95,170 matches
-
dezamăgirile să fie rătăcite-n copleșiri,/ apoi să mă păstrezi, Doamne, purifică-mă/ în focul aprins al ultimei iubiri!" Într-o analiză a versurilor Cristianei Maria Purdescu nu trebuie să eludăm aproape ominiprezenta amintire a suferinței din dragoste, ceea ce determină priviri retrospective învăluite liric. O anumită atmosferă care frizează dramatismul însoțește prezentele reverberații. Sunt căutate noi sensuri, mereu bazate pe experiențele trecutului, printre multiple acorduri melancolice. Fluidele marine potențează unele accente evanescente prezente în volumul Doruri din alt timp. Misteriosul astru
PARADIGMA NELINIȘTII CREATOARE DE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378082_a_379411]
-
a mântuirii. Avem acolo Biblia sau Sfânta Scriptură în imagini. De aici și rolul instructiv-educativ al icoanei, care ne învață adevărul de credință. Au fost cazuri de persoane care s-au convertit sau și-au schimbat viața dintr-o simplă privire a icoanei sau după ce au văzut cuvintele scrise sub ele. - Ce fel de icoane ar trebui să nu lipsească din casa, din locuința nici unui credincios? - Icoana Mântuitorului nostru Iisus Hristos nu trebuie să lipsească din casă, pentru că El este cel
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
Bine, mai vorbim! Ține-mă la curent cu ce se mai întâmplă. Uite că-mi sosește tramvaiul. - Ok! La revedere! - La revedere, pe mâine! Sebastian o ajută să urce treptele tramvaiului și, făcând cu mâna colegei sale o însoți cu privirea până nu o mai văzu. Se întoarse și o luă liniștit spre casă. În câteva minute se afla în primitorul său living. Ajuns acasă se dezbrăcă de hainele avute pentru școală, se schimbă în ceva mai lejer pentru toate zilele
ROMAN , CAP. PATRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378038_a_379367]
-
Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2098 din 28 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului CÂT DE SCUMP ESTE ORAȘUL pe alee ori pe trotuar când călcăm azi prin oraș simțim toamna cum arar iar își face aici sălaș curg privirile-n vitrine peste atâtea exponate ce vor astăzi cine vine să le dea gata pe toate întreg clujul iată geme de străzi și de magazine marketinguri și mașini de n-ai timp și nu ai vreme tuturora să te-nclini
CÂT DE SCUMP ESTE ORAȘUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2098 din 28 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378096_a_379425]
-
Acasa > Poeme > Emotie > TĂCEREA Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1982 din 04 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Îți prinzi în tăcere glasul și vorbești ... cu irizate priviri simțite, cu gestul inimii de a zbura între alerte impulsuri, răcoritoare chemări din buze nemișcate, mâini-corzi ale simțului, geometria nemișcării inventând-o. Dă dimensiune acestei lumi, iubirea mea! Dă culoare și măsură aerului! Că doar el știe bemolii silabelor nesilabisite
TĂCEREA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378088_a_379417]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > FÂNTÂNI DE CUVINTE Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2096 din 26 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe degetele timpului umblu și caut să-mi împletesc fiecare privire fiecare gând cu ochii cerului albastru aripile norilor ne mai mențin echilibrul într-un cerc de taină înflorindu-ne fiecare pas într-o clepsidră de raze fluturi de gânduri mersul ni-l umple cu degetele vântului și ochi umbriți de
FÂNTÂNI DE CUVINTE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378095_a_379424]
-
de cuvinte cu grijă așezate în piatra tăcerii aripile vântului nicidecum nu mă mai surprind nici rădăcinile surâsului în paharul de idei răsturnat de palma amurgului încă mă mai scald în polenul stelelor și-n surâsul lor cristalin amestecându-mi privirea mea cu ochii lor înfloriți de liniște 10-09-2016 cluj Referință Bibliografică: Pahar de idei / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PAHAR DE IDEI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378093_a_379422]
-
Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2031 din 23 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Nu ne mai înțelegem ziua s-a scurs printre zăbrele ca niște pași alunecând pe trotuare doar balcoanele din evantaiul acela de lumini ne mai ațin privirile inconștient și pietrele tăiate în jumătăți de secundă ni se depun în fiecare palmă strivită de aer pașii ni s-au întors spre obârșii mediocră sclipire de imagini pierdute dați timpul înapoi să ne înțelegem cu un crâmpei de cuvinte
PALMĂ DE AER de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378097_a_379426]
