61,599 matches
-
interesul, afacerea politică, combinația pentru păstrarea sau dobîndirea puterii. Ele se joacă de-a cetățenii onorabili și respectabili, dar la ocazii își spun cuvinte grele...". Observația trece de comedia vizată și e valabilă pentru o mare parte a operei care activează un limbaj al mojiciei de mahala de coloratură balcanic-orientală: rîtan, vită, loază, canalie, mitocan, moftolog, papugiu, mațe fripte, bagabond, pungaș... Eroii mai ales cei ai schițelor vor să pară distinși, fără a-și fi educat însă limbajul și gesticulația observație
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Radu, căruia îi oferea drept garanție vitele sale din odaia Vîrlanul, pentru un împrumut de 1140 de galbeni. Pentru a avea o imagine mai clară privind interesul negustorilor implicați în comerțul de vite din teritoriul cercetat, menționăm că la 1851 activau la Belcești alți doi negustori armeni, supuși austrieci, originari din Georgia, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești. Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
unul dintre elementele componente este un metal al cărui conținut în substanța inițială este de 71,053%, iar în clorura sa - de 20,225%. 14 Aluminiul este un microelement esențial care se găsește în mediul extracelular, având rolul de a activa succindehidrogenaza. Întrucât compușii săi sunt hidrolizați puternic, rezultând hidroxid de aluminiu, care este insolubil, acestea intră în compoziția preparatelor utilizate în tratamentul ulcerului gastric. Un comprimat de preparat „Maalox” conține 400 mg hidroxid de aluminiu și 400 mg hidroxid de
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
Le Lys dans la vallée) [Avant-propos la La Comédie humaine // L'Oeuvre de Balzac, éd. A. Béguin, XV, p.380]. 73 În comparație cu Balzac și Stendhal, contemporani cu dezvoltarea capitalismului ascendent, care au construit caractere "pozitive", Zola, ca și Flaubert, a activat după revoluția din 1848, care a marcat eșecul speranțelor populare, si a construit caractere negative, sortite eșecului. 74 Mai trebuie remarcat faptul că, în ansamblul operei lui Zola, puține personaje nu sunt atinse de o pasiune morbida. Fiecare român are
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o "existență" din afara subiectului, care condiționează însăși posibilitatea de a fi a subiectului. Acesta din urmă "este" numai prin experiență, ea însăși posibilă în timp datorită intervenției acelui ceva din afară (inițial, lucru în sine, apoi fenomen), care, în fapt, activează formele sensibilității, adică, în termenii unei ontologii, dă seama de faptul că "eu sunt". Timpul este, aici, condiția, sau acel ceva din afară (lucru în sine, fenomen?). Noul conținut al subcapitolelor care au drept temă proiectul antropologic kantian încearcă să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la ea; de fapt, ea este pusă să ordoneze un conținut de idei (întrebări, probleme, soluții, "teme" etc.). La fel spunem despre personalism: există o "logică formală" "interpretată" în filosofiile personaliste, între acestea aflându-se și personalismul energetic. (Termenul "interpretare" activează aici două sensuri, vizate în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula" fiind o anumită "logică formală" (aspectul formal al filosofiei); și cel în care el
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Revenind la Kant, trebuie să accentuăm ideea că unitatea de existență a omului este, de fapt, unitate a celor două lumi, a persoanei și a personalității; nu este, așadar, "suma" lor sub un criteriu convențional; este, mai degrabă, "sinteza" lor, activă în ființa umană (în însăși unitatea de existență a omului). Iată ce susține filosoful, în această privință, în Antropologia: "grație unității care persistă prin mijlocul tuturor schimbărilor cărora le este subiect, el (omul n. C.) este o singură și aceeași
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ar întâmpla astfel dacă Inteligența și-ar dezvălui temeiurile planului său, adică rațiunea suficientă care îl face posibil și, apoi, activ în lume. Dar o asemenea dezvăluire este imposibilă. Așadar structura formală este legată de operațiile și "formele" logice care activează și modelează un conținut. Vorbind despre finalitate, putem spune că numai legată de posibilitățile formale ale ființei raționale (ale omului) dobândește și ea structură formală. În altă ordine de idei, finalitatea pare a introduce, dacă exprimăm prin ea intervenția plănuită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energie universală: este aceea ce numim personalitatea"112. Corelațiile persistente care pregătesc apariția personalității sunt, toate, unități individualizate ale energiei. Dispoziția realității către o anumită direcție de evoluție apare, ne spune C. Rădulescu-Motru, ca adaptare la totalitatea universului. Acest fenomen activează puterea de individualizare a energiei și astfel se constituie o anumită corelație persistentă. Creșterea continuă în adaptare a unităților individualizate ale energiei, adică sporul adaptativ căpătat prin fiecare corelațiune persistentă, face posibilă și necesară apariția personalității. În suma totală a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ci totdeauna ca o completare la viața organică a individului"119. Cu toate că este legat de substructura energetică a personalității, idealul constă într-o proiecție non-naturală (a unui act, a unei stări etc.) în viitor. Modelul de comportament pe care îl activează un ideal este un plan de acțiune ale cărei consecințe sunt anticipate. Întrucât cultura reprezintă orizontul anticipației înfăptuite, al idealului întruchipat în operele muncii, discuția despre cultură trebuie să pornească de la conceptul de ideal. Eul însuși ajunge la desăvârșire în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
