67,494 matches
-
morală a lumii de azi, această carte e un eveniment. Și ea vorbește despre prietenie, despre viață și moarte și despre o anumită Românie. Prietenia literară din perioada postcomunistă, dincolo de cazurile în care ea a avut o valoare incontestabilă (ne amintim cu toții extraordinarele gesturi din jurul suferinței lui Mircea Nedelciu), a luat nu de puține ori chipuri oribile. Pînă acolo încît aproape nu mai credem în prietenie pur și simplu, în locul ei putînd încăpea orice: lingușire, interese, grupuri și coterii, suspiciune continuă
"De cînd mă știu am trăit într-o paranteză" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15585_a_16910]
-
o confuzie. "Cel pe care îl vroiai de Crăciun. N-am putut să-ți fac rost atunci, ci abia acum". Prietena mea este o fire autoritară și îi place să hotărască și în privința binelui celorlalți. Am încercat, timid, să-i amintesc că renunțasem. Decizie luată de comun acord. În zadar. Noianul de reproșuri se năpusteau iarăși asupra mea. Sec. Ideea principală fiind că nu știu să-mi hrănesc copilul cu mîncare naturală și îl intoxic cu toate prostiile din tîrg. După-amiază
Curcanul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15609_a_16934]
-
față, de aur. În a treia partiție, în câmp albastru, se află trei prune așezate pe o crenguță cu trei frunze de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Mieii amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este simbolul ocupației tradiționale a locuitorilor, respectiv tâmplăria și prelucrarea lemnului. Capul de urs face referire la fauna
HOTĂRÂRE nr. 2.057 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Luncaviţa, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163397_a_164726]
-
inferioară, pe fond roșu, se află trei ghinde înmănunchiate și două spice de grâu încrucișate, orientate dreapta - stânga, totul de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Zidul de argint amintește de vestigiile istorice descoperite pe teritoriul comunei și care atestă existența așezării încă din perioada Imperiului Roman. Lira de aur simbolizează bogata activitate culturală din localitate, desfășurată de corul căminului cultural și al bisericii ortodoxe. Spicele de grâu arată că
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
geometrice distincte, pe brațul drept romburi, pe brațul stâng cruci. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Vasul simbolizează vestigiile arheologice datând din neolitic, descoperite pe teritoriul comunei. Capul de bour amintește de faptul că până în anul 1948 localitatea s-a numit Valea Bourului. Brațele sunt simbolul prieteniei și conviețuirii pașnice de peste 200 de ani, dintre români și ucraineni, românii fiind reprezentați de motivul geometric cu romburi, iar ucrainenii de cel cu
HOTĂRÂRE nr. 2.049 din 24 noiembrie 2004 privind aprobarea stemelor unor comune din judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163395_a_164724]
-
culoare naturală, roșii, cu cinci sepale verzi, butonate cu aur. În câmpul inferior, pe fond roșu, se află un cal de argint, cabrat. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Rozele amintesc de blazonul familiei Rosetti. Calul simbolizează ocupația locuitorilor zonei. Coroana murală, cu un turn crenelat, semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.
HOTĂRÂRE nr. 1.694 din 14 septembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Căiuţi, judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162159_a_163488]
-
și struguri, în culori naturale. În șef, în câmp de aur, sunt amplasați trei fagi dezrădăcinați, în culori naturale. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint, cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Poarta și zidul de cetate amintesc de faptul că așezarea a fost târg și reședința vechiului județ Sac. Vița de vie cu struguri face trimitere la bogăția viticolă a zonei. Fagii fac referire la etimologia numelui comunei, care provine din cuvântul slav bucov, care înseamnă fag
HOTĂRÂRE nr. 1.695 din 14 septembrie 2004 privind aprobarea stemei comunei Bucov, judeţul Prahova. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162160_a_163489]
-
argint, cu șapte turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate: Castanul comestibil secular și minereul reprezintă bogăția solului și a subsolului, precum și ocupația locuitorilor zonei, mineritul. Floarea de mină reprezintă muzeul de profil existent în zonă. Turnul construit de Iancu de Hunedoara amintește de perioada de prosperitate a comunității din acea vreme. Coroana murală cu șapte turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu, reședință de județ.
