60,397 matches
-
Timbres et estampilles" XII132, este dedicat medaliilor, biletelor de bancă, timbrelor, cărților poștale, ștampilelor, ex libris-urilor, anteturilor actelor administrative, emblemelor, monogramelor, devizelor, rubricilor ilustrate de la acte la scrisori, programelor, parte dintre acestea destinate unei industrii a luxului și tinerilor aristocrați, pornind de la aceeași considerație că poți fi un mare artist lucrând pe suprafețe restrânse. Ca și celelalte articole, exemplele nu întârzie, ele sunt Pisanello, Roty și Grasset, primul a lucrat monede, al doilea este remarcat pentru a fi conceput niște timbre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În 1905147, Apcar Baltazar începe o ofensivă pentru susținerea și dezvoltarea artelor industriale în România cu o serie de articole pe aceeași temă. Primul care reclamă însă o documentare solidă este "Note asupra industriei de artă". Artistul își expune argumentul pornind de la relevanța economică a existenței unei industrii a artelor decorative, aducând în sprijinul său date statistice atât ale veniturilor obținute din exportul produselor de artă decorativă în țările occidentale dezvoltate, cât și ale cheltuielilor făcute de Statul Român cu importul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o capacitate vizionară asociată geniului poetic, și care suportă o reconversie maladivă în nebunie, cum sună clișeul sentimental romantic, Eminescu dobândește în foarte scurt timp chipul emblematic al propriei sale ficțiuni poetice, al alter-ego-ului său ficțional, Luceafărul-Hyperion. Majoritatea ilustratorilor vor porni de la această corespondență, apelând deopotrivă la o fotografie din tinerețe a poetului, care corespunde idealului, dar și de la chipul luciferic al personajelor sale, pentru a servi drept model geniului eminescian ca genius loci, instanță tutelară a neamului, cu valențe atât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
17 cm), Somnul, Diavolul, pentru a nu vorbi de contribuția la monumentul din Rio de Janiero, celebra statuie, Isus Mântuitor, al cărui chip îi aparține sculptorului român, Vasile Ionescu Varo cu Visare, Savu Savargin etc. Există și sculptori care au pornit din România pentru a fi ulterior asimilați ca sculptori în alte culturi, unii uitați, precum George Swiacinsky. În definitiv, este dificil de a stabili ponderea pe care a reprezentat-o simbolismul pentru toți acești sculptori, opera lor fiind disipată în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
români în Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă 304, pe o dublă filieră, cea a influenței rodiniene și cea a influenței scesioniste în opera acestora. Acest fapt nu exclude câtuși de puțin diversificarea afinităților și analogiilor posibile pornind de la modelele clasice sau sculptura impresionistă către arta modernă, prin simbolism și secesionism. Cu un ton sarcastic, nelipsit însă de observații judicioase, Francisc Șirato așeza noua generație de sculptori, "terorizată de vedenii convulsionate", sub semnul unei paternități rodiniene într-o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o presupun. În opinia lui Elisabeth Ingles, un tablou precum Vampirul se află la capătul unui traseu al conotării negative a femininului, de la iubita devotată la femeia fatală, malefică. "Vampirul revine de numeroase ori în opera lui Munch. Ceea ce a pornit ca imagine a unei femei îmbrățișând tandru gâtul iubitului ei, a fost progresiv transformat în viziunea unei malefice, vampirice, curmând viața"356. În mod evident, ceva s-a schimbat în tratarea unor personaje precum Salomeea sau Judith, prima emblematică pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tentațiilor, dar și exigențelor unui timp al contemplării, al monotoniei, al claustrării, în acord cu regulamentul monastic. Figura exemplară a luptei cu demonul melancoliei, cu acedia este Sfântul Anton, tema este revalorificată și de Gustave Flaubert (Tentațiile Sfântului Anton) și pornind de la Flaubert, de Félicien Rops, în contextul unei sensibilități decadente. Apariția psihiatriei în secolul XIX conduce la o revalorizare clinică a melancoliei și o diversificare, o nuanțare, o pulverizare a ei într-o serie de maladii, neurastenie, nebunie circulară, ipohondrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
trecutul și să înnoiască arta, promotorii curentului secesionist "secesiune" înseamnă ruptură sau despărțire răsunătoare s-au îndepărtat de realitate, trecând la fel de fel de reverii, alegorii, fantezii idealizante, care s-au dovedit nefaste pentru artă, fiind un semn al decăderii ei. Pornit de la München în 1892 și răspândindu-se în anii umărători la Viena și Berlin și apoi în întreaga Germanie, secesionismul era pe atunci deosebit de puternic și Băncilă are meritul de a nu se fi lăsat înrâurit decât în mod trecător
