7,890 matches
-
turmele lor de vite, se voru îngădui totu în condițiunile legei de față, dacă ei ar fi recunoscuți în asemenea cualitate (de pastori) prin acte speciale ale guverneloru respective Candu însă n'aru fi ast-felu recunoscuți (că pastori) voru fi îngăduiți numai prin plata dreptului de importațiune, sau asigurându unu asemenea dreptu, ori în deposite, sau garanții solvabile, daca aru avea să stea în tera într'unu termenu mărginitu. Dispositiuni generale Articolul 18 Dreptulu de intrare se platesce odată pe anu
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132938_a_134267]
-
dovezilor urmează să se facă în altă localitate, ea se va îndeplini, prin delegație, de către o instanță de acelasi grad sau chiar mai mică în grad, dacă în acea localitate nu există o instanță de acelasi grad. Dacă felul dovezii îngăduie și părțile se învoiesc, instanța care administrează dovadă poate fi scutită de citarea părților. ... ---------- *) Alin. (1) al art. 169 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 55 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
cererea autorității tutelare, va pronunța decăderea părintelui din drepturile părintești. Citarea părinților și a autorității tutelare este obligatorie. Articolul 110 Decăderea din drepturile părintești nu scutește pe părinte de îndatorirea de a da întreținere copilului. Articolul 111 Autoritatea tutelara va îngădui părintelui decăzut din drepturile părintești să păstreze legături personale cu copilul, afară numai dacă, prin asemenea legături, creșterea, educarea, învățătură sau pregătirea profesională a copilului ar fi în primejdie. Articolul 112 Instanță judecătorească va reda părintelui decăzut din drepturile părintești
CODUL FAMILIEI din 1993 - (*actualizat*) (actualizat până la 26 iulie 1993*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145233_a_146562]
-
cererea autorității tutelare, va pronunța decăderea părintelui din drepturile părintești. Citarea părinților și a autorității tutelare este obligatorie. Articolul 110 Decăderea din drepturile părintești nu scutește pe părinte de îndatorirea de a da întreținere copilului. Articolul 111 Autoritatea tutelara va îngădui părintelui decăzut din drepturile părintești sa păstreze legături personale cu copilul, afară numai dacă, prin asemenea legături, creșterea, educarea, învățătura sau pregătirea profesională a copilului ar fi în primejdie. Articolul 112 Instanța judecătorească va reda părintelui decăzut din drepturile părintești
CODUL FAMILIEI din 1953 (*republicat*)(*actualizat*) (actualizat până la data de 25 noiembrie 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145225_a_146554]
-
iuris et de iure. Curtea mai constată că în materia nemișcătoarelor, aparandu-se posesia că stare de fapt, se apără, de obicei, însuși dreptul de proprietate. Acțiunile posesorii exprimă, într-un stat de drept, principiul că nimănui nu-i este îngăduit, în nici o împrejurare, să își facă singur dreptate. Or, din punctul de vedere al posibilităților pe care le conferă în apărarea drepturilor cetățenilor, acțiunile posesorii presupun o dovadă ușor de administrat, constând într-o stare de fapt (iar nu un
DECIZIE nr. 19 din 24 ianuarie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 674 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130338_a_131667]
-
Drepturilor Omului și ale art. 6 pct. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucat - contrar prevederilor Legii fundamentale și actelor normative internaționale menționate instituie o prezumție de vinovăție în sarcina inculpatului. Inculpatului nu i se îngăduie să răstoarne această prezumție de vinovăție decât în cazul în care poate proba existența unui interes legitim, a cărui apreciere este însă lăsată la liberul arbitru al instanței de judecată. Judecătoria Sectorului 1 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIE nr. 298 din 7 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 205, 206 şi 207 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146633_a_147962]
-
nu mai mult de 20 hectare de fiecare titular deposedat, nu conține în sine nici o dispoziție cu caracter retroactiv. De altfel principiul neretroactivității este valabil pentru orice lege, indiferent de domeniul de reglementare al acesteia. Singură excepție pe care o îngăduie normă constituțională privește legea penală mai favorabilă. Acest text nu contravine nici prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, prin limitarea suprafeței restituite, care, în opinia autorului excepției, ar echivala cu o "renationalizare". Aspectul invocat de autorul excepției, privind limitarea
DECIZIE nr. 269 din 22 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 38 şi 42 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997 , precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991 , republicată, ordonanţa aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 400 din 17 iunie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
