60,203 matches
-
este pe cât de complicată, pe atât de importantă, mai importantă decât multe dintre subiectele legii Siguranței Naționale. Prezervarea identității noastre naționale nu figurează în nici o strategie, pe nici o listă de ținte ale programelor instituțiilor statului român destinate a fi păzitoarele viitorului și integrității acestuia. Nici nu ar putea figura, deoarece acest lucru ar presupune acceptarea unor priorități care nu par a fi ca atare. Cartea românească și cititorii săi reprezintă osatura identității și unității naționale a românilor, fapt pe care se
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
unui sistem național de difuzare a cărților. Este ceva bizar, în cele din urmă, să refuzi să exploatezi o piață pe care o ai la dispoziție, chiar dacă e vorba de carte! Astfel de autonomii culturale pot genera mari probleme în viitor, deoarece vor crea mentalități, comportamente, interese diferite, specifice arealului. Tendințele centrifuge actuale ale diverselor grupuri de interese se bazează, au nevoie exact de aceste diferențe create artificial, convenabile, întotdeauna, altor centre de putere decât cel românesc. Nu doresc să devin
Destinul cărţii by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296308_a_297637]
-
Una dintre cele mai importante instituții pentru viitorul oricărei societăți este liceul. Referință pentru educație și performanța ulterioară în profesie, liceul este acea pepinieră fundamentală pentru proiecția valorii sociale a zilei de mâine. Printre liceele de marcă ale României stă la loc de frunte renumitul Colegiu Național „Matei
Tradiţie de înaltă ţinută by Viorica Popa () [Corola-website/Journalistic/296329_a_297658]
-
migranții, nici cu politica de apărare comună. „Sunt vederi diferite și idei diferite”, sintetiza, descurajant, premierul slovac Robert Fico, a cărui țară deține Președinția rotativă a UE. Doar președintele Consiliului European, Donal Tusk, manifesta speranța într-un „scenariu optimist pentru viitor”, fiind la unison cu părerile exprimate de premierul Italian Matteo Renzi sau cancelarul austriac Christian Kern... Ce a urmat? Consiliul European din luna octombrie a.c. Concluziile acestuia sunt la fel de vagi și rămase tot la stadiul de discuții: despre migrație, întărirea
Multe Summituri pentru… puține soluții () [Corola-website/Journalistic/296340_a_297669]
-
vehementă a autorităților din Republica Srpska, entitate a Bosniei dominată de sârbi. Aceasta se declară nemulțumită de faptul că partea sârbă a organizat o sesiune guvernamentală comună doar cu Consiliul de Miniștri al Bosniei-Herțegovina. În aceste condiții de rivalitate internă, viitorul apare tot mai incert. Și Bulgaria se confruntă cu probleme grele. Premierul Boiko Borisov încheie anul 2015 cu un echilibru fragil al economiei țării sale și cu urmările crizei bancare. Gradul înalt de îndatorare a sectorului corporatist, care atinge 110
Balcanii în fierbere by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296335_a_297664]
-
premierul britanic s-a dovedit un mare vizionar. În cadrul primului Consiliu European de la Strasbourg, din 1949, Churchill afirma că „suntem reuniți aici nu ca reprezentanți ai câtorva state sau ai unor partide politice diferite, ci ca europeni care construiesc pentru viitor, mână în mână, umăr la umăr dacă este nevoie, pentru a restaura gloria Europei”. În acest context, propunea chiar crearea unei Armate a Europei unite - și o dată mai mult se poate constata câtă dreptate avea marele om de stat chiar
Viziunea europeană a unor lideri: Winston Churchill () [Corola-website/Journalistic/296348_a_297677]
-
țara pentru a se stabili într-o alta. Face acest lucru de bunăvoie, din considerente care nu sunt constrângătoare, cum ar fi rațiuni economice, căutarea unei vieți mai prospere, condiții de educație superioare sau șanse sporite la a construi un viitor mai bun pentru el și familia sa. Migranții pot decide oricând să se întoarcă în propriile țări și, atât timp cât sunt în statul în care au migrat, se supun legislației interne a acestuia. Mai exact, pot avea nevoie de vize, nu
Migrant sau refugiat – două feţe ale dislocărilor umane () [Corola-website/Journalistic/296337_a_297666]
-
a devenit o obișnuință, iar aranjamentele fără finalitate. La reuniunea de la Viena, dominată de problema migrației, au fost adoptate documente negociate înainte de Summitul respectiv, cum ar fi șase proiecte în domeniul transporturilor și patru acorduri politice între Belgrad și Pristina. Viitorul lor a devenit incert, pentru că, deși era încurajată coperarea bilaterală între statele balcanice, a apărut tendința ca fiecare să contacteze separat membrii UE. Consensul din timpul reuniunilor se destrăma mereu le revenirea oficialităților în țară. În aceste condiții, acțiunile statelor
Proiectele europene pentru zona de sud-est by Vasile Leca () [Corola-website/Journalistic/296344_a_297673]
-
