95,170 matches
-
poeți și prozatori ai romantismului german și european Friedrich Leopold von Hardenberg (NOVALIS). În mijlocul furtunii și al suferinței, rămâi însă, ca într-un soi de purificare necesară a sufletului, de cele mai multe ori, singur. Floarea albastră se face atunci brusc nevăzută privirii omenești. “Marea artistă DARCLÉE s-a dăruit vieții și artei. S-a risipit în fără-de-grija zilei de mâine, până când vântul aspru al iernii din viață ne-a adus-o zgribulită, săracă și uitată, la limanurile natale.”, scria ]n ziarul său
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
vine trenul și mai trebuie să luăm și bilete. Te miști cam încet, Mache!! Mache stătea țeapăn în hainele noi, cumpărate din banii primiți de la patron, așa cum se pricepuse, chiar din prăvălia în care lucra. Se simțea stingher, urmărit de privirea fetelor, care îl analizau cu atenție, din cap până în picioare. - Păi... din punctul meu de vedere, putem merge! Ajunseră destul de repede la gară, deoarece, dat fiind mărimea orășelului, era foarte aproape, indiferent din ce cartier veneai. La scurt timp, după ce
MOȘ MACHE CAP.II MARIA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377813_a_379142]
-
îi fermeca în trupul ei, Vremea trecea secundă cu secundă, În ochi se aprindeau, din când în când, scântei... Copilăroși mergeau, încet, prin noapte Cu degetele îmbrățișate-armonios... Era atâta dragoste în șoapte Că timpul lor devenise prea duios... De-atâtea priviri și gesturi îngerești Luna nu îndrăznea să se miște, Iubirea-i un dar din daruri cerești, Nici stelele nu îdrăzneau să riște... Tandre, silabele foșneau o iubire (Euforia era ceva necunoscut), Amețiți și asurziți de nemurire S-au trezit, așa
ÎN NOAPTE de LIA RUSE în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377841_a_379170]
-
-o să mă ridici din văi adânci și dense de câte ori ochii tăi albaștri i-am întunecat cu umbra greșelilor mele apoi s-au luminat când au privit cuvântul meu scris nu am fost și nu sunt nici măcar punctul în care privirea ta fixa iubirea de copil n-am reușit dar tu îmi spui îmi șoptești mereu că da tată, mi-e dor de talpa gândului tău așternută blând pe umbra mea de copilă nărăvașă mi-e atât de dor încât cântecul
CU GÂNDUL MEREU LA TATA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377852_a_379181]
-
anii 30 nu mi-am dat seama. Abia mai târziu, mult mai târziu, după moartea sa, pe la sfârșitul celui de al șaptelea deceniu al veacului, am putut lua aminte la ce reprezenta un ceas petrecut în raza de acțiune a privirii și glasului profesorului Nae Ionescu, abia atunci noua terminologie sociologică și regizorală mi-a venit în ajutor spre a mă lămuri: un curs al lui Nae Ionescu era un happening. Ca și genul acesta de teatru cu totul deosebit al
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
pag.10 14. Dan Ciachir, op.cit., pag. 88 15. Mircea Vulcanescu, Nae Ionescu asa cum l-am cunoscut, pag. 124 16. Nae Ionescu, Fenomenul Legionar, pag.20 17. Istoria logicii, 1924-1925; Filosofia religiei. Fenomenele actului religios, 1924-1925; Logică, cu specială privire asupra științelor exacte (teoria raționamentului), 1926-1927; Metafizica. Problema salvării în Faust-ul lui Goethe, 1926-1927; Logica formală (Teoria judecății), 1926-1928; Teoria cunoștinței metafizice; 1. Cunoașterea imediată, 1928-1929; Istoria logicii, 1929-1930; Teoria cunoștinței metafizice; 2. Cunoașterea mediată, 1929-1930; Istoria metafizicii ca tipologie
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
târziu. E nevos că i-a oprit peste program. Alteori nu e nervos dar e pilit!. Uneori, Dana îl așteaptă cu cina. Visează de fiecare dată să fie una romantică. “Iar nu te-ai culcat, femeie?” o ceartă printre dinți. Privirile li se încrucișează. “Nu vezi ce burtă am făcut de la cinele tale romantice?”. Parfumată cu Chanel, și-a pus pe sub capotul semitransparent lenjeria cumpărată la lichidare de la bișnițatul din secție. “Atunci hai să bem un pahar de șampanie”, mai face
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
cumpărată la lichidare de la bișnițatul din secție. “Atunci hai să bem un pahar de șampanie”, mai face Eva din ea o încercare de a-l cuceri. Zâmbește a plânge știind dinainte că o va refuza. Horia nu-i aruncă nici o privire, se duce în baie iar de acolo în dormitor lângă copil și adoarme subit, ori doar se preface că a adormit ca să-o evite, așa crede ea!. Un nod cât pumnul i se pune în gât. Își dă jos lenjeria
