60,566 matches
-
Tichindeleanu (coord.). Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 7-42), Chișinău: Cartier. Adler, P.A. și Adler, P. (1998). Moving Backwards în Ethnography at the Edge: Crime, Deviance, and Field Research. Evanston, IL: Northwestern University Press. Administrația Prezidențială, Comunicat de presă, 20 Aprilie 2006, disponibil online la adresa http://presidency.ro/? RID=det&tb=date&id=7386& PRID=ag, accesat în 3 iulie 2013. Adorno, T.W. (1986). What does coming to terms with the past mean? În G. Hartman (coord.). Bitburg
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Oxford University Press. Barbu, D. (2008). O istoria naturală a comunismului. În V. Ernu, C. Rogozanu, C. Siulea și O. Tichindeleanu (coord.), Iluzia anticomunismului: Lecturi critice ale Raportului Tismăneanu (pp. 71-104), Chișinău: Cartier. Băban, A. (2002). Metodologia cercetării calitative. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Bădescu, G., Comșa, M., Gheorghiță, A., Stănuș, C., Tufiș, C.D. (2010). Implicarea civică și politică a tinerilor. Constanța: Editura Dobrogea. Benavot, A. și Riddle, P. (1988). The Expansion of Primary Education, 1870-1940: Trends and Issues. Sociology of Education
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
construirea identității naționale românești (1831-1878). Iași: Editura A'92. Muscă, V. (1996). Filosofia ideii naționale la Lucian Blaga și D.D. Roșca. Cluj: Biblioteca Apostrof. Nastasă, L. (1999). Generație și schimbare în istoriografia română (sfîrșitul secolului XIX începutul secolului XX). Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană. Nienass, B. (2013). Postnational Relations to the Past: A "European Ethics of Memory"? International Journal of Politics, Culture, and Society, 26(1), 41-55. Nietzsche, F. (1998). Considerații inactuale II: Despre foloasele și daunele istoriei pentru viață. În Opere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ranca]. Mots-clés: la mémoire historique roumaine; l'identité nationale; la politique de la mémoire; l'analyse des manuels; la mémoire et le renforcement de l'État-nation. În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că țările est-europene se vor elibera de sub comunism. Gafencu se pronunța pentru menținerea unor relații pașnice cu U.R.S.S., stat căruia urma să-i revină, alături de Marea Britanie, un rol impoortant în asigurarea securității europene. 6. Studiu de caz: România în presa internațională după 1989 a) Imaginea României înainte de 1989 În ciuda măsurilor luate de regimul Ceaușescu, străinii știau despre România comunistă: românii trăiau în lipsuri, în timp ce produsele agricole erau exportate; se luau măsuri dure împotriva celor care criticau regimul; România era țara
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
000 de sate urmau să fie demolate în vederea construirii unor complexe agroindustriale; proiectul a fost oprit datorită protestului internațional; nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; b) Imaginea României între anii 1989-1999 După 1989, evoluția țării noastre a fost amplu reflectată în presa internațională. În decembrie 1989 România s-a aflat în centrul mass mediei internaționale; a fost prima revoluție din lume transmisă în direct. Cele mai importante publicații, cu tirajele cele mai mari, care au fost interesate de România după 1990 au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Figaro”, „Time” și „Le Monde”. Relatând despre revoluție, comentariile la adresa românilor erau elogioase și admirative; se lăuda curajul românilor de a se fi ridicat împotriva unuia dintre cele mai tiranice regimuri politice din Europa de atunci. Dintre subiectele relatate de presa internațională după căderea 1989 menționăm: mediul politic instabil de după căderea comunismului; măsurile economice adoptate de România; situația copiilor abandonați în orfelinate care trăiau la limita supraviețuirii, mulți fiind infectați cu virusul HIV. Au apărut multe cereri de adopție a copiilor
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
român (Mihăilă Cofariu), iar agresorii erau maghiari, dar nu s-au mai făcut dezmințirile necesare. mineriadele; actele de violență ale minerilor din 1991 au făcut înconjurul lumii; Aceste evenimente au contribuit la atenuarea simpatiei de care se bucurase România în presa internațională după evenimentele din 1989. Astfel, s-au creat o serie de clișee referitoare la România: cerșetori; copii bandonați și bolnavi; delincvență; sărăcie și corupție; câini vagabonzi; maltratarea minorităților naționale; obiceiuri arhaice (căsătorii de minori în rândul țiganilor); contrabandă cu
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