HOTĂRÂRE nr. 1.699 din 14 octombrie 2004 privind aprobarea stemei municipiului Baia Mare, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162163_a_163492]
-
în secțiunea 5.04 din Condițiile generale [după cum sunt definite în secțiunea 1.01.a) a Acordului de asistență financiară nerambursabilă], care fac parte integrantă din Acordul de asistență financiară nerambursabilă. 3. Vă vom informa în legătură cu textul amendat al tabelului amintit printr-o scrisoare de notificare separată (scrisoare de notificare). Scrisoarea de notificare va indica, de asemenea, pentru fiecare categorie prevăzută în tabelul amintit suma totală trasă în dolari S.U.A. și suma rămasă netrasă în dolari S.U.A. Suma totală trasă în
AMENDAMENT din 22 ianuarie 2004 convenit prin schimb de scrisori semnate la Zagreb la 19 decembrie 2003 şi la Bucureşti la 22 ianuarie 2004 şi, respectiv, la Zagreb la 4 iunie 2004, între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, la Acordul de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de implementare a Fondului Global de Mediu, pentru finanţarea Proiectului de eficienţă energetică, semnat la Bucureşti la 18 octombrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162186_a_163515]
-
îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale invocate, deoarece nu se referă la transferul unor bunuri, ci la răspunderea cumpărătorului în cazul neexecutării obligațiilor sale, precum și la stabilirea daunelor-interese datorate. În același sens, amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că prevederile art. 21 alin. (1^1) lit. a) și b) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 sunt în acord cu dispozițiile constituționale care consacră garantarea și ocrotirea dreptului de proprietate. Având
DECIZIE nr. 518 din 25 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1^1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164614_a_165943]
-
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. De asemenea, amintește că dispozițiile art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 25/2002 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate prin Decizia nr. 164/2003 și Decizia nr. 175/2003 , Curtea statuând că aceste dispoziții sunt constituționale. Avocatul Poporului apreciază că nu
DECIZIE nr. 518 din 25 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (1^1) lit. a) şi b) din Ordonanţa Guvernului nr. 25/2002 privind unele măsuri de urmărire a executării obligaţiilor asumate prin contractele de privatizare a societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164614_a_165943]
-
încălcarea principiului constituțional al liberului acces la justiție, Guvernul arată că acesta nu presupune gratuitatea justiției, aceasta fiind un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În același sens apreciază că este și jurisprudența Curții Constituționale, amintind Decizia nr. 65/2000 . În legătură cu invocarea normelor constituționale prevăzute la art. 15, consideră că aceste critici sunt nerelevante pentru soluționarea excepției, neavând nici o incidență cu obiectul acesteia. De asemenea, apreciază că nu poate fi reținută nici critica raportată la actele
DECIZIE nr. 509 din 18 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164613_a_165942]
-
sunt nerelevante pentru soluționarea excepției, neavând nici o incidență cu obiectul acesteia. De asemenea, apreciază că nu poate fi reținută nici critica raportată la actele internaționale invocate, întrucât acestea nu conțin prevederi care să consacre gratuitatea actului de justiție. De altfel, amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că liberul acces la justiție nu este un drept absolut. Astfel, acest drept, care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât
DECIZIE nr. 509 din 18 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164613_a_165942]
-
egalității în drepturi și liberului acces la justiție, Curtea a statuat în Decizia nr. 202/2004 că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalității în drepturi, deoarece nu face nici un fel de diferențiere între contribuabili. De asemenea, a amintit că art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, așa încât este legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, potrivit
DECIZIE nr. 509 din 18 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164613_a_165942]
-
contravenientului trebuie privită ca un criteriu în stabilirea cuantumului sancțiunii aplicabile acestuia, motivând că, în lipsa unei asemenea corelări, "sancțiunea aplicată riscă să rămână fără efect atunci când prin cuantumul său apare ca nesemnificativă în raport cu activul patrimonial al debitorului". În acest sens, amintește că activul societăților comerciale este mult superior activului patrimonial al unei persoane fizice. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru
DECIZIE nr. 368 din 28 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor şi drepturile conexe, prin adoptarea de măsuri pentru combaterea pirateriei în domeniile audio şi video, precum şi a programelor pentru calculator, aprobată prin Legea nr. 213/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162449_a_163778]
-
sunt conforme cu prevederile art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, de principiu, că "un anumit control al corespondenței deținuților se recomandă și nu se opune Convenției", amintind că "statele contractante se bucură de o anumită marjă de apreciere pentru a recurge la restricții, dar decizia finală asupra compatibilității acestora cu Convenția aparține Curții; amestecul trebuie să corespundă unei «nevoi sociale imperioase» și să fie «proporțional cu scopul
DECIZIE nr. 486 din 11 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164806_a_166135]
-
