61,510 matches
-
pe Valea Vaserului” - festival dedicat țipțerilor din Vișeu de Sus, „Hora la Prislop” - Pasul Prislop, Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului”) și construcții. Maramureșenii, pe lângă costumele populare tradiționale mai păstrează și astăzi vâltorile de apă. Aceste instalații funcționează pe principiul hidraulic ți sunt utilizate pentru spălarea, limpezirea și îndesirea
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
din Vișeu de Sus, „Hora la Prislop” - Pasul Prislop, Borșa, „Serbările Zăpezii” de la Borșa, „Serbările Vișeului”) și religia; înscrie arealul în aceleași coordonate ale etnicității maramureșene. Economia zonei este bazată pe exploatarea și prelucrarea lemnului, creșterea animalelor, turism (bisericile de lemn, rezervațiile naturale, „Mocănița de pe Valea Vaserului”) și construcții. Maramureșenii, pe lângă costumele populare tradiționale mai păstrează și astăzi vâltorile de apă. Aceste instalații funcționează pe principiul hidraulic ți sunt utilizate pentru spălarea, limpezirea și îndesirea pănurilor și cergilor (materiale textile confecționate
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
vechi funicular este Reissug,o linie privată care oferă acces la bunuri Castelului Hohensalyburg din Salzburg,Austria.Este menționat prima oară în 1515 de Cardinalul Matthaus Lang , care a devenit Arhiepiscopul de Salzburg.Linia a folosit prima oară șine de lemn și o coardă de transport făcută din cânepă,și a fost operat de puterea oamenilor sau de către animale.Astăzi funcționează cu linii de oțel,cabluri cu oțel și un motor electric,dar linia are aceeași rută prin fortificațiile castelului. Prima
Funicular () [Corola-website/Science/324830_a_326159]
-
cânepă,și a fost operat de puterea oamenilor sau de către animale.Astăzi funcționează cu linii de oțel,cabluri cu oțel și un motor electric,dar linia are aceeași rută prin fortificațiile castelului. Prima cale ferată din Anglia,cu șine din lemn a fost probabil făcută pentru James Clifford,stăpân la conacul Broseley. El a exploatat mine de cărbune aici din 1875 și a avut un funicular pentru livrarea cărbunelui direct la barjele de pe râul Severn,până în 1606.Aceasta a fost prima
Funicular () [Corola-website/Science/324830_a_326159]
-
a rămas doar pe jumătate terminată. Ea era construită până la turnul mare și un transept, care a fost închis de un perete provizoriu. În locul navei cu trei abside care urma a fi construită se afla o clădire cu acoperiș din lemn, iar slujbele religioase aveau loc acolo. Mai multe încercări de a continua lucrările la catedrală au fost lipsite în mare parte de succes. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, regele Vladislav Jagiello i-a comandat marelui arhitect
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
pe acele pământuri este un german Johann Schoonover, care a locuit pentru un scurt timp pe râu, ajutându-l mai târziu în comerțul cu Americanii Nativi in 1820. În același an, William Elkins, primul pionier , a construit o cabană din lemn și a curățat pământul ce a devenit Johnson Township. Conform recensământului din anul 2010, comitatul are o suprafață totală de 819,718 km (sau de 316.63 sqmi), dintre 807,679 km (sau 311.98 mile pătrate), adică 98.53
Comitatul Brown, Indiana () [Corola-website/Science/324860_a_326189]
-
cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului”, „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, se află în satul Moșteni-Greci, comuna Boțești, județul Argeș. A fost construită în anul 1862 și a fost extinsă în perioada interbelică. Se distinge îndeosebi prin structura de lemn bine păstrată, ridicată în tehnica în căței, una dintre puținele de acest fel rămase în Muntenia. Bolțile sunt formate din structuri ușoare de lemn și împletituri de nuiele, caracteristice epocii. Altarul semicircular este unic pentru arhitectura sacrală de lemn din
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
în anul 1862 și a fost extinsă în perioada interbelică. Se distinge îndeosebi prin structura de lemn bine păstrată, ridicată în tehnica în căței, una dintre puținele de acest fel rămase în Muntenia. Bolțile sunt formate din structuri ușoare de lemn și împletituri de nuiele, caracteristice epocii. Altarul semicircular este unic pentru arhitectura sacrală de lemn din zonă. Întreaga structură este îmbrăcată în nuiele și tencuită în scopul de a imita construcțiile de zid. Se remarcă și pictura în stil neoclasic