au creat o serie de clișee referitoare la România: cerșetori; copii bandonați și bolnavi; delincvență; sărăcie și corupție; câini vagabonzi; maltratarea minorităților naționale; obiceiuri arhaice (căsătorii de minori în rândul țiganilor); contrabandă cu țigări; Evenimentele pozitice care au atras atenția presei internaționale până la 1999 au fost mai puține: performanța echipei naționale de fotbal de la campionatul mondial din S.U.A. (1994); semnarea de către România a „Parteneriatului de Pace” cu N.A.T.O. (1994). procesul de aderare la N.A.T.O. și UE; c) Imaginea României
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
mai puține: performanța echipei naționale de fotbal de la campionatul mondial din S.U.A. (1994); semnarea de către România a „Parteneriatului de Pace” cu N.A.T.O. (1994). procesul de aderare la N.A.T.O. și UE; c) Imaginea României după 1999 Imaginea României în presa internațională a început să se îmbunătățească după anul 1999, devenind preponderent pozitivă după 2001; acest lucru se datorează atât unor factori interni, cât și unor subiecte internaționale: anul 1999 a fost primul an cu creștere economică după 1989 iar România
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în timpul loviturilor aplicate de N.A.T.O. în Kosovo, Afganistan și Irak, fapt care a condus la creșterea prestigiului și încrederii în România; în anul 1999, papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România care s-a aflat în centrul presei internaționale; După anul 1999, presa internațională a relatat despre: o anularea obligativității vizelor pentru români în spațiul Schengen (2003); o aderarea României la N.A.T.O; o catastrofele naturale, precum inundațiile din 2005 și 2006; o lupta cu gripa aviară; o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
O. în Kosovo, Afganistan și Irak, fapt care a condus la creșterea prestigiului și încrederii în România; în anul 1999, papa Ioan Paul al II-lea a vizitat România care s-a aflat în centrul presei internaționale; După anul 1999, presa internațională a relatat despre: o anularea obligativității vizelor pentru români în spațiul Schengen (2003); o aderarea României la N.A.T.O; o catastrofele naturale, precum inundațiile din 2005 și 2006; o lupta cu gripa aviară; o situația din Delta Dunării (canalul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
o anularea obligativității vizelor pentru români în spațiul Schengen (2003); o aderarea României la N.A.T.O; o catastrofele naturale, precum inundațiile din 2005 și 2006; o lupta cu gripa aviară; o situația din Delta Dunării (canalul Bîstroe); Imaginea României în presa internațională este alimentată de românii plecați să muncească în străinătate. Parteneriatul pentru Pace La 26 ianuarie 1994, România a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace, lansat de N.A.T.O. la 10 ianuarie 1994. Parteneriatul pentru Pace a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
capitala exilului românesc. Aici s-au stabilit Eugen Ionesco, Monica Lovinescu, Paul Ierunca, Emil Cioran, Paul Goma. Se spera în sprijinul occidentalilor pentru eliberarea României de sub dominația comunistă. Emigrația a acționat pentru revenirea la democrație, folosind diverse metode: articole în presa străină; scrisori către diverse guverne; editarea de ziare proprii; colaborarea cu opoziția din România; demersuri pe lângă puterile occidentale în vederea sprijinirii rezistenției anticomuniste; Aceste acțiuni ale diasporei s-au lovit de anumite dificultăți: dificultăți financiare; lipsa unei conduceri unitare;disensiuni și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
existența unui singur partid; în 1948, s-a format Partidul Muncitoresc Român (P.M.R.) prin fuziunea dintre P.C.R. și P.S.D.; așa s-a numit partidul unic în perioada anilor 1948-1965, în 1965 s-a revenit la vechea denumire de P.C.R.; lichidarea presei independente; formarea poliției politice (Securitatea 1948); nerespectarea drepturilor și libertăților cetățenești; represiune și teroare; În 1948 a fost adoptată prima constituție comunistă potrivit căreia puterea era deținută de un parlament unicameral numit Marea Adunare Națională iar România a fost proclamată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
proclamată Republica Populară Română. Stalinismul cultural a însemnat: ruperea legăturilor cu Occidentul și adoptarea modelului sovietic (proletcultismul); proletcultismul reprezintă orientarea culturală care trebuia să redea viața muncitorilor, principiile și modelele oferite de aceștia; organizarea învățământului după model sovietic; introducerea cenzurii presei și a cărților; interzicerea Bisericii Unite (1948) și subordonarea statului a celei ortodoxe. Pe plan extern, regimul lui Dej a fost marcat de următoarele evenimente: 1949 = România a semnat tratatul de constituire a C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