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
venit în clasa lor. Până să plece la Liceul Militar făcea naveta dintr-un sat apropiat. Lăsa bicicleta la ea în curte. Plecau în fiecare dimineață împreună la școală. Diriginta i-a mutat în aceiași bancă. De câte ori li se întâlneau privirile cei doi copii se înroșeau până în albul ochilor. Ea îi compunea în taină poezii. Le ascundea între filele manualelor iar el i le fura. Odată, prin clasa a unsprezecea în vacanța de iarnă Dana a vrut să plece la Sibiu
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
iernii sau glasul celui care o strigă în gând...” Vino iubito vino / și-apoi nu mai pleca”. În fața hotelului un grup de tineri gălăgioși vorbesc tare, fumează, glumesc. Dana le zîmbește. Intră pe ușa rotativă în holul elegant. Caută cu privirea recepția. Obrajii i s-ai îmbujorat din cauza gerului dar și a emoției. “Caut pe cineva cu numele CN.”” Aaaa, tov colonel vă așteptă. Urcați la camera patru sute trei.” Pentru doar o clipă, cât și-a ridicat ochii spre vocea din spatele
INFIDELITATE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377806_a_379135]
-
și iar alint *** ce rai ți-s sânii borboane plouă aspru crâmpoțiți inspiră muze pielița de fruct respiră rouă când se simt priviți dezmierd de buze hulpav mă înfrupt ce rai ți-s sânii ei mă amăgesc cerșind săruturi și priviri vorace blândețea mâinii când îi asupresc stârnește simțuri trupul să-ți îmbrace *** regăsire soarbe gura lăcomită sân cerșind-o de sub ie susură a bucurie adiere molcomită vorbe dulci spuse-ntr-o doară ars sub sărutări obrazul ochii-și potolesc necazul
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
aici era Raiul; oamenii aceia, de, ca oamenii, făcuseră și bune, și rele în viața lor, dar - unii, mai devreme, alții, mai târziu - aflaseră prin vocea bisericii bucuria ajutării aproapelui, bucurie ce-o vor avea în veacuri. Laie coborâse umil privirea neputând spune dacă el găsise asemenea fericire. Fu lămurit de călăuză, în timp ce visul se destrăma: se va duce înapoi la ai lui, pentru cât timp, doar Domnul o va ști, făcând pe mai departe lingurile sale lungi în coadă... Referință
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
ecoul de cânt Al vântului ce unduie prin brazi Și al copitelor din cuvânt În care, toamnă, întruna tu arzi. Ucisă e natura toată! Pe osul tâmplei mele sunt tablouri Din plaiul mioritic - soartă Pentru toamna pierdută-n ecouri. În priviri răsfrânte imagini - Fantastice crâmpeie sub brumă, La care fac rondul pe margini, Că, sigur, vot fi cele din urmă. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: SIMFONIA ASTA ... / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie
SIMFONIA ASTA ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377862_a_379191]
-
de familial... Orizontul larg și cuvintele calde ne pot lasă să descoperim farmecul poeziei lui, o lume plină de sens și rațiune, răspunsuri la întrebări, balade vii, chiar și povești trăite de el, dar nu întotdeauna descoperite la o primă privire... - Călătorie frumoasă pe Val-urile lecturii! - domnișoara Maria Burlacu ***3 AURA POPA (Mihăești, jud. Vâlcea): PAS DE ȘTRENGAR PE STRADA COPILĂRIEI (versuri, A5 clapetat, 84 de pagini, ilustrațiile și coperta: ALINA ASTĂLUȘ) Tocmai această magică percepție, pe care o are
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Părinții s-au îngrijorat, presupunând că este vorba de ceva grav, dar, înțelegându-se din priviri, au rămas în camera lor hotărând tacit să-i acorde fiicei lor un mic răgaz să își revină. „Ceva nu este bine..., dar ce să fie?” se întreba fiecare în gând. - Să fie în legătură cu fetița? Doar asta ar putea fi
ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377805_a_379134]
-
În timp ce părinții părăseau camera, Emanuela privea gândind în urma lor: „Doamne, Dumnezeule! Ce m-aș face fără ei? Câtă liniște îmi dau! Ține-mi-i, Doamne, sănătoși! - Hei! Îîî... Tăticule! Mămică! auziră ei ceva nelămurit și strigătul fetei lor. Își întoarseră privirile amândoi odată, puțin speriați și curioși mai mult, să înțeleagă ce se întâmplă cu Emanuela, ce a dorit să le transmită ori de ce plânge iar. Aceasta s-a apropiat de ei și, vizibil emoționată, le-a spus: - Vă iubesc din
ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377805_a_379134]
-