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
de lemn bine păstrată, ridicată în tehnica în căței, una dintre puținele de acest fel rămase în Muntenia. Bolțile sunt formate din structuri ușoare de lemn și împletituri de nuiele, caracteristice epocii. Altarul semicircular este unic pentru arhitectura sacrală de lemn din zonă. Întreaga structură este îmbrăcată în nuiele și tencuită în scopul de a imita construcțiile de zid. Se remarcă și pictura în stil neoclasic semnată de zugravul Ilie Luculescu din Târgoviște, de la 1889, refăcută în 1899. Trăsăturile constructive și
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
a secolului 19. Biserica lipsește deocamdată de pe noua listă a monumentelor istorice, însă trăsăturile ei distinctive și valoarea ei regională de martor al unei epoci de reforme politice, sociale și culturale o îndreptățesc la o îngrijire pe măsură. Biserica de lemn ce dăinuie azi în cimitirul satului, a înlocuit o biserică de lemn mai veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
însă trăsăturile ei distinctive și valoarea ei regională de martor al unei epoci de reforme politice, sociale și culturale o îndreptățesc la o îngrijire pe măsură. Biserica de lemn ce dăinuie azi în cimitirul satului, a înlocuit o biserică de lemn mai veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui căpitan Stan și s-au dat sf[in]tei biserici unde să
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
culturale o îndreptățesc la o îngrijire pe măsură. Biserica de lemn ce dăinuie azi în cimitirul satului, a înlocuit o biserică de lemn mai veche, cu hramul dintâi al „Sfântului Nicolae”. O însemnare de carte amintește de vechea biserică de lemn: "„Această sfântă și dumnezeiască evanghelie s-au cumpărat de dumnealui căpitan Stan și s-au dat sf[in]tei biserici unde să prăznuește hram sfăntlu și erarhului Nicolae în satul ce să numește Greci, ca să fie pomenire la tot neamul
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Cuzii i mitropolit Nifon, la anu 1862 octo[m]vr[i]e 10.”" Biserica inițială avea la intrare un pridvor îngust pe patru stâlpi puternici, pe latura de vest. Îmbrăcarea pereților cu nuiele s-a făcut odată cu structura ușoară de lemn a bolților, în aceeași tehnică. Din aceeași perioadă datează și iconostasul, cu numeroasele sale icoane pictate în tempera pe lemn de stejar, însemnate aproape fiecare de către donatorii lor. La icoanele tâmplei se putea citi, pe Stretenia (Prezentarea lui Iisus la
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
îngust pe patru stâlpi puternici, pe latura de vest. Îmbrăcarea pereților cu nuiele s-a făcut odată cu structura ușoară de lemn a bolților, în aceeași tehnică. Din aceeași perioadă datează și iconostasul, cu numeroasele sale icoane pictate în tempera pe lemn de stejar, însemnate aproape fiecare de către donatorii lor. La icoanele tâmplei se putea citi, pe Stretenia (Prezentarea lui Iisus la Templu): "„Această icoană sa plătit de Dobre”", pe Bunavestire: "„Această icoană sa plătit de Dimitrie”", pe Intrarea în Ierusalim: "„Această
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Ion, Ilinca, Ion, Cârstia, Ion, Maria, Ion, Zanfira c[u] f[ii], Bucur, Opria c[u] f[ii], Floria, Stanca c[u] f[ii]”". Printre cei morți apar Ioana pr[euteasa], și alți enoriași. După tragedia incendiului de la biserica de lemn din Costeștii Vechi în anul 1930, când au căzut victimă mulți copii, au fost alterate multe biserici de lemn din zona Argeșului. După anul 1930, biserica din Moșteni-Greci a fost extinsă spre apus cu un privor de scânduri. În axul
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
Stanca c[u] f[ii]”". Printre cei morți apar Ioana pr[euteasa], și alți enoriași. După tragedia incendiului de la biserica de lemn din Costeștii Vechi în anul 1930, când au căzut victimă mulți copii, au fost alterate multe biserici de lemn din zona Argeșului. După anul 1930, biserica din Moșteni-Greci a fost extinsă spre apus cu un privor de scânduri. În axul altarului a fost deschisă o ușă suplimentară, de evacuare. În acest șantier a fost demolat peretele transversal de la intrare