în Republica Moldova. Totodată, discuțiile s-au limitat la perioada de un an ce a urmat intrării în vigoare a Acordului de asociere. O analiză mai largă, de natură să permită desprinderea unor concluzii aprofundate și avansarea unor ipoteze plauzibile privind viitorul Republicii Moldova ar trebui să ia în considerarea întreaga evoluție a evenimentelor de după ascensiunea forțelor europene la guvernare, începând cu anul 2007. Nu trebuie uitat că până la momentul respectiv, mai bine de un deceniu și jumătate după desprinderea de fosta URSS
Republica Moldova sub lupa Uniunii Europene by Ioan C.Popa () [Corola-website/Journalistic/296349_a_297678]
-
Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane și a societății românești, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituția traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune și pe o serioasă proiecție în ce privește viitorul. Președintele director general al Societății Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activității SRR. Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituție publică ce-și desfășoară activitatea pe o piață concurențială acerbă? Radio
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
măsuri urmează să luați pentru modernizarea în continuare a Radioului Public? Avem o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, așa cum am amintit, la creșterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că știm că viitorul acesta este, și suntem deciși să continuăm procesul de modernizare. Societatea Națională de Radiodifuziune a primit, în anul 2015, zece noi frecvențe, pe care le va pune în funcțiune în 2016. Astfel, pentru Radio România Actualități a fost acordată o
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
proiectul de digitalizare a arhivei. Este vorba despre modernizarea în continuare a ceea ce se cheamă „Arhiva de Aur” a Radio România, pentru că deținem un patrimoniu spectaculos care trebuie făcut accesibil și pe care trebuie să-l întoarcem publicului. Cum vedeți viitorul Societății Române de Radiodifuziune? Radioul Public va continua să fie, ca și până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil și extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta și în continuare exclusiv la români. În viața
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
cuvântul cheie este performanța. Tocmai de aceea preconizăm abordarea transmisiei digitale a posturilor, date fiind avantajele acesteia. După cum se știe, pe o frecvență analogică se duce un canal de radio, pe digital se pot duce și până la 18 canale. În viitor, eficiența, calitatea, trendul industriei vor merge în această direcție. Pentru 2016 mai intenționăm modernizarea organizatorică, atragerea tinerilor în instituție și reabilitarea sediului propriu. Per ansamblu, vrem să demonstrăm că un serviciu public poate lupta în termeni de audiență și performanță
La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa by Ovidiu Miculescu () [Corola-website/Journalistic/296365_a_297694]
-
a tăiat la un moment dat finanțarea publicației „Zorile Bucovinei”, din cauza conținutului... naționalist). În aceste condiții, an de an, tot mai mulți părinți și-au dat copiii la școli ucrainene, considerând că astfel le vor oferi mai multe șanse în viitor, iar limba română se aude din ce în ce mai rar... Provocările prezentului De la aceste repere nefericite pornea reluarea unor relații mult mai cordiale între România și Ucraina, odată cu schimbarea direcției politice a Kievului, spre valorile occidentale. Din păcate, nici nu au apucat să
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești sunt doar câteva dintre subiectele dureroase pentru români, care s-au perpetuat și care nu-și vor găsi rezolvarea pe termen scurt, necesitând eforturi susținute. Speranțe pentru viitor Asociația „Convergențe Europene” din București a adus în atenția oficialităților o serie de probleme perpetuate în timp și care se cer rezolvate: existența unui plan de învățământ „moldovenesc” pentru școlile românofone din regiunea Odesa, separat de cel dedicat școlilor românești
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
continue, întrucât soluții există. Dar cel puțin de acum încolo există speranța că, odată cu depășirea situației dificile în care se află Ucraina din pricina acțiunilor Rusiei, românii din țara vecină și-ar putea reface viețile și ar putea privi spre un viitor mai bun într-un stat democratic, cu principii europene. Timpul reciprocității În vreme ce românii din Ucraina au fost lipsiți de drepturi civile până nu demult, statul ucrainean angajându-se abia acum ca în următorii ani să implementeze măsurile necesare în domeniu
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
care vine un alt artist al imaginii, marele fotograf Ion Blendea, Constantin Brâncuși ajunge la Craiova, unde supraviețuiește lucrând ca băiat de prăvălie ori ucenic. Este traiectul previzibil al multor adolescenți din epocă, începutul unei biografii uimitoare, cu totul imprevizibile. Viitorul mare sculptor de talie mondială este definitiv conturat prin intrarea sa la Școala de Arte și Meserii din Craiova, în acel timp o instituție de-a dreptul revoluționară. Vorbim de România Mică, un regat abia întremat, unde concepția și starea