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fost supralicitată prin omisiune sau ecuație statistică, pentru a subsuma întreaga creație a lui Loghi în opinia unor critici avizați precum Petre Oprea. Începuturile sunt însă relevante atât pentru devenirea ulterioară a artistului, cât și pentru câștigarea independenței sale artistice, pornind de la protecția unor persoane influente, pentru care arta portretului avea o relevanță istorică și deopotrivă simbolică, dar nu și simbolistă. Corespondența lui Kimon Loghi scrisoarea este datată 29 decembrie 1900 cu succesorul lui Ion Brătianu, liderul liberal D.A. Sturdza, se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unui peisaj arcadic dominat de nostalgia trecutului, pictorul oscilează între sugestia unei stări de visare melancolică pe care tabloul o imprimă și armonia arcadică a peisajului. Într-un tablou precum Idilă antică este poate cel mai bine precizată influența böckliniană, pornind de la rama aurită a tabloului, rama cu decorații în stil Secession, la expresia hieratică a atmosferei accentuată de verticalitatea stilizată a chiparoșilor pe fundalul stâncos și costumația antică în roșu și alb a celor doi îndrăgostiți. Teatralizarea scenei nu scapă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decadentismul și anume, clivajul dintre profunzime și suprafață. Ambele întrețin o relație dialectică prin proiectarea acestor gesturi într-o transcendență semnificativă, fără a pierde din vedere efectul suprafeței, decelat de Hodler în reluarea aceluiași model ca laitmotiv în cadrul aceleiași compoziții, pornind de la datele armoniilor horticole. Plantele și în special florile constituie elementele definitorii pentru decorativismul Art-Nouveau. "Profunzimea" decurge și din caracterul aproape ceremonial al gestualității. Cecilia Cuțescu-Storck ritualizează cele mai simple gesturi, prinzându-le într-un medalion de armonie și solemnitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
profană și dragoste spirituală, aceasta este construită ca un diptic și răspunde unei economii simbolice a întregului ansamblu pe care-l constituie atelierului pictoriței. Pictura admite o lectură narativă bazată nu atât pe o narațiune după care se inspiră, cât pornind de la distribuția diferitelor grupuri din tablou și a relațiilor simbolice care se stabilesc între ele. Pentru Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
condensată în gestul emblematic. Coregrafia ceremonială face posibilă această deplasare către centrul de semnificație a sensurilor acumulate la periferie. Pictura se desface la rândul ei în trei, asemeni unui triptic, două volete laterale și partea centrală. Lectura se organizează fie pornind de la margine către centru, centripet, fie centrifug, de la centru către periferie. Fiecărui volet îi corespunde un dublu simbolic al miresei, surprins într-o atitudine emblematică. Toate aceste personaje se mișcă într-un spațiu edenic, pe jos se află un covor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
indiferenți la evenimentele din 1905, chiar dacă o bună parte din miriskusstnici, precum Konstantin Somov, se izolează în universul artei, reconstruind atmosfera feeric-frivolă a secolului XVIII, după care tânjea și Mateiu I. Caragiale. "Este o epocă furtunoasă cea în care noi pornim la drum. În jurul nostru bubuie furtuna dezlănțuită a vieții care se înnoiește. În vacarmul luptei, în mijlocul problemelor urgente pe care fiecare zi le scoate la iveală, în prezența răspunsurilor sângeroase date de viața rusească, Imuabilul pălește, ba chiar dispare (pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
are rădăcini mult mai adânci, ea se modelează în atmosfera acestei crepuscularități fin de siècle și, ca orice stingere, este înnobilată fictiv în contextul sensibilității decadente. Acest mesianism bizar, deoarece prevede paradoxal o înălțare până la măreția decadenței europene, se articulează pornind de la premise culturale. În opinia lui Alexandru Bogdan-Pitești, România trebuie să îndeplinească un rol tutorial-civilizator prin promovarea unei politici culturale extinse la nivelul întregii arii balcanice. Perspectiva optimistă a criticului a început să prindă o oarecare consistență în timpul războaielelor balcanice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
revistă română, pentru ca după război, printr-o reconversie radicală, o repliere surprinzătoare, dacă este comparată cu debutul, să treacă în tabăra gândiriștilor, contribuind la apariția revistei Gândirea în 1921. G. Călinescu considera poezia sa "triumful stilisticei și al manierei"540, pornind tocmai de la această vocație abandonată a unei "picturi caligrafice", ilustrată de critic prin mișcarea nouă în pictură cu Iosif Iser, Theodorescu-Sion, Șirato și Rodica Maniu. Pe baza unei imagini decupate din lirica sa, criticul mai stabilește o asociere cu decorativismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
