentru vioară și coarde
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
patru viori și coarde, RV 549: Concertul nr. 2 în Sol minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 578: Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară și coarde, RV 310: Concertul nr. 4 în Mi minor pentru patru viori și coarde, RV 550: Concertul nr. 5 în La major pentru două viori și coarde, RV 519: Concertul nr. 6 în La minor pentru vioară și coarde, RV 356: Concertul nr. 7 în Fa major pentru patru viori, violoncel și
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
două viori, violoncel și coarde, RV 578: Concertul nr. 3 în Sol major pentru vioară și coarde, RV 310: Concertul nr. 4 în Mi minor pentru patru viori și coarde, RV 550: Concertul nr. 5 în La major pentru două viori și coarde, RV 519: Concertul nr. 6 în La minor pentru vioară și coarde, RV 356: Concertul nr. 7 în Fa major pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 567: Concertul nr. 8 în La minor pentru două viori și
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
major pentru vioară și coarde, RV 310: Concertul nr. 4 în Mi minor pentru patru viori și coarde, RV 550: Concertul nr. 5 în La major pentru două viori și coarde, RV 519: Concertul nr. 6 în La minor pentru vioară și coarde, RV 356: Concertul nr. 7 în Fa major pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 567: Concertul nr. 8 în La minor pentru două viori și coarde, RV 522: Concertul nr. 9 în Re major pentru vioară și
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
pentru patru viori și coarde, RV 550: Concertul nr. 5 în La major pentru două viori și coarde, RV 519: Concertul nr. 6 în La minor pentru vioară și coarde, RV 356: Concertul nr. 7 în Fa major pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 567: Concertul nr. 8 în La minor pentru două viori și coarde, RV 522: Concertul nr. 9 în Re major pentru vioară și coarde, RV 230: Concertul nr. 10 în Si minor pentru patru viori, violoncel
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
două viori și coarde, RV 519: Concertul nr. 6 în La minor pentru vioară și coarde, RV 356: Concertul nr. 7 în Fa major pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 567: Concertul nr. 8 în La minor pentru două viori și coarde, RV 522: Concertul nr. 9 în Re major pentru vioară și coarde, RV 230: Concertul nr. 10 în Si minor pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 580: Concertul nr. 11 în Re minor pentru două viori, violoncel
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
pentru vioară și coarde, RV 356: Concertul nr. 7 în Fa major pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 567: Concertul nr. 8 în La minor pentru două viori și coarde, RV 522: Concertul nr. 9 în Re major pentru vioară și coarde, RV 230: Concertul nr. 10 în Si minor pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 580: Concertul nr. 11 în Re minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 565: Concertul nr. 12 în Mi major pentru vioară
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
patru viori, violoncel și coarde, RV 567: Concertul nr. 8 în La minor pentru două viori și coarde, RV 522: Concertul nr. 9 în Re major pentru vioară și coarde, RV 230: Concertul nr. 10 în Si minor pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 580: Concertul nr. 11 în Re minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 565: Concertul nr. 12 în Mi major pentru vioară și coarde, RV 265:
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
două viori și coarde, RV 522: Concertul nr. 9 în Re major pentru vioară și coarde, RV 230: Concertul nr. 10 în Si minor pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 580: Concertul nr. 11 în Re minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 565: Concertul nr. 12 în Mi major pentru vioară și coarde, RV 265:
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
vioară și coarde, RV 230: Concertul nr. 10 în Si minor pentru patru viori, violoncel și coarde, RV 580: Concertul nr. 11 în Re minor pentru două viori, violoncel și coarde, RV 565: Concertul nr. 12 în Mi major pentru vioară și coarde, RV 265:
L'estro Armonico () [Corola-website/Science/329993_a_331322]
-
celei mai mari productivități creative a compozitorului a fost cea în care s-a inspirat din muzca lui Debussy. În timpul războiului a stat în satul părintesc Tymoszówka, lucrând intensiv. A compus atunci, printre altele, Simfonia a 3-a, Concertul pentru vioară nr. 2 și Cvartetul de coarde nr. 1. În timpul Revoluției Bolșevice, familia Szymanowski și-a pierdut proprietățile pământești. În 1920, Ștefan Bartoszewicz, cumnatul lui Szymanowski, care lucra că funcționar la Ministerul Comerțului din Varșovia, a cumpărat pentru familia Szymanowski o
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]
-
City of Birmingham Orchestră”, pentru concernul EMI, patru albume monografice (printre care unul dublu) conținând: Simfonia a 3-a, Stabat Mater, Litania do Mării Panny, Pieśni księżniczki z baśni (Cântecele prințesei din basme; cu Iwona Sobotka) precum și două concerte de vioară. Aceste înregistrai au primit două premii prestigioase Grammophon Awards. În discografia dirijorului se găsesc de asemenea Harnasie, Król Roger, Pieśni miłosne Hafiza (cu Magdalena Kozena), si de asemenea a 4-a Simfonie Concertanta. În primă fază a creației sale, Szymanowski
Karol Szymanowski () [Corola-website/Science/328116_a_329445]