care urmăresc apărarea drepturilor omului); pluralismul politic care s-a manifestat prin reînființarea vechilor partide (PNȚ, PNL, PSD) și înființarea unor partide noi (Partidul Democrat, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România) organizarea de alegeri libere pe baza votului universal; libertatea presei; Primele alegeri libere s-au organizat la 20 mai 1990. Alegerile parlamentare au fost câștigate de FSN iar cele prezidențiale de Ion Iliescu. La 21 noiembrie 1991 a fost adoptată o nouă Constituție. La 8 decembrie 1991, Constituția a fost
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
viața politică în interes propriu; Partidul Național Liberal a reprezentat interesele burgheziei industriale și financiare, ale căror poziții economice și politice s-au consolidat mult după Marea Unire; a fost cel mai important partid politic în perioada interbelică; organul de presă: „Viitorul”; perioada 1918-1927 este denumită „decada brătienistă”; principalul lider al partidului a fost Ion I. C. Brătianu; alți lideri: Vintilă Brătianu (1927-1930), I.G.Duca (1930-1933); doctrina P.N.L.: neoliberalismul; deviza: „prin noi înșine”; ideile de bază ale neoliberalismului: 1. pe plan economic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
format în 1918 sub conducerea lui Ion Mihalache) și Partidul Național Român; a reprezentat interesele burgheziei mici și mijlocii; a fost al doilea partid ca importanță în viața politică interbelică; lideri: Iuliu Maniu (1926-1933, 1937-1947), Ion Mihalache (19331937); organul de presă: „Dreptatea”; doctrina: țărănismul; ideile de bază ale țărănismului: 1. pe plan economic, național țărăniștii susțineau că este necesară realizarea „statului național țărănesc” în care agricultura să aibă rolul principal. Ei erau de acord cu dezvoltarea ramurilor industriale care aveau asigurată
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Apoi am mai avut un debut în 1979, la „Tomis”, făcut de Nicolae Motoc, dar sub pseudonimul Mihai Poenaru. Și am mai avut încă un debut în „Cronica”, mai tîrziu, în 1981, sub prezentarea lui Mihai Ursachi. Trei debuturi în presa literară, iată o dezvăluire utilă istoricilor literari. Ce s-a întîmplat cu debutul în volum, care s-a soldat inițial cu un plagiat, comentat la vremea respectivă prin „Flacăra”, dacă îmi mai aduc bine aminte? S-a întîmplat odată cu apariția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
unei reviste finanțate prin managerialul unei puteri va fi mereu în legătură directă cu imixtiunea persuasivă a acesteia. Revista aceea, oricare ar fi ea va plăti (prin cenzură sau prin intelectualii care își vând serviciile) tariful de la adăpostul instituției gazdă. Presa literară va fi atunci o convenție a momentului, iar puterea va folosi cultura ca pe o unealtă de lux. Eu sunt din ce în ce mai revoltată de aceste evidențe, precum și de o tipologie nouă despre care au scris deja câțiva specialiști: scriitorul care
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
că trebuie să dau mai mult. Dacă nu era el, rămâneam o atletă oarecare, care se menaja în continuare și obținea, poate, rezultate bune doar pentru palmaresul intern. 121 Că a avut dreptate, o dovedesc și opiniile agențiilor internaționale de presă, care vă plasează „printre cele mai mari atlete din lume”. Sunteți, practic, „imbatabilă” la o milă și la 1500 metri, dar aveți destule alte recorduri, de sală și în aer liber, la 600, 800, 1000 și 3000 metri. „Prezența româncei
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
tipărit în condiții grafice remarcabile, deschis într-un cadru încărcat de istorie, în Curia Senatului Roman din preajma Columnei lui Traian, s-a bucurat de un succes enorm, dovadă fiind numărul de vizitatori, italieni dar și mulți turiști, și ecourile din presa din Roma. Mi-a reținut, 127 de pildă, atenția un articol ce purta titlul „Dacii au cucerit Roma“. Sunteți autor și coautor al mai multor cărți, dar și semnatarul a zeci de studii și articole. Ce considerați că va rămâne
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și locuinței, Ileana Tureanu, secretar de stat București, 19 iunie 2003. Nr. 937. MINISTERUL │ bunuri sau valori ale debitorului; LUCRĂRILOR PUBLICE, │ - să primească concursul organelor de poliție, │ │ TRANSPORTURILOR │ jandarmerie și ai altor agenți ai forței Pierderea legitimației se publică în presă și se │ ├────────────────────┤ anunță organul emitent, în termen de 15 zile. Loc fotografie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150729_a_152058]
-
părul de cal și deșeurile din par de cal (poziția 05.03), ... b) părul uman și articolele din par uman (pozițiile 05.01, 67.03 sau 67.04); totuși, articolele și țesăturile dese din par de tipul celor utilizate pentru presele de ulei sau pentru alte scopuri tehnice similare sunt cuprinse la poziția 59.11; ... c) lintersul de bumbac și alte produse vegetale de la Capitolul 14; ... d) azbestul de la poziția 25.24 și articolele din azbest și celelalte produse de la pozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]