62,032 matches
-
tutunului, industria electronică, industria construcțiilor, industria constructoare de mașini, industria textilă, industria de culori metalice, industria alimentară, industria bunurilor de cauciuc. Industria tutunului Industria construcțiilor Industria electronică Industria bunurilor de cauciuc Industria de culori metalice Utilaje industriale Industria textilă Industria alimentară Niš este înfrățit cu următoarele orașe:
Niš () [Corola-website/Science/314127_a_315456]
-
nu excelează prin finețuri și combinații sofisticate de alimente și mirodenii (precum alte bucătării latine - franceză sau italiană). Este mai degrabă sobră și extrem de ecologică, la fel ca și agricultura, zootehnia și pomicultura, din rodul cărora se obțin principalele derivate alimentare. Nucleul tradiției culinare îl reprezintă lăptăria pastorală mobilă, pe care păcurarii o instalează în munți, în timpul verii, pe perioada pășunatului turmelor de oi. În aceste microfabrici de produse lactate, principalul actor este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri de alimente. Aceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta și variază de la o dietă la alta. Potrivit ultimelor studii, transformările biologice care
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
individului care urmează dieta și variază de la o dietă la alta. Potrivit ultimelor studii, transformările biologice care au dus la apariția lui Homo erectus, foarte posibil precursorul oamenilor moderni, au fost generate de adoptarea unei diete. Mai precis, un regim alimentar centrat pe consumul de carne și de rădăcinoase a luat locul, acum 1,9 mil. ani, alimentației bazate pe fructe caracteristică primilor hominizi. Modificările biologice și sociale generate de adoptarea acestei diete au dus la apariția primilor oameni în adevăratul
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
mari dimensiuni.” Tendința evolutivă către dezvoltarea unui creier mai puternic și de dimensiuni mai mari a fost condiționată, spun antropologii, de trecerea la o dietă superioară calitativ care să ofere energia necesară. Unii nutriționiști sunt de părere că această tranziție alimentară din perioada paleolitică este și la originea problemelor de greutate comune în zilele noastre. „Corpurile noastre au mai multe sisteme care să ne permită să luăm în greutate decât să pierdem kilograme. Din punct de vedere istoric, acest lucru ne-
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
abia acum zece milenii. Introducerea tuturor acestor elemente într-o dietă care până atunci acoperea perfect necesarul de energie fără a avea efecte secundare nedorite ar fi cauzat tulburările de greutate și de sănătate ce afectează omul contemporan. Efectele regimului alimentar specific primilor hominizi din paleolitic rămân în continuare controversate: adepții paleodietei susțin că ea ar avea chiar valoare terapeutică în tratarea unor boli cronice (osteoporoză, hipertensiune și alte boli cardiovasculare, litiază renală ș.a.m.d.), în vreme ce adversarii săi spun că
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
mai eficientă de energie. Un consens există însă asupra faptului că, deși dieta din paleolitic ar putea fi imposibil de reprodus în detaliu, fie din cauza limitelor cunoștințelor noastre, fie ca urmare a modificărilor faunei și florei, tranziția de la un regim alimentar bazat pe fructe la unul carnivor a fost factorul determinant în evoluția primilor oameni. Modul actual de hrănire devine tot mai mult axat pe alimente prelucrate industrial, semipreparate, conservate, cu adaos de îndulcitori, aromatizanți, coloranți, conservanți, amelioratori de gust etc.