că nu sunt legate de reclamanți printr-o legătură de sânge sau printr-o viață de familie de facto, și afirmă că vizita ce le-a fost făcută la centru la 3 august 2000 și de care nu își mai amintesc, nu poate fi considerată o legătură destul de puternică pentru a le implica într-o nouă viață de familie. b) Cu privire la respectarea "vieții de familie" a reclamanților ... 130. Terții intervenienți scot în evidență faptul că CEPSB este organizat într-o manieră
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
anterior, Curtea consideră că o astfel de relație, având la bază o adopție legală și reală, poate fi considerată ca suficientă pentru a beneficia de protecția prevăzută de articolul 8 din Convenție. 2. Respectarea articolului 8 din Convenție 149. Curtea amintește că articolul 8 din Convenție urmărește protejarea individului împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților publice; acest articol determină, în plus, obligații pozitive inerente "respectării" efective a vieții de familie. Și într-un caz și în celălalt trebuie respectat justul echilibru între
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
aspect, Guvernul susține că dreptul copiilor adoptați la păstrarea familiei și domiciliului lor în cadrul CEPSB trebuie să aibă prioritate asupra dreptului procesual al părinților adoptivi la executarea unei hotărâri care poate cauza prejudicii semnificative în ceea ce privește viitorul și echilibrul minorelor. 172. Amintind faptul că executorii judecătorești început executarea hotărârilor judecătorești privitoare la adopție, Guvernul arată că nu au existat perioade lungi de inactivitate a autorităților pe timpul cât executarea nu a fost suspendată prin hotărârea instanțelor interne și că, în orice caz, nu
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
anume recunoașterea calității lor de părinți adoptivi ai minorelor Florentina și Mariana - precum și hotărârile ulterioare ale aceleiași instanțe, care obligau instituția CEPSB la încredințarea către reclamanți a minorelor, sunt și acum neexecutate, în ciuda caracterului lor definitiv și irevocabil. 175. Ea amintește că executarea unor astfel de hotărâri necesită tratarea lor în regim de urgență, deoarece trecerea timpului poate avea consecințe ireparabile asupra relațiilor dintre copil și părintele care nu locuiește cu acesta (mutatis mutandis, hotărârea în cauza Maire împotriva Portugaliei din
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
regim de urgență, deoarece trecerea timpului poate avea consecințe ireparabile asupra relațiilor dintre copil și părintele care nu locuiește cu acesta (mutatis mutandis, hotărârea în cauza Maire împotriva Portugaliei din 26 iunie 2003, nr. 48206/99, alin. 73). 176. Curtea amintește jurisprudența sa constantă, conform căreia articolul 6 protejează și punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat care respectă preeminența dreptului, nu pot rămâne fără efect în detrimentul unei părți. În consecință, executarea unei hotărâri judecătorești
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
libertate legiuitorului de a institui condițiile de exercitare a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești de către părțile interesate și Ministerul Public. Guvernul observa, de asemenea, ca dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate de către Curtea Constituțională, fiind amintite, între altele, și deciziile nr. 330/2002 și nr. 293/2001, prin care s-a statuat că art. 6 pct. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impune mai multe grade de jurisdicție la soluționarea
DECIZIE nr. 389 din 16 octombrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18 şi 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobată şi modificată prin Legea nr. 323/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153141_a_154470]
-
prevederile constituționale ale art. 128, din care reiese că legiuitorul, în considerarea unor situații speciale, așa cum este situația refugiaților în afara țării de origine, este liber să stabilească reguli speciale de procedură privind exercitarea căilor de atac, sens în care este amintită Decizia Curții Constituționale nr. 334/2001. De asemenea, consideră că, în condițiile în care în Ordonanța Guvernului nr. 102/2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 323/2001 , cu modificările ulterioare, este prevăzută expres posibilitatea solicitantului de a fi asistat
DECIZIE nr. 389 din 16 octombrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, 18 şi 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiatilor în România, aprobată şi modificată prin Legea nr. 323/2001 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153141_a_154470]
-
este jurisprudența constantă a Curții, care a statuat că instanța constituțională nu se poate pronunța asupra neconcordantelor dintre diferite norme juridice legale, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate în raport cu prevederile și principiile constituționale. Cu titlu de exemplu poate fi amintită Decizia nr. 67 din 27 aprilie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 30 iunie 1999, sau Decizia nr. 151 din 12 octombrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din
DECIZIE nr. 345 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 15 alin. (1) din Legea fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului nr. 103/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153170_a_154499]
-
roșu. În câmpul al treilea, de azur, o lira de aur. În chef, pe fond roșu, o locomotivă în culoare naturală. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, cu șapte turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Furnalul și locomotivă amintesc de tradiția industrială a orașului, ce s-a dezvoltat de peste două secole în jurul industriei metalurgice și la sfârșitul secolului al XIX-lea, în jurul producției de locomotive. Frunză de stejar cu ghinde exprimă bogăția silvica a zonei, potențialul turistic și perspectiva
HOTĂRÂRE nr. 1.196 din 9 octombrie 2003 privind aprobarea stemei municipiului Resita, judeţul Caraş-Severin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153187_a_154516]