Avem cu ce ne mândri de-a pururi! – Constantin Brâncuşi – drumul spre esenţe by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296372_a_297701]
-
chiar ambasadorul Poloniei la București, ES Marek Szczygiel, se întreabă de ce companiile românești nu investesc în străinătate: „Sunt timide? Nu au încredere în ele?”... Autoritățile de la București abia acum elaborează strategii și programe ce vor fi puse în aplicare în viitor. Și care vor începe „la scară mică”: „Dat fiind specificul IMM-urilor românești, nu ne gândim în mod special la piețe foarte dezvoltate sau foarte competitive, ci mai degrabă la piețele de proximitate ale României și la cele cu creștere
Investim peste hotare? () [Corola-website/Journalistic/296387_a_297716]
-
germanilor. Eventuala sa desemnare în această funcție și în 2017 ar face ca Angela Merkel, aflată deja în al 12-lea an de mandat, să egaleze recordul mentorului ei, fostul cancelar Helmuth Kohl. „Euro este soarta noastră comună, iar Europa viitorul nostru împreună.” Theresa May. Premier al Marii Britanii într-o perioadă crucială, când țara va trebui să părăsească Uniunea Europeană în urma votului popular din vara anului 2016, Theresa May s-a remarcat încă de pe vremea când era ministru de Interne în cabinetul
Femei la vârful ierarhiei politice europene by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296376_a_297705]
-
în cadrul vizitei primului ministru grec la Moscova, în primăvara acestui an. În plus, embargoul european impus Rusiei nu convine Atenei, întrucât guvernul grec are planuri mari de cooperare eonomică cu partea rusă, în special privind prelungirea pe teritoriul său a viitorului gazoduct Turkish Stream. Se menționează faptul că și ministrul de Externe Nikos Kotzias și ministrul Apărării, Panos Kammenos au efectuat dese vizite la Moscova. Foarte aproape de Grecia, Ciprul este de asemeni o țintă a strategiilor rusești. Această țară menține relații
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
vizite la Moscova. Foarte aproape de Grecia, Ciprul este de asemeni o țintă a strategiilor rusești. Această țară menține relații solide cu Federația Rusă, mai ales în condițiie în care a primit un împrumut consistent din partea Moscovei și este vizată de viitorul gazoduct Turkish Stream. Cooperarea s-a extins și în domeniul militar, la începutul acestui an Nicosia fiind de acord să permită ancorarea navelor rusești în portul Limassol, de asemeni baza aeriană Paphos, din sudul țării, putând fi folosită de ruși
Infiltrarea Rusiei în Balcani () [Corola-website/Journalistic/296385_a_297714]
-
este reformarea Uniunii Europene. Dar și aici există numeroase necunoscute pentru lucrătorii străini, inclusiv români: noua UE, prevăzută a fi „mai flexibilă”, va avea relații economice cu Marea Britanie de natură să le permită celor care încearcă să-și construiască un viitor în Regatul Unit să și poată face acest lucru? Opinia publică și specialiștii estimează că ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană îi va afecta pe români. Mai precis, pe cei care vor să plece la muncă în Regatul Unit, pe cei care
Un nou destin pentru românii din Marea Britanie? () [Corola-website/Journalistic/296393_a_297722]
-
de români, potrivit datelor oficiale, ceea ce îi poyiționează pe compatrioții noștri abia pe locul 13 în rândul europenilor care solicită ajutoare din partea Departamentului pentru muncă și pensii. Din toate aceste motive, printre românii din Marea Britanie au crescut temerile legate de viitor după vestea privind „Brexit”. „Românii au primit rezultatul cu stare de șoc. Au venit la noi la noi întrebări de genul: se vor impune vizele, ce se va întâmpla cu noi, vom mai avea dreptul să rămân aici sau nu
Un nou destin pentru românii din Marea Britanie? () [Corola-website/Journalistic/296393_a_297722]
-
unui mare club sportiv din Rusia. Pe scurt, avem despre ce să vorbim astăzi: relațiile noastre sunt impresionante în ceea ce privește conținutul și volumul lor și nu sunt așa de ușor de clintit precum unii ar dori-o. Sper că și pe viitor sensul comun și caracterul rațional obiectiv vor prevala, iar contactele dintre cele două țări vor avea o perspectivă obiectivă. -Am dori câteva cuvinte despre semnificația Zilei Rusiei, eveniment recent sărbătorit, la care au participat numeroși oameni politici și de stat
Interviu cu E.S. Oleg Malginov, Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti () [Corola-website/Journalistic/296402_a_297731]
-
presiune și cu atât mai mult nu din cauza vreunei înfrângeri. Această statalitate este garanția unei țări dezvoltate, dinamice, puternice, partener cu drepturi egale pentru toate statele în afaceri internaționale. Este acea statalitate pe baza căreia vom continua să ne clădim viitorul. -Cu ce gânduri părăsiți România? -Țin să mulțumesc tuturor prietenilor care, pe parcursul ultimilor 4 ani și jumătate, au acordat sprijinul lor Ambasadei noastre și mie personal. Un gând frumos și pentru redacția revistei „Balcanii și Europa”, care în anul 2013
Interviu cu E.S. Oleg Malginov, Ambasador al Federaţiei Ruse la Bucureşti () [Corola-website/Journalistic/296402_a_297731]