60,397 matches
-
membri ai organizației și a-i trata în mod adecvat. Evident, am mai putea să ne imaginăm și alte tipologii, Edgar H. Schein a formulat<footnote Ibidem, pp. 183-187. footnote> „modelul complex”, care încearcă o abordare de ansamblu a omului pornind de la caracterul divers și dinamic al necesităților, motivațiilor, experienței umane, dar și al culturilor organizaționale. După Scheim, factorul esențial care determină motivarea individului într-o organizație este contractul psihologic, care constă dintr-un set de așteptări implicite (neformulate explicit) acționând
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
sale de aur, este sortit muncii, ci ființa care, din interiorul formelor de producție, prin intermediul cărora întreaga sa existență este divizată, dă naștere reprezentării propriilor nevoi, a societății prin care, cu care sau împotriva căreia el și le satisface, astfel încât, pornind de aici, el ajunge să își poată reprezenta economia însăși”<footnote Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996, pp. 411-414 (*sublinierea noastră). footnote>. Și unele animale depun eforturi pentru a-și asigura viața, dar nu este vorba de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Managementul resurselor umane este, în primul rând, o concepție despre munca depusă într-o organizație, despre omul în muncă și, de aceea, conținutul său problematic și, deci, direcțiile de activitate, se diferențiază pe baza specificului muncii depuse de membrii organizației. Pornind de la acest considerent general, vom întâlni în cadrul managementului resurselor umane desfășurat în instituțiile administrației publice o serie de activități cu totul dependente de ceea ce au de realizat angajații acestora. Managementul resurselor umane în instituțiile administrației publice se dovedește a fi
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
D) 2005 - intervenția statului în domeniul angajării Intervenția statului în economie, în general, în problemele legate de managementul resurselor umane, în particular, reprezintă o caracteristică a zilelor noastre. Epoca proprie aplicării politicilor laissez-faire-ului a luat sfârșit. Noile politici economico-sociale au pornit de la acceptarea intervenției statului sub forma unor criterii de calitate pe care orice firmă trebuie să le asigure (protecția mediului, apărarea sănătății oamenilor, conservarea resurselor, concurența loială etc.) și s-au dezvoltat treptat până la promovarea parteneriatului public-privat și a unor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care ar presupune obținerea, reținerea, motivarea și dezvoltarea resurselor umane necesare). Activitățile de personal, la rândul lor, sunt considerate a fi dependente de alte domenii în cadrul managementului personalului (schema 11). Schema 11. Procesul managementului personalului Modelul Heneman este mai complex, pornind de la premisa după care managementul resurselor umane urmărește, în primul rând, să influențeze eficacitatea sau rezultatele umane în cadrul oricărei organizații (schema 12). Schema 12. Modelul managementului resurselor umane (Heneman) Particularitățile modelului au în vedere introducerea unor componente noi cum ar
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fel de strategie trebuie să conțină un capitol privind asigurarea antrenării oamenilor la realizarea obiectivelor propuse. Dar în afara acestor referiri, strategiile elaborate în spațiul de competență a managementului resurselor umane au un anumit specific al lor. Strategiile managementului resurselor umane pornesc de la înțelegerea particularităților oamenilor din organizație și se dezvoltă prin luarea în considerare a capabilităților și aspirațiilor umane. „Strategiile managementului resurselor umane au ca obiective concrete performanțele organizației (adică ale oamenilor din organizație). Managementul abordat concomitent ca teorie și practică
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și clar, nici un obiectiv în sensul obișnuit al cuvântului, ci o logică pe care o reținem; strategia depinde mai puțin de obiective sau de constrângeri, cât și de actorii disponibili și de relațiile în care se află; strategia trebuie „citită” pornind de la regularitățile comportamentului observat; acestea sunt obiectul ipotezelor de la care pornim; strategia comportă un aspect ofensiv (mărirea capacității de acțiune) și altul defensiv (conservarea spațiului de manevră); proiectele actorilor sunt rareori clare și coerente, dar niciodată, absurde; fiecare comportament este
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
logică pe care o reținem; strategia depinde mai puțin de obiective sau de constrângeri, cât și de actorii disponibili și de relațiile în care se află; strategia trebuie „citită” pornind de la regularitățile comportamentului observat; acestea sunt obiectul ipotezelor de la care pornim; strategia comportă un aspect ofensiv (mărirea capacității de acțiune) și altul defensiv (conservarea spațiului de manevră); proiectele actorilor sunt rareori clare și coerente, dar niciodată, absurde; fiecare comportament este activ. B) Parametrii specifici capacității de acțiune a resurselor umane, care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