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
cu adevărat naturale și a celor valoroase pentru sănătate. Câteva din caracteristicile alimentației moderne, lipsită în mare măsură nu numai de valoare terapeutică, dar adesea chiar și de proprietățile nutritive necesare unei bune dezvoltări a organismului: Anumite alimente și principii alimentare sunt recomandate a fi consumate în mod moderat, abuzul fiind dăunător sănătății:
Dietă () [Corola-website/Science/314182_a_315511]
-
vechi dovezi descoperite ale practicării agriculturii datează de la sfârșitul ultimei ere glaciare, aproximativ acum 11.000 de ani în urmă. Dovezile sugerează că cei mai timpurii agricultori au fost vânători-culegători bogați, care au avut la dispoziție o mulțime de produse alimentare la indemână. În faza incipientă, dezvoltarea agriculturii a fost un proces lent și ciclic. Semințele erau semănate primăvara, apoi, terenurile erau întreținute și adăpate până când culturile erau gata pentru a fi recoltate. Deoarece foarte puține locuri aveau un climat potrivit
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
și ciclic. Semințele erau semănate primăvara, apoi, terenurile erau întreținute și adăpate până când culturile erau gata pentru a fi recoltate. Deoarece foarte puține locuri aveau un climat potrivit pentru producția agricolă, pe tot parcursul anului, fermierii aveau să înmagazineze produsele alimentare pentru lunile de iarnă, sau cumpărau de la pescarii și vânătorii care procurau hrana. Fermierii au fost întotdeauna la mila naturii și vremii: dacă nu ploua sau dăunători le distrugeau recoltele, familiile puteau, pur și simplu, muri de foame. Sumerienii sunt
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
sau atac de cord. Dietele vegane pregătite corespunzător sunt sănătoase și satisfac nevoile nutriționale. Totuși, dacă sunt prost preparate, pot provoca niveluri scăzute de calciu, iod, vitamina B și vitamina D. Veganii sunt, în acest caz, încurajați să ia suplimente alimentare, după nevoi.
Veganism () [Corola-website/Science/314362_a_315691]
-
de promovare a sănătății de la Columbia University raportează despre dieta frructariană că poate cauza deficiențe în calciu, proteine, fier, zinc, vitamina D și majoritatea vitaminelor B (în special B) și acizii grași esențiali. În plus, se mai afirmă că restricțiile alimentare în general pot duce la foamete, pofte, obsesii alimentare, disrupții sociale și izolare socială. Lipsa proteinelor din fructele cărnoase pot face stilul de viață greu de susținut și poate duce la condiția de hipoproteinemie sau kwashiorkor (o malnutriție cauzată de
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
dieta frructariană că poate cauza deficiențe în calciu, proteine, fier, zinc, vitamina D și majoritatea vitaminelor B (în special B) și acizii grași esențiali. În plus, se mai afirmă că restricțiile alimentare în general pot duce la foamete, pofte, obsesii alimentare, disrupții sociale și izolare socială. Lipsa proteinelor din fructele cărnoase pot face stilul de viață greu de susținut și poate duce la condiția de hipoproteinemie sau kwashiorkor (o malnutriție cauzată de lipsa proteinelor). Alunele (dacă incluse) sunt o sursă bună
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
mai mare decât cel recomandat, când sursele de proteine sunt în special cele greu digerabile, precum la unele cereale și legume”. Vitamina B, un produs bacterial, nu se găsește în niciun fruct. Conform "Institutului Național de Sănătate" din S.U.A., „sursele alimentare de vitamina B sunt limitate la alimentele ce vin de la animale”. Precum veganii ce nu consumă alimente fortificate cu B (anumit lapte de plante și cereale, spre exemplu), fructarienii au nevoie să includă vitamina aceasta ca supliment alimentar în dieta
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
S.U.A., „sursele alimentare de vitamina B sunt limitate la alimentele ce vin de la animale”. Precum veganii ce nu consumă alimente fortificate cu B (anumit lapte de plante și cereale, spre exemplu), fructarienii au nevoie să includă vitamina aceasta ca supliment alimentar în dieta lor. Acest fapt ar putea fi un risc pentru fructarienii stricți, căci B din alimentele fortificate sau suplimente sunt derivate din bacterii, nu fructe. Și este, de asemenea, contrar filozofiei că oamenii ar fi perfect adaptați și evoluați
Fructarianism () [Corola-website/Science/314435_a_315764]
-
se numește gastronomie. Întrucât atât consumul redus de alimente cât și consumul excesiv de alimente poate duce la probleme de sănătate pe termen scurt sau pe termen mediu și lung, atât animalele cât mai ales oamenii își impun uneori un regim alimentar mai strict, numit dietă. Mai toată mâncarea este fie de origine vegetală, fie de origine animală, deși există și excepții. Spre exemplu, sarea este folosită pentru sporirea gustului mâncării iar anumite forme de ciuperci comestibile sunt folosite pentru producerea iaurtului