științei, socotește că finalitatea are "un înțeles pur de dependență de natură cauzală, răsturnată în timp, scopul fiind prin natura sa posterior mijlocului. Cu această nomenclatură orice fenomen determinat admite o explicație finalistă"144. Diferența dintre cauzalitate și finalitate este activată prin conceptul determinismului prin finalitate, așa cum el este utilizat în personalismul energetic. Astfel, potrivit structurii sale formale, întâi putem gândi o negare a valabilității nelimitate a cauzalității (a cauzei eficiente), finalitatea (cauza finală) fiind de-limitată "existențial" prin investirea ei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de echilibru al ordinii universale, iar personalizarea energiei capătă o nouă poziție, mai apropiată de scopul final al evoluției sale. În textele lui Rădulescu-Motru, tipul nu apare cu acest sens de intermediar între personalitatea amorfă a misticului și personalitatea profesională activă decât în contextul discuției diferențelor dintre personalismul anarhic și personalismul energetic. În alte locuri, tipul pare să aibă un sens deosebit, fără a-l exclude pe cel propus prin interpretarea de față, referitor la poziția sa mijlocitoare între mistic și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sale În structura formei finale a personalizării energiei (personalitatea energetică), factorii biologici, sufletești și sociali sunt mai bine armonizați decât în cazul misticului și al "tipului"; personalitatea energetică este ea însăși izvor de energie. Tehnica muncii pe care ea o activează este întemeiată pe aptitudini profesionale dezvoltate și utilizate spre transformarea și stăpânirea naturii și spre împlinirea programului existențial al omului. Acesta nu mai este nici o ființare supusă cvasitotal ordinii naturale, dar nici nu a ajuns, din primul său moment, la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
modelul configurat prin ideal și normă nu este ceva abstract, ceva desprins de realitatea vieții, ci însăși personalitatea poporului în mijlocul căruia trăiește individul; și, mai mult decât atât, modelul corespunde sufletului individual. Personalitatea trece de la potență la act atunci când este activat acordul dintre ideal și sufletul individului. Conceptul personalității energetice cuprinde ca notă a sa afirmarea continuității dintre cultură și individ și, prin aceasta, a celei dintre ideal (normativ) și condiționatul natural. La începutul evoluției personalității energetice, cultura și civilizația oferă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
că o anumită structură personală specifică reprezintă ipostaza desăvârșită a personalității energetice; știința personalității nu poate produce argumente privind constituirea fenomenal-istorică a unei personalității energetice identice idealului de personalitate. Cultura mijlocește apariția idealului (nu a personalității energetice ca ideal) și activează modelul corespunzător lui. Fiindcă potrivit idealului are loc în individ ordonarea aptitudinilor în vederea exercitării unui gen de muncă, personalitatea energetică cuprinde în sinteza sa elemente culturale. Într-un fel, cultura este mediul în care se formează și activează personalitatea energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideal) și activează modelul corespunzător lui. Fiindcă potrivit idealului are loc în individ ordonarea aptitudinilor în vederea exercitării unui gen de muncă, personalitatea energetică cuprinde în sinteza sa elemente culturale. Într-un fel, cultura este mediul în care se formează și activează personalitatea energetică, dar forma socială a acesteia este civilizația, înțeleasă de C. Rădulescu-Motru, în contextul Vocației..., ca "averea colectivă a omenirii"; mediul pe care personalitatea energetică îl constituie și în care, ca personalitate a profesionistului, își prelungește influențele, este civilizația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
blocaj biologic, dezinteresul nu caracterizează vocația. În fond, câți dezinteresați de propria lor persoană nu sunt și nu pot fi oameni de vocație? Conștiinciozitatea răspunderii față de viitorime mută dezinteresul față de sine într-un plan non-natural să-i zicem, spiritual care activează acest dezinteres în sensul creației cu valoare pentru comunitate. În măsura în care omul de vocație este "instrumentul" folosit de natură pentru a asigura cristalizarea unei culturi, el este și sol al idealului cultural. Determinismul prin finalitate îl face posibil și real, activ
