60,397 matches
-
și degetul mijlociu corespund mușchilor care mențin coloana în poziție verticală. Regiunea cervicală (ceafa). Partea superioară a degetului mare și a celorlalte degete corespunde capului și gâtului. Pentru zona superioară a gâtului, concentrați-vă asupra ambelor degete mari, zona care pornește de sub unghie până la mijlocul articulației (vezi foto 22, p. 185). Regiunea toracică (partea superioară și mijlocie a spatelui). Dacă aveți dureri în partea superioară a spatelui, spre gât sau între umeri, căutați puncte sensibile în zona celei de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
înnoi-se-vor tinerețile tale ca ale vulturului”. Doctorul Alexis Carrel, care a păstrat vii celulele unei inimi de pui timp de 32 de ani, spunea: „Un organ nu este făcut dintr-un material (exterior), ca o casă... Formarea lui pornește de la o celulă, iar organismul are la bază o cărămidă care începe să fabrice, din ea însăși, alte cărămizi”. Un tată își întrece fiul Frank povestește despre tatăl său, ce răsucea sub talpă un fel de băț. „Mi-l amintesc
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
corporatistă, ci strict individuală. Sub rezerva acestei mențiuni exonerante, închin cartea de față generației mele profesorale, magisterilor mei intelectuali. Capitolul 1 Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" 1.1. Drumul mnemonic spre națiune Teza generală de la care pornim este că naționalismul, statul-națiune, identitatea națională și memoria colectivă sunt cusute între ele în aceeași unică țesătură cultural-politică. În plan mai concret, teza specifică pe care dorim să o explorăm în cuprinsul acestei lucrări afirmă rolul crucial jucat de memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și-au "excavat" memoriile colective ale originii, a fost procesul care a catalizat cristalizarea unei identități specifice. Săpăturile istoriografice și lingvistice au fost, după cum vom vedea, mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită". Schema triptică propusă de M. Hroch pornește de la momentul genezei identității naționale, însă după cum am argumentat în rândurile de mai sus, aceasta nu este produsul unei "generări spontane", ci rodul unei metamorfoze graduale a identității etnice într-una de tip național. Ca urmare a acestui fapt, pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunea. În Franța, autoritatea era emanantă din națiune și națiunea împuternicea indivizii" (Greenfeld, 1992, pp. 167-168). Dar, dacă în Franța s-a impus formula ambivalentă a naționalismului colectivist-civic, în Rusia și Germania a prevalat formula naționalismului colectivist-etnic. Societatea românească a pornit pe calea franceză a naționalismului civic, dar a sfârșit pe magistrala naționalismului etnic herderian. Momentul de cotitură înspre etno-naționalism s-a produs în ultima parte a secolului al XIX-lea. Oricum, traseul naționalismului românesc de-a lungul ultimelor două secole
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au văzut lumina tiparului în timpul vieții autorilor lor. Începutul românilor în Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia de contextualizare istorică, astfel că narațiunea istoriei românilor pornește, în lucrarea sa, de la momentul contactului primordial al romanității cu teritorialitatea dacică reprezentat de primele războaie ale romanilor cu dacii din timpul lui Iulius Cezar. Patru decenii după Șincai și Maior, Alexandru Papiu-Ilarian (1852, p. 2), prelungitor al paradigmei ardelene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Viteazul între a. R. 2311-2354 (Xp. 1558-1601). Inovația cronologică introdusă de Laurian nu este, totuși, de o originalitate radicală. Înaintea lui, Samuil Micu (1995) [1805], în lucrarea sa nepublicată Istoria și lucrurile și întâmplările românilor a început nararea trecutului românesc pornind de la " Stricarea Troiei", ajungând în cele din urmă la nașterea lui Romulus și Remus și la zidirea Romei. Iar Gheorghe Șincai, în Hronica românilor, rămasă și ea nepublicată până în 1853, utilizează în paralel un sistem de datare dublu: cronologia creștină
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoriografice), Aaron deschidea epopeea românilor cu "descălecarea coloniilor romane în Dacia", în Manual... (lucrare pe care am clasificat-o în categoria ariergardei consensului societal), narațiunea istorică izvorăște din "Dacia veche" și de la "Lăcuitorii Daciei" (agatirzii, apoi geții). Albineț, de asemenea, pornește de la "cele mai vechi întâmplări ale Daciei", alegând ca principiu structurator cadrul de referință spațial al teritoriului dacic, și nu descendența genetică a romanilor (Albineț, 1845, p. 1). Chiar și Moldovan, în calitate de legatar al ideilor Școlii Ardelene, își fixează punctul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Riddle (1988, p. 202) Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) În afișajul grafic, ce ilustrează tendințe temporale, se poate vedea cu claritate cum România, pornind cu un handicap considerabil față de situațiile medii aferente celorlalte regiuni cultural-geografice ale Europei (inclusiv cu un dezavantaj semnificativ față de situația medie din Europa de est), ajunge, în decursul unei jumătăți de secol, la același nivel cu Europa de sud și de est