vedea paragraful 1.1 al lucrării); actorul urmărește satisfacția sa. Prezentarea conținutului strategiei, prin enumerarea problemelor care intervin în procesul de elaborare și aplicare a acesteia, are capacitatea de a ne orienta asupra a ceea ce este practic necesar a învăța. Pornind de la această manieră de a trata conținutul, putem spune că în domeniul resurselor umane, strategiile se referă la<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 149. footnote: funcțiunea de personal integrată celorlalte funcțiuni ale organizației; ansamblul obiectivelor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Hoffman, Oscar, Popescu, Gheorghe H., Probleme de metodologie în analiza realităților sociale, Editura Universitară, București, 2009, paragraful 1.4. footnote>. După Gustave Berger (cel care este considerat a fi inițiatorul analizei prospective) prospectarea constă în „a judeca ceea ce suntem astăzi pornind de la construcția viitorului, în loc să facem demersul invers, care este demersul curent și care constă în a decide viitorul după ceea ce suntem astăzi. Pentru a fi eficientă, analiza perspectivă se axează pe cinci condiții fundamentale: a vedea în viitor, a avea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
posibil ca judecata care a condus la „S3” să nu se verifice și măsurile luate să nu ducă la rezultatele scontate. Schema 26. Prospectarea normativă în managementul resurselor umane Există și o cale inversă de analiză (schema 26) în care pornim de la premisa construirii de scenarii (S1, S2) dezirabile pentru viitor (cum am dori noi să evolueze resursele umane) și trecem (pas cu pas) la analiza căilor, dificultăților, eforturilor necesare, solicitate de fiecare scenariu. Se alege, de exemplu, scenariul (S1), care
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
a structurii pe posturi a firmelor. În managementul funcțional, responsabilitatea analizei posturilor ar trebui să revină (în firmele mai mari) echipelor de coaching, echipelor multiprofesionale cu care lucrează serviciile de resurse umane. Din schemă reies următoarele: fluxul managementului resurselor umane pornește de la fixarea obiectivelor organizaționale generale și parcurge câteva etape, de la structura organizației și proiectarea muncii (adică a diviziunii muncii), a relațiilor de muncă, tipul de conducere, nivelul de calificare etc., la proiectarea posturilor și concretizarea solicitărilor față de muncă, față de personalul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
evaluarea a ceea ce publicul dorește de la administrația publică și oferă acesteia (plata impozitelor, comportare, informare etc.) diagnoza „externă”. Situația ne arată gradul de adecvare și de „decalaj” între ceea ce trebuie și se poate realiza și ceea ce se realizează (prin public). Pornind de la aceste considerente (de ordin teoretico-metodologic) vom prezenta câteva aspecte generale privind o analiză concretă a resurselor umane. Abordarea poate fi luată ca un exemplu (un „caz”) ce se cere particularizat la fiecare tip de activitate. Vom lua ca „exemplu
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
care ne limitează și ne blochează în încercarea noastră de a progresa. Barajul ne va spune că abilitățile noastre de citire sunt limitate, iar dacă vom rămâne la acest stadiu atunci ne va fi destul de greu să facem progrese. Totul pornește din dorința noastră de a realiza progresul iar acesta trebuie acceptat și conștientizat ca posibil. Dacă alte persoane, aplicând aceleași principii, au reușit să își dubleze viteza de citire, atunci nu este decât o problemă de timp și de exercițiu
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2929]
-
de citire, atunci nu este decât o problemă de timp și de exercițiu pentru a ajunge și noi la aceste rezultate. Citirea rapidă este o abilitate pe care putem să o dobândim, nu este o calitate înnăscută. 2. Trebuie să pornim pe acest drum, eliminând pe cât posibil stresul care este principalul dușman al citirii și învățării rapide. În momentul în care suntem stresați nu vom reține nimic din tot ce citim. În stare de relaxare putem absorbi informația fără un prea
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2929]
-
perspective pentru un protestatar), devine cititoare a romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente, care descoperă la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului în trecut, al imaginației care pornește de la real deformându-l, reacțiile cititoarei profesioniste rafinează scriitura, fără a o încărca cu analize insuportabile cititorului postmodern. Câteva reflectări ale situațiilor morale din societatea contemporană sunt remarcabile: adolescenta care descoperă că părinții i-au ascuns, prin omisiune, adevărul despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