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
reprezintă în unele cazuri mai mult de 80% din numărul total de exporturi. Comercializarea mâncării aduce împreună pe producător și consumator. Este lanțul de activități care aduce mâncarea „de la poarta fermei în farfurie”. Aducerea pe piață a unui singur produs alimentar poate fi un proces îndelungat și complicat implicând mulți producători și companii. Spre exemplu, pentru producerea unei cutii de supă de pui se poate ajunge la un număr de 56 de companii implicate. Înainte de era modernă, vânzarea surplusului de mâncare
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
surplusului de mâncare lua loc odată pe săptămână când fermierii își aduceau produsele în piața satului lor, numită și târgul satului, unde mâncarea era pe de-o parte cumpărată de ceilalți locuitori ai satului, pe de-o parte vândută magazinelor alimentare sau aprozarelor pentru a le face disponibie în tot restul săptămânii. În secolul XX au apărut supermarketurile, de unde oamenii își puteau cumpăra alimente de calitate în cantități mai mari (prin folosirea căruciorului de cumpărături) la prețuri mai mici datorită economiei
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
să crească. Prețurile la alimente au crescut cu 4% în SUA în 2007, cea mai mare creștere de la 1990 și se mai așteaptă astfel de creșteri și în anii care vor urma. În decembrie 2007, 37 de țări suferiseră crize alimentare, iar 20 au impus controale asupra prețului alimentelor. În China, prețul carnei de porc a crescut cu 58% în 2007. Prețul mâncării fiind în creștere, consumatorii asiatici încep să prefere mâncărurile occidentale iar fermierii și țările în curs de dezvoltare
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
dar și în unele societăți dictatoriale, precum România socialistă. Foametea e o problemă internațională foarte pronunțată. Aproape 815 de milioane de oameni sunt subnutriți iar peste 16 mii de copii mor în fiecare zi de foame. Ajutorul constând în produse alimentare poate ajuta o comunitate aflată în nevoi să își crească standardul de viață până la punctul în care își poate procura singură mâncarea. De asemenea, ajutorul alimentar gestionat prost poate duce la probleme în magazinele locale, reducând prețurile și descurajând producția
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
16 mii de copii mor în fiecare zi de foame. Ajutorul constând în produse alimentare poate ajuta o comunitate aflată în nevoi să își crească standardul de viață până la punctul în care își poate procura singură mâncarea. De asemenea, ajutorul alimentar gestionat prost poate duce la probleme în magazinele locale, reducând prețurile și descurajând producția și astfel se poate forma un ciclu de dependență. În general eforturile de distribuire a mâncării acolo unde este nevoie de ea sunt susținute de Programul
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
nu au avut acces la remedii care i-ar putea vindeca. Unele persoane întâmpină alergii sau sensibilitate la mâncăruri care nu prezintă probleme pentru ceilalți. Acest lucru se întâmplă atunci când sistemul imunitar al organismului unei persoane confundă o anumită proteină alimentară cu un agent periculos și o atacă. În jur de 2% din adulți și 8% din copii au alergie la mâncare. Cantitatea de mâncare necesară pentru a provoca o alergie este de obicei mică; de altfel se cunosc cazuri când
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
mâncare necesară pentru a provoca o alergie este de obicei mică; de altfel se cunosc cazuri când urme de mâncare plutind în aer, atât de mici încât nu pot fi mirosite, au provocat reacții alergice letale la persoane hipersensibile. Alergeni alimentari cunoscuți sunt glutenul, porumbul, crustaceele, arahidele sau soia. Alergiile produc simptome precum diaeria, erupțiile pe piele sau grețuri și vărsături. Rar, alergiile pot duce la urgențe medicale cum ar fi șocul anafilactic, hipotensiunea sau pierderea conștiinței. Un alergen care poate
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
ul sau rahatul turcesc este un sortiment de dulciuri originar din Turcia făcut din zahăr, arome alimentare și amidon. În țara de origine, acest produs este cunoscut sub numele de "lokum" [] sau (arhaic) ca "rahat lokum", fiind un produs foarte popular în tot spațiul balcanic. ul are o consistență similară cu a jeleului, fiind însă mai solid
Rahat () [Corola-website/Science/313275_a_314604]