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de fapte, naturale și culturale, adică natural-dispoziționale și ideal-culturale, nimic nu garantează geneza și funcțiunea vocațiilor la români în afara interesului însuși pentru vocație, manifestat sistematic chiar de către români. Pot exista premise pentru constituirea unei vocații, dar dacă acestea nu sunt activate corespunzător pentru a se realiza unitatea dintre cele două categorii de fapte, vocația nu se constituie. De aici întregul program educațional gândit de Rădulescu-Motru pentru a pune în funcție un "mecanism" de educație vocațională la noi. Despre acest veritabil program
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalist energetic al vocației are o semantică circumscrisă ontologiei umanului, așa cum am arătat și justificat în părțile anterioare ale acestei lucrări. Alt sistem de referință, alte înțelesuri, altă logică interogativă și, de ce nu, altă geneză pentru vocație decât cea care activează legătura directă cu conceptul supraomului al lui Nietzsche. Și pentru Nietzsche omul este "scop" și ordonator, prin finalitate, al naturii. Dar consecințele acestei idei croită după alte convenții teoretice decât cele proprii personalismului energetic creează o reprezentare asupra omului diferită
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Editura Humanitas, 1998, p. 298. 258 Termenul "explicație" ("explicare") așa cum va fi el folosit în acest capitol exprimă modalitatea prin care este formulat temeiul existenței umane și este angajat discursul în scopul elucidării problemei omului. Prin urmare, semantica sa nu activează în scopul unei utilizări tehnice distincția diltheyană dintre explicație (proprie științelor naturii) și înțelegere (proprie științelor spiritului). Totuși, această distincție va orienta, la un moment dat, formularea unei probleme "metafilosofice". 259 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 640. 260 Ibidem. 261
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și de modul cum acesta și-o imaginează, în primul rând prin viziunea celui dintâi asupra anarhului, un individ superior care evadează din istorie într-o pădure amniotică și amnezică, alegând astfel însingurarea în locul societății și vita contemplativa în loc de vita activa. Acest trufaș refuz al istoriei, deja prezent în romanul din 1949 al lui Jünger, Heliopolis. Rückblick auf eine Stadt, este împins și mai departe în distopia sa din 1977, Eumeswil: în timp ce anarhistul depinde de putere chiar atunci când i se opune
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este un act de mare curaj, bazat pe o alegere lucidă, transmite neîndoielnic mesajul lui Das Glasperlenspiel: vita contemplativa nu este în mod necesar mai valoroasă, mai plină de măreție, mai adevărată în raport cu înțelesul adânc al existenței umane decât vita activa. Într-un mod mai dramatic, temperat doar de faptul că eroul își găsește un discipol promițător, moartea lui Knecht aproape imediat după ce el se întoarce la existența obișnuită sugerează că reconcilierea între cele două imperative categorice polare este în realitate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
urmat de reacția atletului. Această reacție are loc într-un anumit interval, denumit „timp de reacție” ce variază între 0,10 la 0,18 secunde și constituie după E. Ozolin (1986), „timpul necesar transformării undelor sonore în impulsuri nervoase care activează fibrele musculare”. Studiile efectuate pe atleți arată că timpul de reacție este diferit în funcție de: capacitatea de atenție; starea de antrenament; starea de oboseală; starea de sănătate; de vârstă; de sex etc. Conform studiilor întreprinse de același autor „timpul scurs dintre
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
că la Zoom Area. Comandă (Fit), asigură încadrarea întregii piese în fereastră activă. Comandă (Pan), permite deplasarea manuală a ferestrei active. Prin apăsarea butonului stânga al mouse-ului și deplasarea acestuia în orice direcție, se deplasează spațiul de lucru. Comandă (Rotate), activează rotirea modelului în spațiul de lucru. La activarea acestei comenzi, programul afișează o bară adiționala ce permite precizarea unghiului de rotire căutat, existând și posibilitatea selectării unei drepte (muchie sau axa), pentru a servi că axa de rotație. Comandă Common
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
modelului în spațiul de lucru. La activarea acestei comenzi, programul afișează o bară adiționala ce permite precizarea unghiului de rotire căutat, existând și posibilitatea selectării unei drepte (muchie sau axa), pentru a servi că axa de rotație. Comandă Common Views, activează modul de rotire a piesei, în poziții precum vedere din față, spate, sus, jos, stânga și dreapta sau izometric. Comandă Show All, afișează toate planele de referință, sistemele de coordonate, schițe, etc. Comandă Hide All, ascunde toate planele de referință
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]