-
Acasă > Poeme > Pitoresc > ALEE DE VARĂ Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Peste tot Vara aceasta și-a Pus amprenta Căldură Înghite pămîntul Și soarele Fiecare privire ne-o arde Vîntul doar Uneori ne mai mîngîie Cu aripile lui obrajii Și privirile scăldate În albastru cetului senin Pe trotuar Ori pe alee Cînd aluneci prin orașul acesta Un univers întreg de frunze-ti zîmbesc Și-ți scalda
ALEE DE VARA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378099_a_379428]
-
în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Peste tot Vara aceasta și-a Pus amprenta Căldură Înghite pămîntul Și soarele Fiecare privire ne-o arde Vîntul doar Uneori ne mai mîngîie Cu aripile lui obrajii Și privirile scăldate În albastru cetului senin Pe trotuar Ori pe alee Cînd aluneci prin orașul acesta Un univers întreg de frunze-ti zîmbesc Și-ți scalda obrajii Și umbră În simpaticul lor surîs Cîntec Pînă în inima timpului Referință Bibliografica: Alee
ALEE DE VARA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378099_a_379428]
-
pe-o bancă-n parcul mare Înfrigurat cu fața suptă Atins ușor de întristare Și nicio frunză nu mai mișcă De parcă totu e-mpietrit Iar tu aștepți pe mas-o frișcă Să-ți moi cuvântul amorțit Ne taie norii acum privirea Căci ceru-ntreg e înnorat Iar clipa-și toarce amintirea Cu nori ce-n capete se bat O toamnă rece ne atinge Și frunțile și mersul iar E aproape clipa când va ninge Pe străzi și aici pe trotuar Un
AICI PE TROTUAR de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378139_a_379468]
-
cu pași mărunți și vise scoase din cutie alunec pe un fir de iarbă pictat cu grebla pe aripile surâsului îmi plac florile aceste rotunde de griji cu ochii deschiși și ploaia pe umeri timpul acesta înflorit cu ochi și priviri până în umbra cuvântului întors peste ape crin înflorit silabă și suflu pe palmele vântului 02 AUGUST 2016 cluj MUCHIA GREBLEI pe muchia greblei cu pașii arar alunec ca floarea în vânt și-mi car cuvânt cu cuvânt o frunză mi-
POEZII PITOREȘTI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378134_a_379463]
-
suflu pe palmele vântului 02 AUGUST 2016 cluj MUCHIA GREBLEI pe muchia greblei cu pașii arar alunec ca floarea în vânt și-mi car cuvânt cu cuvânt o frunză mi-e gândul de apă luat în fântâna de ochi și priviri pe umbră pe prund alerg nencetat și grija mi-ascund căci astăzi mă bat cu vântul și ploaia ce ochii mi-i udă 2 august 2016 cluj Referință Bibliografică: Poezii pitorești / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2043
POEZII PITOREȘTI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378134_a_379463]
-
nr. 1344 din 05 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Se scrie toamna-n dulci poeme Și se-aștern frunzele pe-alei, Prin șoapte dorul ușor geme, Iar eu visez la ochii tăi. Chipul tău, undă fermecată, Se-ascunde-n al iubirii șal, Privirea ți-e înamorată Și parcă totu-i ireal. Te lași purtat de mâna-mi fină Și mierea buzei eu îți gust, Te unduiești ca o felină, Plină de-amor, eu te degust. Și vântul suflă, ploaia cade, În sărutări ne
ÎN OCHII TOAMNEI NE-ADÂNCIM... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376307_a_377636]
-
cu avionul, n-am nicio problemă! - Doar că vomiți incontinuu! se amestecă și Voquin. De ce nu încerci să dormi un pic? - Nu pot. - Nici eu, zic. Voquin cască prelung. - Lasă că dorm eu și pentru voi! Și adoarme instantaneu sub privirile noastre uluite. - Adevărul e că s-a sculat cu noaptea în cap! îi ia apărarea Ingrid. Nu știu ce ne-am fi făcut fără el! - Ca să nu mai vorbim despre pirați! îi țin și eu isonul. Cum o duci sarcina? - Nu mă
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376315_a_377644]
-
femeie! Te comporți ca un mascul alfa izgonit din harem. - N-am eu norocul ăsta! - Bravezi! - Nu, mă gândeam la harem. S-ar putea să existe și o femeie, nu exclud! Ca să fie pe-a ta! Mă fixează cu o privire șăgalnică. - Te-a înșelat sau a auzit că o înșeli tu? - Nici una, nici alta, răspund. E mai grav! - Mai grav decât să plece cu altul? Ce poate fi mai grav? - Decesul. Amuțește. E atât de surprinsă încât scapă paharul din
DRUMUL APELOR, 36 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376315_a_377644]
-
la ceasul acesta târziu, adăugând că prima escală va fi peste douăsprezece zile în Caraibe. Mă bucur că nu mai pierdem timpul prin porturile europene ( de care sunt sătul! ), existând șansa ca mâine să plutim în apele Atlanticului. Arunc o privire pe punte și descopăr că e pustie. Tot Ali îmi spusese că majoritatea călătorilor erau cupluri în luna de miere, lucru care îmi este confirmat deja. Aveau, pesemne, alte treburi mai plăcute de făcut, decât să se plimbe noaptea pe