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după 1918, când unirea cu Regatul României va duce la laicizarea educației publice. În 1865, de exemplu, în Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat obligativitatea predării limbii maghiare în toate școlile elementare a căror limbă de predare nu era cea maghiară. Astfel, limba maghiară a devenit obligatorie inclusiv în școlile confesionale românești. Iar Legea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trei virtuți teologale, semantica lor este profund alterată. Dacă în tradiția creștină, credința semnifică îmbrățișarea de către creștin a adevărurilor revelate de divinitate, în concepția național-militară aceeași virtute a credinței este îndreptată către Patrie, Tron și Dinastie. Ea este "hotărârea înaltă, pornită dintr-un sentiment adânc de a-și iubi Țara, Tronul și de a fi supus legilor și regulamentelor militare" (p. 71). Prima în ierarhia virtuților ostășești, credința patriotică încorporează necesarmente și un element thanatic: "Ostașul trebue să fie gata a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare culturală, intelectuală, artistică, religioasă, de doctrină politică etc. a culturii pe care o fecundează, ci este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1902 de Istoria omeniei pentru clasa a II secundară, I. Găvănescul stăruie asupra necesității predării istoriei universale din perspectivă românescă, fapt ce reclamă deplasarea "centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv pentru care Găvănescul găsește de cuviință să organizeze istoria universală plecând de la istoria românilor (Nastasă, 1999, p. 103). Școala critică, personificată în I. Bogdan învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl înzestrau cu puteri cenzoriale se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Cozma, de data aceasta în colaborare cu "tribunul neamului românesc" Corneliu Vadim Tudor. Liderul minerilor deținea și calitatea de vicepreședinte al Partidului România Mare (PRM) condus de Vadim, ceea ce a conferit revoltei ortacilor trăsăturile unei tentative de lovituri de stat. Porniți în cea de-a cincea lor incursiune asupra Bucureștiului, minerii au spulberat forțele de ordine la bătălia de la Costești. A urmat apoi umilitoare Pace de la Cozia (22-23 ianuarie 1999), pe care premierul Radu Vasile a trebuit să o conceadă minerilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din cauza Canalului Bâstroe. Relațiile cu Republica Moldova. Republica Moldova și-a proclamat independența în 1991. În 1992, a izbucnit un război civil între autoritățile Republicii Moldova și separatiștii din Transnistria, susținuți și de ruși. Statul român s-a implicat în rezolvarea acestui conflict pornind de la principiul respectării integrității teritoriale a Republicii Moldova. Conflictul a rămas nedezghețat până astăzi, pricipalul obstacol în realizarea păcii fiind prezența trupelor ruse în Transnistria. 9.Studiu de caz: România și Tratatul de la Varșovia a) Scurt istoric al Tratatului de la Varșovia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
le generează. Obiectivele de referință vizează rezultate așteptate ale învățării și urmăresc progresia în achiziția de competențe, cunoștințe, priceperi și deprinderi, de la un an la altul; scopul lor este integrarea procesului educativ în strategii didactice adecvate contextelor variate de învățare, pornindu-se de la experiența concretă a elevului. Ele sunt realizate prin rezolvarea obiectivelor operaționale (obiectivele de lecție). Obiectivele operaționale, sunt obiectivele curente. Ele se elaborează de către profesor/antrenor în funcție de temele de lecție, sunt concrete și pot fi evaluate. Între cele trei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
învățare. În fundamentarea teoriilor acțiunii, învățarea are la bază achiziția prin mijlocirea experienței anterioare solicitând procesele intelectuale. Formarea acțiunilor mentale constituie temelia formării celorlalte procese psihice. Teoriile fiziologice prezintă mecanismele neurologice ale învățării, considerându-le esențiale. Aceste teorii explică învățarea pornind de la ipoteza că aceasta are la bază recrutarea neuronilor pentru un anumit circuit și a legii ,,primul venit, primul servit”. Teoriile modelelor statistico-matematice sunt numeroase și diverse, explicând învățarea ca o modificare a posibilităților răspunsului. Condiționarea performanței de nivelul vigilenței
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