punct de inflexiune între maximul formulei inovatoare, moderniste, și minimul formulei tradiționaliste, neobizantine, care-l determină pe critic să-l decreteze drept precursor al lui Blaga. Ovdiu S. Crohmălniceanu semnalează filonul expresionist atât în proza, cât și în poezia acestuia, pornind de la corelatul imagologic al literaturii, atrăgând atenția că stilul "bizantinizat" în poezie nu trebuie numaidecât asimilat expresionismului, fiind marca decorativismului secesionist sau a Jugendstil-ului, fără a invoca nicio transcendență. "Peste peisaje decorative, poetul suflă aur. Tot în spiritul artei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de transfer, de efecte de rezonanță care transformă casa estetului decadent într-o instalație corespunzătoare propriei sale sensibilități, într-o mise en scene. Interiorul nu reprezintă decât un reflex narcisic al locatarului, o hermeneutică adecvată a personajului ar putea să pornească de la proiecția ipsatorie pe care o configurează propria sa locuință. Felul în care scriitorii și artiștii își decorează apartamentele devine semnificativ și constituie un element definitoriu al esteticii cameristicii decadente, al sensului pe care acești esteți îl dau locuirii în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desăvârșire, deși arta sa, și din cauza prolificității pictorului, este prezentă la aproape fiecare mare licitație pe piața de artă românească. Însă un serios handicap rămâne absența unui album dedicat simbolismului româneasc în artele plastice, album care s-ar putea alcătui pornind chiar și numai de la colecțiile pe care le dețin la ora actuală Muzeele Naționale din România, începând cu MNAR (Muzeul Național de Artă al României) și nu mă refer la ceea ce au expus în expozițiile permanente, ci la ceea ce se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de mediu, care se referă la: factorii socio-demografici (curba vieții de familie, clasele sociale), grupuri de referință, familia, mediul economic. In ampla analiză pe care o fac comportamentului consumatorului, P. Kotler, G. Armstrong, J. Saunders și Veronica Wpng (1998, 334-348) pornesc de la următoarele categorii de factori: factori culturali reprezentați de cultură, subcultură și clasă socială; factori sociali care includ grupuri de referință, familia, roluri și statusuri; factori personali care se referă la vârsta și stadiul din ciclul de viață, ocupația, stilul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
pentru că el determină organizarea și semnificația sa internă. Elementele periferice sunt componente ale reprezentării și gravitează În jurul nodului central, aflându-se În relații directe cu acesta. Prin intermediul lor se poate opera transformarea reprezentării sociale activându-se operatorii psihoindividuali și socioculturali. Pornind de la conceptul de reprezentare socială, am realizat un studiu având ca scop cunoașterea reprezentării sociale a consumatorului. Cercetarea s-a realizat pe un lot de 211 subiecți, cu vârsta cuprinsă Între 19 și 56 de ani. Pentru culegerea conținutului reprezentării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
să-l studieze aceste științe, definirea conceptului de atitudine a dat naștere, cum era și firesc, la numeroase controverse. Aproape fiecare psiholog atribuie o altă semnificație acestui concept, potrivit lomeniului de fapte În care operează. Există o multitudine de definiții pornind de la părerea Îxtremă că atitudinea este „o stare mintală” până la cealaltă extremă că atitudinea este „o acțiune fizică”. De exemplu, H. Pieron (2001) definește atitudinea sub aspectul ei de stare de pregătire mentală (set, În engleză sau Einstellung, În germană
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
globalizării, este important de analizat care este ponderea tendințelor culturale În spațiul românesc și ce aspecte culturale influențează preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate realiza numai pe baza studiului influențelor sociale și culturale și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
etc.). Comportamentul vestimentar este o parte constituentă a comportamentului aparent, discursul pentru ceilalți, interfață și indiciu vizibil asupra stării materiale a individului cu semnificații psihice, reflectând preferințele estetice, gusturile purtătorului, atitudinea față de sine Însuși și dorită de la ceilalți despre sine. Pornind de la aceste idei, scopul cercetării noastre a constat În studierea modului În care Însușirile de personalitate ale adolescentului susțin și structurează anumite comportamente de consum, precum si in delimitarea tendințelor de individualizare ale adolescenților prin intermediul vestimentației. Analizând datele de cercetare și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
autoprezentare, de unde și o precauție În autoprezentarea vestimentară. Persoanele competente social abordează un stil asetiv de autoprezentare. Acesta este interesat de calitatea relațiilor cu ceilalți, dar se prezintă pe sine autentic și are curaj să Își exprime preferințele, dorințele, convingerile. Pornind de la acest stil de autoprezentare, Mariana Caluschi (2001, 111112) promovează, În sfera prezentării sinelui, două concepte esențiale pentru managementul imaginii: conceptul de „self-made man” și cel de „selfmanagement”. Primul concept desemnează individul ridicat din poziții social de nivel inferior, În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]