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
N Nicolae, Dinuță Dumitru, Dinuță Ion (Vodă), Amza Benedict, Zamfira Vasile, Chivulescu Nistor, Marinescu Gh Grigore Ion și enoriașii satului.”" Lăcașul din Moșteni-Greci a imitat de la început bisericile de zid din zonă. Sub tencuială se distinge însă o biserică de lemn, în linii mari încă ușor de recunoscut în formele sale originale. Structura pereților, atât cât apare la vedere de sub tencuiala căzută, indică o construcție pe stâlpi, a căror goluri laterale, cățeii, mușcă și fixează lobdele/poștele groase, de umplutură, din
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
sale originale. Structura pereților, atât cât apare la vedere de sub tencuiala căzută, indică o construcție pe stâlpi, a căror goluri laterale, cățeii, mușcă și fixează lobdele/poștele groase, de umplutură, din pereți. Stâlpii sunt fixați jos într-o talpă de lemn iar sus foarte probabil într-o grindă de legătură. Această tehnică constructivă „în căței” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, Dâmbovița, dispărută în anul 2003, la biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
mușcă și fixează lobdele/poștele groase, de umplutură, din pereți. Stâlpii sunt fixați jos într-o talpă de lemn iar sus foarte probabil într-o grindă de legătură. Această tehnică constructivă „în căței” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, Dâmbovița, dispărută în anul 2003, la biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
sunt fixați jos într-o talpă de lemn iar sus foarte probabil într-o grindă de legătură. Această tehnică constructivă „în căței” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, Dâmbovița, dispărută în anul 2003, la biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
de legătură. Această tehnică constructivă „în căței” a fost identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, Dâmbovița, dispărută în anul 2003, la biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
identificată și la biserica de lemn din Bumbuia, Dâmbovița, dispărută în anul 2003, la biserica de lemn din Purcăreni, Argeș, dispărută în 2009, și se mai întâlnește la câteva biserici de lemn din câmpia Banatului și Crișanei. Structura aceasta de lemn, fiind greu de izolat, a fost cercuită cu nuiele de alun și apoi tencuită. Construcția are planul alungit, împărțit de la vest la est în încăperi succesive: pridvor, tindă, naos și altar. Se remarcă lărgimea deosebit de mare a bisericii și altarului
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
1862. Peretele despărțitor, dintre tindă și naos, s-a păstrat pe locul original, și păstrează două goluri mari, laterale ușii centrale. Peretele iconostasului a fost ridicat și zugrăvit odată cu biserica, la 1862. Un element deosebit de rar pentru arhitectura sacrală de lemn din zonă este altarul cu traseu semicircular, ridicat foarte probabil în aceeași tehnică a cățeilor, ca și pereții bisericii. Pridvorul vechi a fost înlocuit cu o structură ușoară de lemn, îmbrăcată cu scânduri, în prima jumătate a secolului 20. Bolțile
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
la 1862. Un element deosebit de rar pentru arhitectura sacrală de lemn din zonă este altarul cu traseu semicircular, ridicat foarte probabil în aceeași tehnică a cățeilor, ca și pereții bisericii. Pridvorul vechi a fost înlocuit cu o structură ușoară de lemn, îmbrăcată cu scânduri, în prima jumătate a secolului 20. Bolțile navei și altarului sunt din împletitură de nuiele, prinse cu cuie de fier în arcuri dublouri, pe extrados. Împletitura este probabil cea originală, din 1862, când a fost tencuită și
Biserica de lemn din Moșteni-Greci () [Corola-website/Science/326120_a_327449]
-
genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus monogyna"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), călin ("Viburnum opulus"), vorniceriu pitic ("Euonymus nana"), salbă moale ("Euonymus europaeus") sau măceș ("Rosa canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), ghiocel de baltă (din genul "Liocojum aestivum
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]