mă crede-ți că nu știu! - Bine, o voi aștepta, răspunse Emanuela cu hotărâre și ieși din încăpere. Se plimba agitată, dus-întors, pe holul spitalului. Nu-i trecuse furia. În mintea ei se perindau cu rapiditate întâmplări, dialoguri, gesturi și priviri, situații de tot felul, toate în legătură cu același subiect. „Când am botezat fetița, am gândit că problemele au luat sfârșit. Iată că, din nou, sunt pusă în situația de a lupta! Iată că, din nou, mă lovesc de această femeie, doctorița
ÎN MÂNA DESTINULUI...(6) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377805_a_379134]
-
un ram uscat, Parcă totul se stinge sub soare, Minutele păsări și ele-au plecat. Florile mi s-au uscat în glastră, Regina cred că a murit în stup, Mierea din flori nu e culeasă, Urechile-ncet mi s-astup’. Privirea parcă mi-e în ceață, Ce ceață la margine de vieți! Literele le scriu de-o șchioapă, Tu zâmbetul pe buze îmi îngheți. Valsează petale uscate, Cântă doar greierii-n grinzi, Viorile toate-s uzate, Fluturii albi, nu-i mai
MOR PESCĂRUŞII de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377863_a_379192]
-
fosila pe care noi N-o vom găsi niciodată și leagă maimuța de om, ca răspuns La-ntrebarea pusă de Domnul. *** Eram păgân, aveam un munte, Urcam la el din piatră-n piatră Ajuns, eu îl rugam - Mă iartă, Străfulgera privirea cruntă. Mă iartă, îi spuneam, că minte Iubirea mea, că trufaș sunt, Că mă răzbun, am suflet crunt, Deși am arme din cuvinte. Alb mă privea idolul, vântul Venea să-mi mângâie obrazul, Ca o fecioară fără nazuri, Dar muntele-ascundea
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Viclean e timpul, ne oferă tot, Poate prea mult, de nu știm cum s-alegem, Apoi el ne răpește daruri, numai mort Nu vei avea regrete, asta-i Legea. Din vară trecem înspre iarna grea, O toamnă ne mai bucură privirea, Apropierea marilor ghețari Amenință și visul și iubirea. Același cer, cer ce nu-i cer, Ne ceartă cearta, fierea -n fier, Iubirea n-are capăt , dar Nici capătul nu-i în zadar, Lumina Ta e ochiul meu, Lumina mea e
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Viclean e timpul, ne oferă tot, Poate prea mult, de nu știm cum s-alegem, Apoi el ne răpește daruri, numai mort Nu vei avea regrete, asta-i Legea. Din vară trecem înspre iarna grea, O toamnă ne mai bucură privirea, Apropierea marilor ghețari Amenință și visul și iubirea. *** Risipitor cu darul ce-l primești, Nu știi să-l cheltui, nu-i știi rostul, Natura e vicleană, tu-naiv, Și joci cu moartea popa-prostul. Iar dacă vrei să fii zgârcit, Nimic n-
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
iadul, nu mai are Chip, nici nu mai e-arătare. Astflel, că repet versuri furate- „Tu, pe veci pierdută, veșnic adorată”. *** Spre tot ce este îndoielnic, Sufletul meu, o pasăre rănită, Se-ndreaptă în bătaia puștii Gata să tragă, sub privirea ațintită Sau spre capacana pe care făptașul De mult a părăsit-o-n crânguri, Merg ca un orb și ocolesc orașul In care toți mărșăluiesc cu stângul. E cam târziu să schimb eu locul Sau el să-mi schimbe felul
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Arareori și-i ațintea asupra cuiva, poate doar accidental, dar când o făcea, un violet straniu îl împresura pe cel din fața ei, tăindu-i acestuia din urmă respirația pentru bune clipe... Efectul dispărea rapid, căci femeia își pleca din nou privirea, iar omul uita instantaneu senzația nepământeană... Când mașina încetă să mai răscolească pietrișul aleii, Administratorul o anunță scurt că au ajuns, apoi coborî înainte ca ea să apuce să-i mulțumească pentru amabilitate. Presa fusese ținută departe, dar secretara Administratorului
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se naște Pruncul Tatălui! Se văd lumini la porți de Rai, Se naște Pruncul Tatălui! O iesle, căptușită-n pai, I-a fost sortită patul Lui. Fecioara Sfântă Îl îmbie, Privirile Li se-ntâlnesc. Cu răsuflarea, Îl mângâie Boii, ce ieslea I-o-ncălzesc! A fost trimis spre mântuirea Pământului și-a omenirii! Aduce lauda, iubirea Mariei Sfinte și-a-mplinirii! El primenește viața lumii! El, e trimisul salvator! Primindu-și
SE NAȘTE PRUNCUL TATĂLUI! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377887_a_379216]
-
ne stăpâneau. Pe o bancă singuratică, retrasă vreau să spun, colega noastră de la Oltea răsfoia de zor un caiet cu notițe. Cum stătea cu nasul în caiet, nu i-am putut desluși chipul și ca atare nu am zăbovit cu privirea. La un moment dat s-a rezemat de speteaza băncii și a rămas cu privirea ațintită spre cer. Am rămas cam blocat și fără a muta privirea, l-am întrebat pe Orest... ,,Ce zici frate ? Cine e ?!”...,,Asta-i bună
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]