folosiți în sensuri mult prea diferite pentru ca, prin simplă juxtapunere, să poată îi folositori; de fapt, chiar și după o definire atentă, ei duc la o dihotomie prea simplă a operei literare. O analiză modernă a operei literare trebuie să pornească de la probleme mai complexe: de la modul ei de existență, de la sistemul ei de stratificare. *9 54 <titlu> 3. Funcția literaturii În orice studiu coerent, natura și funcția literaturii trebuie să fie corelative. Rostul poeziei decurge din natura ei : fiecare obiect
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
vieții de toate zilele, cu multele și măruntele probleme ale cotidianului. Știe că nu mai poate rămâne „un copil minune”, dar ardoarea donquijotescă a pornirilor sale nu se stinge. Nevoia de rezistență, de luptă îi reînnoiește puterile secătuite și el pornește spre alte vămi. În schimb, în romanul Linia de plutire există numai învinși, oameni înecându-se în inerție, stereotipie („uniformizare”, după cum spune prozatorul), în neîmplinire. Puterea inerției este irezistibilă, e hăul care înghite omul, factorul care îl depersonalizează și îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289438_a_290767]
-
pentru prima oară număr de număr, atât ca text cît și ca prezență vizuală. Tot pentru prima oară sunt disecate cu atenție textele de critică de artă ale lui Alexandru Bogdan-Pitești, prea adesea evocat doar ca mecena și personaj excentric. Pornind de la un alt palier de sensibilitate, metodologie și cumul de informație decât predecesorii săi întru cercetarea simbolismului românesc, cartea lui Angelo Mitchievici este deocamdată cea mai vastă și mai documentată cartografiere a temei, scrisă cu pasiune pentru subiectul cercetat și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în artele plastice, revendicat atât de caracterul polifonic al simbolismului literar, cât și de hibridizările, metisările, mutațiile, afinitățile pe care simbolismul le incorporează proteic. Sinteza este decelabilă atât în felul particular în care simbolismul utilizează tradiția picturii academice de la care pornesc Gustave Moreau, Puvis de Chavannes, Arnold Böcklin, cât și în asimilarea noilor descoperiri legate de diviziunea culorii sau de o tratare specială ale suportului material pentru a obține efecte noi: "gypsografia" lui Pierre Roche unde se creează pe pânză efectul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plastice, decât ca reflex simbolist. Criticul de artă acordă doar o relevanță tematică decadentismului și nimic mai mult, din cauza unei "anumite indeterminări conceptuale" care a condus la înlocuirea sa cu simbolismul. Este esențial că mișcarea decadentă sau cea simbolistă nu pornesc din direcția artei plastice, ci din direcția literaturii care revendică un solid precursoriat cu Baudelaire, spre exemplu. Decadentismul se va fixa mai bine în proză decât în poezie, supraviețuind astfel asimilării sale de către simbolism. În poezie, în Franța, perioada decadentă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
faptul că pictura devine expresia unei état d'âme, a unor stări intraductibile, insondabile, ineluctabile; în plus, simbolismul este o artă a simbolurilor incarnate. Simbolismul s-ar cantona altfel sub aspect formal în imprecis, pe când decadentismul urmează o logică narativă, pornind de la nivelul reprezentării realiste, prin a distruge ordinea compoziției în fragmente independente. Recuperarea unității, a ordinii compoziționale a întregului solicită un act de interpretare, un act hermeneutic. Stilul decadent nu exclude prezervarea convenției realiste, dar procedează la o fragmentare a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
răsar în drum"41. Imaginația, visul, misteriile apar nu doar ca subiecte, ci devin creatoare de atmosferă în pictura simbolistă, fapt pe care-l ilustrează exemplar Gustave Moreau. Himericul nu reprezintă doar un grad înalt de intensitate al reveriei, ci pornind de la filiația mitologică este și monstru, o exacerbare a imaginației care explorează zonele obscure ale subconștientului. Pictorul nu rupe definitiv cu tradiția picturii academice, ci, dimpotrivă, așa cum demonstrează John Reed, o parte dintre subiectele sale nu sunt deloc noi, ci
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constantinopolian. Cu începere din 30 august 1898, nr. 6548 al ziarului L'Independance Roumaine, Leon Bachelin începe publicarea sub titlul "L'Art Nouveau, et la Roumanie" un serial în care susține dezvoltarea artelor decorative în România pe mai multe paliere, pornind de la ilustrația de carte și arta ceramiștilor, la filatelie și bilete de bancă sau monede, de la vitralii și teracotă, la execuția de mobilier, cea mai amplă acțiune de acest fel desfășurată în presă și care se transformă aproape într-un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
noastre". Exemplele sunt edificatoare, un vas de Tifanny la New York care a ieșit din ideea unei cochilii, un flacon realizat prin analogie cu o trompă, Gallé de la Nancy copiază o fiolă după florile plantelor exotice, orhidee sau chiar plante carnivore, pornind de la ideea că prima farfurie a fost o frunză și primul pahar o corolă, așa cum un fruct ne dă ideea primelor recipiente, cutii. De aici, ideea că Art Nouveau-ul este vechi de când lumea, operațiunea prin care materia este incorporată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]