DRUMUL APELOR, 55 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376313_a_377642]
-
poate paște. Lângă o cruce, din multele puse la pod, când să ne despărțim, s-o luăm către casă, Nicolae Dăncău, privind înapoi, întreabă speriat: - Măăi, dar hainele și sapa aia pe nisip ale cui sunt? Ne-am întors toți privirile și am rămas înmărmuriți. Pe nisip erau tenișii, tricoul, pantalonii și sapa lui Nicu Stoian din Bude. Am așteptat cu gândul ca s-a dus prin zăvoi, după vreun a- nine, ca omul. L-am strigat; niciun răspuns. Am mai
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
nu văd eu bine? - Tocmai l-am primit! Tu ce mai faci? - Vin de la infirmerie. - Cum se mai simte Voquin? - Binișor, n-ai să mă crezi, dar m-a cerut de nevastă! - Și ai acceptat? o întreb curios. Își ferește privirile din calea ochilor mei. - Cum să refuz așa ceva? Mi-e cam frică de el, însă nu-l pot refuza! - Rămân la ideia că faci greșeala vieții tale! Ridică din umeri ca un om împăcat cu propria-i soartă. - N-am
DRUMUL APELOR, 25 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376323_a_377652]
-
motor, apoi văd și barca. În afara bărbatului de la volan, care conduce din picioare, mai sunt doi bărbați cu ochelari, tolăniți pe locurile din spate. Pirații lasă la apă o scară de frânghie și câțiva oameni. Operațiunea se desfășoară rapid sub privirile lui Măcelaru, un individ atletic, îmbrăcat în ținută de camuflaj, bandană și pălărie în trei colțuri, care mestecă tutun și scuipă din minut în minut. Între timp motoarele de pe vedeta piraților încep să trăncănească asurzitor, Voquin revine pe „Princess”, iar
DRUMUL APELOR, 33 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376314_a_377643]
-
lui Voquin, dar nu pot. Sorb descumpănit din cafea. - Trebuia să-mi spui chestia asta neapărat? - Da, fiindcă ești foarte insistent! Nu mă obliga să-ți spun mai mult! - Dar o excepție ai putea să faci! Mă fixează cu o privire agresivă, dojenitoare. - Nu știu, nu cred! - Ești sigură? - Nu zic că n-aș putea, dar nu-i văd rostul! Hai să ne purtăm ca doi oameni maturi! Zâmbesc. - Ți-am cerut altceva? Ridică din umeri. - Bine, dar să fie pentru
DRUMUL APELOR, 20 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376320_a_377649]
-
discret la ușa dormitorului d-nei Florescu, care îmi deschide aproape instantaneu ( pesemne că nici ea nu avea somn! ). Poartă un neglijé vaporos, cam șifonat, ce-i drept, dar nu lipsit de valențe artistice, care se adresează mai degrabă imaginației decât privirii. Remarc, totuși, liniile accentuate, inpertinente chiar, ale sânilor, spirala magică cu pantă descrescătoare înspre șolduri și pubis( un halou interesant, cel puțin, cu irizații de negru! ), ceea ce-mi sugerează că nu are nimic pe dedesubt. - Ce-ați pățit? Da
DRUMUL APELOR, 38 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376317_a_377646]
-
clară asupra întregului. - Dumnezeu să mă ierte, zice, n-am mai făcut niciodată cafea la miezul nopții! Cum vă place: amară sau dulce? - Dulce amăruie. Întoarce capul nelămurită ( ce-i aia „dulce amăruie”! ) și mă surprinde holbându-mă. Îmi urmărește privirea, descoperind brusc ( sau aparent brusc! ) sursa interesului meu, lucru care, departe de a o scandaliza, o amuză. - Adică o linguriță! Adaugă zahărul, zâmbindu-mi complice ( ceva în genul: te-am prins, hoțule! ), apoi linge lingurița. - Eu am să-mi pun
DRUMUL APELOR, 38 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2279 din 28 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376317_a_377646]
-
Al-Qaeda! - Glumești, desigur! - Aș vrea eu. Din păcate, acesta-i adevărul! - Ce se va întâmpla cu el? - Nu știu. Probabil că-și va continua croaziera în arest! Apoi...tot restul vieții! - Doamne! Ai avut dreptate! Grupul dispare încet-încet din raza privirilor noastre, iar Thomson propune să ne retragem la el. O facem fără prea multă tragere de inimă. - Îmi pare și mie rău pentru el, ne mărturisește Thomson, dar nu-l credeam atât de prost! Să te înhăitezi cu Al-Qaeda este
DRUMUL APELOR, 60 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376338_a_377667]
-
nevenindu-i parcă să creadă. - Sunt în Curtea Napoleon, îl informez, în față la Luvru! - Vin imediat să te iau, dar o să dureze un pic. E o circulație infernală! - Nu-i nicio grabă, zic. Nu strică să mai arunc o privire în jur! - Foarte bine. Stau undeva la baza Piramidei și privesc spre Sena. Nu bag de seamă când bărbosul, care mă abordase mai înainte, se așează lângă mine. - Nu v-am spus cum mă cheamă! se bagă în vorbă și-
DRUMUL APELOR, 42 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376330_a_377659]