referă la organizații socialiste. Mai mult, menționatele dispoziții din Decretul nr. 221/1960 sunt contrare prevederilor art. 41 alin. (4) din Constituție, care stabilesc că proprietatea privată este ocrotita în mod egal de lege, indiferent de titular, și deci nu îngăduie nici diferențierea pe care Decretul nr. 221/1960 , anterior legii fundamentale, a consacrat-o pentru organizațiile socialiste, transformate în prezent în persoane juridice de drept privat. Așa fiind, dispozițiile Decretului nr. 221/1960 nu s-ar mai putea, desigur, aplică
DECIZIE Nr. 128*) din 6 decembrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112408_a_113737]
-
calea recursului (art. 304 pct. 4 din Codul de procedură civilă) sau a revizuirii (art. 322 pct. 4 teza întâi din Codul de procedură civilă), iar, pe de altă parte, art. 330^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă îngăduie Curții Supreme de Justiție să suspende ea executarea hotărârii, după ce a fost sesizată, astfel că, printr-o introducere promptă a recursului în anulare, poate fi evitat pericolul evidențiat în recurs și care, în orice caz, nu poate fi opus unor
DECIZIE Nr. 96 din 24 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114574_a_115903]
-
transmite, simultan sau succesiv, prin cele două feed-back-uri, se referă la: * obstacolele comunicării/ învățării; * personalitatea receptorului/cerințele emițătorului; * gradul de adecvare al mesajului/învățării. Schematic, în prezentarea lui Mucchielli R. (1992), comunicarea apare ca în figura următoare: Sensul termenului „evaluare” îngăduie diferite conotații, în funcție de unele realități educaționale: evaluarea sistemului, evaluarea așezământului de învățământ, evaluarea programelor, evaluarea profesorilor, evaluarea studenților, etc. În același timp, fiecare teoretician poate să imprime acestui termen semnificații destul de diverse. Scallon Gerard (1988) distinge trei mari planuri de
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
mult mai bine determinate. Strategii contemporane de evaluare Diversitatea situațiilor didactice, precum și multitudinea de obiective ale evaluării presupun conceperea și aplicarea unor strategii diferite (Thomas G., 1977; Salade D., 1982, 1997; Neacșu I., 1990, 1999). Metodele și tehnicile de predare-evaluare îngăduie o anumită clasificare, dacă plecăm de la două repere principale: 1. cantitatea de informație sau experiența încorporabilă de către studenți; 2. axa temporală la care se raportează verificarea. În funcție de cantitatea de informație sau experiență încorporabilă de către studenți, analiștii au stabilit două tipuri
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
realizată prin sondaj; * verificarea scrisă apelează la anumite suporturi scrise, concretizate în lucrări de control sau teze. Studenții au șansa să-și prezinte achizițiile educației fără intervenția profesorului, în absența unui contact direct cu acesta. Anonimatul lucrării, ușor de realizat, îngăduie o diminuare a subiectivității profesorului. Ca avantaje, mai consemnăm posibilitatea verificării unui număr mai mare de studenți într-un interval de timp determinat, raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare, constituit din conținutul lucrării scrise, avantajarea unor studenți timizi
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
dificiIă, de la un conținut problematic la altul. În funcție de felul răspunsurilor la întrebările puse, testele pot fi cu răspunsuri deschise și cu răspunsuri închise. Primul tip stimulează creativitatea, judecata și spiritul critic. Răspunsurile sunt formulate în întregime de către studenți. Acest tip îngăduie fie itemi sub formă de redactare, în sensul că studenții au ocazia să desfășoare o temă, fie itemi cu răspunsuri scurte, prin recurgerea la propoziții sau fraze nu prea lungi. Răspunsurile cerute pot avea aspectul unor exprimări descriptive, interpretări, evaluări
Concepte moderne privind utilizarea tehnologiilor informaţionale în procesul de predare-învăţare-evaluare la disciplina "Bazele generale ale fotbalului" by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/661_a_1278]
-
acțiunea verbală ca încheiată în trecut, înaintea altei acțiuni, și aceasta încheiată într-un moment anterior prezentului procesului de comunicare: „O babă, care părea că formase centrul grupului de femei, se sculase și ea, strângea repede nu știu ce și, pe cât îi îngăduiau bătrânele picioare, o luă și ea la fugă..” (C.Hogaș) Se opune tuturor timpurilor trecutului, dar în primul rând perfectului (simplu și compus), prin absența perspectivei prezentului procesului de comunicare în considerarea acțiunii verbale. În propoziția „Eu am citit această