obiectul unei învățări rezultată din exersare. Motric se învață numai ceea ce experimentează fiecare individ, ceea ce rezultă dintr-o experiență motrică activă care determină formarea unor abilități motrice personale. Au fost și sunt preocupări în conturarea unei teorii a învățării motrice, pornind de la observații și cercetări experimentale în scopul realizării unor performanțe în industrie și sport: Henr* 1960, Flesshman 1967, Hohl și Riedev 1973, B. Knapp 1970, Cratt* 1972, Schnabel 1968, Ungevor 1971, citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Această teorie
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
B. Knapp 1970, Cratt* 1972, Schnabel 1968, Ungevor 1971, citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002). Această teorie este susținută de o nouă teorie ,,ecologistă”, (Fowler, Turne*, 1978, Schmidt,1992), citați de L. Mihăilescu, N. Mihăilescu, (2002) în care se pornește de la ideea că mișcările sunt controlate conștient în timpul învățării, adică atunci când începe o mișcare, elevul/sportivul se confruntă cu o problemă ce poate fi rezolvată în funcție de anumite ,,grade de libertate”, extrem de variate (M. Kathleen, Hagwood, 1993), citați de L. Mihăilescu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
că însușirea simultană a tuturor elementelor constitutive trebuie utilizată cu preponderență atâta timp cât posibilitățile elevilor permit acest lucru, fiind un procedeu metodic care asigură utilizarea eficientă a timpului de lucru și evită eventualele interferențe (transferuri negative). În toate situațiile însă, trebuie pornit de la exerciții cunoscute ori necunoscute, dar ușor de executat, care pot fi transformate și îngreuiate în sensul și scopul asemănării (suprapunerii chiar) ca structură, cu exercițiul propus spre învățare (E.L. Bran1965, L.P. Madveev, A.D. Norikov-1980, P.J.K. Thomson-1993, M. Tătaru-1995, C.
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în pericol; elevii își însușesc în timp diferit tema învățării, și atunci, de obicei se ,,stă” să învețe toți; elevii cu inteligență motrică nu pot trece mai departe conform ,,vitezei” lor în învățare. În această situație „ce e de făcut?”. Pornind de la această întrebare am organizat cu studenții specializării atletism, în perioada 1999/2001 câteva experimente pedagogice privind învățarea probelor de atletism prin folosirea Cercetările experimentale au dovedit că instruirea programată poate fi o alternativă viabilă procesului de învățare clasică, în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reușesc în procesul de instruire, pentru nota minimă de promovare, dacă proiectarea didactică are în vedere toate aspectele scenariului didactic: acțiunile profesorului și acțiunile elevilor/ sportivilor în procesul didactic comun. J. Babanski, 1979, promovează Modelul general de proiectare a instruirii, pornind de la premisa că optimizarea procesului de instruire nu reprezintă altceva decât un principiu călăuzitor al tuturor acțiunilor pe care le întreprinde un cadru didactic pentru obținerea unor rezultate de maximă eficiență, în condițiile concrete în care se desfășoară instrucția, în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
procedeului xerciții și în funcție de necesități * elanuri * uate de-a lungul unei linii marcate pe sol; arcarea locului de bătaie și aterizare; * acelea țelor; erciții din mers, ulte r din alergare cu antrenarea Menționăm că abordarea învățării tehnicii exercițiului trebuie să pornească de la particularitățile colectivului de elevi și să se bazeze pe niv posibil, al dezvoltării calităților m în Sportivii se pot concentra deosebit asupra fazei de bătaie. Linia metodică recomandată de noi pentru predarea- însușirea / învățarea cestui procedeu tehnic de săritură
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fără duritate), pe pingea, la o distanță de aproxim lui sistem; Cu contribuția nemijlocită a fondului inerțial din faza precedentă (pirueta), în această ultimă fază a aruncării se produc următoarele acțiuni motrice: * o mișcare de rotație, de la dreapta spre stânga, pornită de la nivelul piciorului drept (gleznă genunchi), preluată cu toată puterea de bazin, trunchi, umeri și braț aruncător; * o mișcare de translație a sistemului, în direcția aruncării po drept care împinge șoldurile înainte sus pe piciorul stâng. Din elementele de ordin tehnic
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
g clasa ținutul acestei instruiri l-am structurat în patru pași principali și opt auxiliari. Se începe abordarea conținutului instruirii propriu-zise după ce elevii stăpânesc exercițiile din școala aruncării și cele specific final sau aruncarea propriu-zisă este similară acț 1). Se pornește procesul de învăț în procesul învățării. Deși mișcarea elevilor, din joc a de azvârlire poate e copilăriei, în proces fi considerată ca fiind în bagajul motric de învățare a tehnicii acestei probe runcare pot exista însușire corespu runcare al cărei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]