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de cronici.” (Ibidem, p. 151); • izolează într-o poziție privilegiată un component al enunțului: mai ales, în special, îndeosebi: „El citește mai ales noaptea.”; • exprimă adăugarea, cumulul: și, mai, încă, de asemenea: „Și tot pe lâng-acestea cerșesc înc-un adaos:/ Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!” (M. Eminescu, I, p.115), „Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,/ Printre tomuri brăcuite așezat și el, un brac,/Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari”. (Ibidem, p. 134); • exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niște buzoaie groase și dăbălăzate.” (I. Creangă) Când se realizează prin substantive (pronume) sau adverbe, relația de dependență se exprimă prin prepoziția compusă pe lângă și locuțiunile prepoziționale dincolo de, (în) afară de și în afara: „Și tot pe lâng-acestea cerșesc înc-un adaos: Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos!” (M. Eminescu, I, 115) „ - Desigur, doamnă, răspunse acesta, afară de limba franceză, noi turiștii suntem ținuți să cunoaștem și limbile orientale...” (C. Hogaș, 320), „Numai că de data aceasta descoperisem și altceva dincolo de faptul că-mi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Momentul trecerii la o nouă vârstă, mai ales când se schimbă și prima cifră a anilor încrustați pe răbojul vieții, care în cazul de față sunt și mulți, te emoționează. Primul gând este să mulțumești lui Dumnezeu că ți-a îngăduit să ajungi aici. Privind în viitor, fiecare nouă zi este parcă tot mai importantă. Vasile Pârvan spunea că „nimeni nu știe cînd îi vine sfârșitul... important este să nu fii găsit dator“. Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de boală, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 3lea Dacă s-ar ridică încercările nu am putea merge pe calea mântuirii și porțile raiului ni s-ar închide. Pentru aceasta, atunci când Domnul îngăduie să vină supra noastră felurite suferințe, să căutăm a vedea în ele lucrarea Sa cea curățitoare și să Îi mulțumim că ne poartă de grija, cantandu-I cu evlavie: Aliluia! Icosul al 3-lea Când mândria acoperă sufletul, acesta se
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
5 Iisuse, ca să ne cunoaște slăbiciunile cele ascunse și să Îți cerem izbăvire, miluieste-ne; Iisuse, Cel Ce primești suferință că pe o jertfă fara-de -sânge, miluieste-ne; Iisuse, Care prin boală dai curățire de păcate, miluieste-ne; Iisuse, Care îngădui să vină asupra noastra suferințe trecătoare ca să ne ferești de cele veșnice, miluieste-ne; Iisuse, Care ne faci să pricepem marea taină a bolii, miluieste-ne; Iisuse preadulce, Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre, miluieste-ne! Condacul al 4-lea
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
omorârea lui: „Despot mergea rar la biserică, se abținea de la sacr ificiile lor, ba chiar râdea de ele și le obiecta în glumă fruntașilor credulitatea lor nedemnă pentru niște bărbați pentru că dau atâta importanță credinței învechite a poporului, încât el îngăduie să fie obligați la niște superstiții băbești . El spunea că Dumnezeu este adorat și îmbunat după cuviință printr-un suflet și o simțire evlavioasă, iar nu prin ceremonii deșarte și prin vrăjile cuvintelor; că celelalte provin din născocirile oamenilor. Pe lângă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
prost, care nu se sătur a să verse sângele și să și însușească averile voastre, să vă fa că pe toți robii lui. Sunt departe de gândul de a stăpâni astfel... Nu vreau să plătiți bir nimănui, nici nu voi îngădui să fiți vreodată apăsați cu angarii de cineva” Despot a avut chiar în vedere unirea celor trei provincii românești: Moldova, Ardealul și Țara Românească, lucru încercat mai târziu și de Mihai Viteazu. Numai că soarta omului, oricât de mare și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
bigam, l-a completat cu înțeles Sadoveanu. — Lasă, coane Mihai, vine acuși vremea să n e fie lehamite și de monogama legitimă, o să ne dedăm la anecdote picante, zicând ca Anatole France: „Viața asta îi atât de tristă, încât ne îngăduie să fim încă vese li când nu mai avem puterea să fim serioșiʺ. După ce bătrânul s a retras în casa de ceamur așezată sub nivelul Fălticenilor, biblioteca lui a luat calea Iașului, fiind donată Universității. Se află la Muzeul de
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pieptănate. Ochii și-i stropise cu apă rece. Se închină către oaspeți și le zise: - Iertați ne și primiți ce avem. Fără să se așeze se îndreptă spre boier. - Măria ta, am două rugăminți și te poftesc umilit să-mi îngăduiești a le arăta. Măria ta, baba mea, c a muiere ce se află și cum e obiceiul muierilor, nu s-a putut stăpâni să nu înceapă c un șirletic, punând pe masă bucate reci și pr oaste înainte de a aduce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Marenne, într un loc unde nasc și trec vârtejurile lu i Dumnezeu ș-ale oamenilor; unde calamitățile stau în lucruri ca mierea în flori. Aici ne veselim și în altă parte pier oamenii de ciumă și de sabie. Dumnezeu a îngăduit împăraților, foame tei și m olimelor să și aducă aici cortegiul. Aici, pe acest colț de pă mânt, care a fost cândva paradis, nu mai este nimic statornic. Și domniile îndeosebi sunt mai schimbătoare decât toate. Pentru asta mă vezi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
st domn nou un spin pe care cu greu îl suferă și pe care ar dori să-l smulgă și să l calce în picioare. Nu poate face asta pentru unele legături bune ale mele cu serascherul de la Oblucița. Mă îngăduie în țară și de oarece mă socoate nebun și cu puțină minte - căci îmi plac prea mult petrecerile și vinul. Ai să înțelegi îndată de ce-ți spun toate acestea, când vei afla că dragostea de care îți vorbesc o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]