7,767 matches
-
ăașa cum, nu o dată, au fost ideile sale), omul Jorge Lavelli, mărunțel, cu ochii jucându-i în permanență, aproape bonom în statura sa îndesată, te invită, indirect, să îl descoși. Ah, Viorica, elle était fort belle... Coborâm într-un salon întins, cu bârne de lemn pe plafon, cu o disco tecă și o fototecă aproape zgândăritor de atractive. Cobo râm și niște ani, până în 1975. Ora Spaniolă de Ravel, Scala din Milano. Geor ges Prêtre, Viorica Cortez, Luigi Alva, Renato Capecchi
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
era un ritm teribil! Mi-amintesc de un contract cu Carmen: Nouă spectacole în unsprezece zile! Puteam să o fac, dar cineva mai tânăr și-ar fi rupt gâtul și și-ar fi terminat cariera atunci. Mereu la fel: stat întins, dus la teatru, spectacol și înapoi. La Carmen nu vocea îmi obosea ăniciodată!), ci picioarele, pentru că făceam șaptezeci de mii de piruete și nu concepeam să stau o clipă. — Iar lumea uită că, pe lângă spectacole, mai aveți generala, care are
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
faptului că, în condițiile în care în sudul țării avea loc un intens proces de emigrare a populației de etnie turcă, statul român a permis acapararea pământurilor acestor emigranți de către un număr restrâns de "capitaliști". Aceștia și-au format proprietăți întinse, al căror rol național era nul, în timp ce, prin colonizarea unor aromâni, s-ar fi putut transforma radical caracterul etnic al provinciei. Astfel, georgiștii constatau că guvernul ignora soluția sugerată de ei, de a rezolva problema numărului mare de străini așezați
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
comandor, este indiferent cum pronunțați. Important însă este ca întotdeauna, înainte de Posteucă, să fie spus și cuvântul "domnul"! În acest timp, Lulu Ionescu, cel care, cu ideia lui genială, adusese viața pe acest curs, stătea gânditor în colțul lui de la întinsa masă a veseliei, așa cum ajunsese în acel moment. Dar, în capul lui, clocea acum și cea de a doua ideie genială. Și, fără să spună nimic nimănui, se ridică și merge în capul mesei, unde Tănase, alături de comandantul grupului, constituiau
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
regiunea pe care o survolam îmi era bine cunoscută, păstram hărțile bune aeronautice pentru a verifica din când în când capul la compas de urmat. Astfel se perindau sub mine și de la mare distanță: munți, localități, ape, păduri și lanuri întinse și grădini. Peste tot mișunând oameni la lucru. Zborul îmi producea o mare plăcere prin liniștea și destinderea în care mă cufunda. Era, de fapt, primul zbor pe care-l făceam după memorabila zi de 23 August, cu două săptămâni
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
fi explicat multele ei uși. Viitorul avea să-i confirme vocația. Întâia clasă primară am urmat-o la o școală din apropierea locuinței noastre de pe Kogălniceanu (strada Avram Iancu, colț cu Calea Feleacului), a cărei curte plină de praf era foarte întinsă, presărată doar pe una dintre laturi de vreo trei patru copaci plăpânzi, cu frunză rară. Curte tristă, ca și clasele menite parcă să-mi inhibe imaginația prin panourile lor didactice anoste, prin băncile lor prea încăpătoare, cu crucea neagră pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mine, câteva banalități (nu mai știu dacă vorbea maghiara sau româna), un răspuns al meu evaziv, dorința de a scăpa cât mai repede de cel ce mi se părea că atentează acolo, în plină stradă, la pudoarea mea; o mână întinsă, când să dau să plec, pe care n-am îndrăznit să o refuz, o mână moale și scârboasă. Îmi venea să vomez la gândul că aveam de a face cu un homosexual. Senzația de groază și dezgust m-a urmărit
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
doar peste decenii, mă plictisea. M-a interesat pe atunci și romanul lui Victor Papilian, Fără limită, fiindcă releva urbanitatea românească a Clujului. Ultimul text ce l-am publicat în același an în Țară nouă a fost un eseu mai întins (dintr-o lucrare mai cuprinzătoare), intitulat De la Paul Claudel la Lucian Blaga - incursiuni religioase în arta contemporană, și trata aspecte din teatrul modern (începuseră să mă preocupe baletul, regia - față de film am și azi rezerve), între care și drama lui
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
În fața creșterii problemelor sociale și a eșecului de a le împiedica, orașele au început să fie descrise ca locuri ale pierzaniei, periculoase și nesănătoase. Teama de asfixiere și infecție atingea paroxismul la sfârșitul Vechiului Regim. În afară de tema fiziocratică a "mâinilor întinse agriculturii" de către oraș, tema denunțării bolilor orașului a devenit o temă predilectă în secolul Luminilor. Orașul cu înfățișare viciată și vicioasă era departe de progresele civilizației al cărei laborator 3 se susținea că este și, potrivit părerii lui Norbert Elias
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unde am fost condamnată la surghiun. Am o mie de sentimente și de rețineri. Oare așa de greu o fi pentru toți? Am luat biletul. Îmi străluceau ochii. Te rog să mă ajuți să vin. Nu știu cum. Orice vorbă, orice mână întinsă e o punte! Pentru mine, Italia și România au fost la distanță de ani-lumină. Nu mai vedeam ieșirea, nu mai doream să vin... Mi se spune că trebuie să fiu puternică. Uite, eu asta nu prea mai înțeleg în ultimul
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
vătămătoare. Era peste măsură de timid, știa asta și îi era atât de rușine încât se prefăcea că este tocmai dimpotrivă, până la a se mândri cu aceasta. Dar adevărul era, cum s-a observat în sfârșit, printr-o experiență mai întinsă, în timpul autorității sale, că nu se putea obține nimic de la el, nici iertare, nici dreptate, decât smulgându-i-le prin frică, la care era extrem de sensibil, sau printr-o insistență cât mai pisăloagă cu putință. Încerca să scape cu vorbe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
deci mai erau încă 500m în pantă plină de tufișuri spinoase ce trebuiau ocolite ... încât abia pe la orele 16 am ajuns pe culme. Priveliștile extraordinare oferite de aici, atât spre M.Neagră de la poalele sudice ale muntelui, cât și spre întinsa Câmpie a Simferopolului de la poalele nordice ale acestuia, au meritat efortul. Sedus de mulțimea și noutatea imaginilor ... m-a prins înserarea. Atunci am realizat ce coborâș mă aștepta la întoarcere. Am pornit-o vijelios pe pantă ... mai mult pe fund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
al sensibilității înnăbușite în egală măsură de hieratism și ironie. The Remains of the Day (Rămășițele zilei) și The Unconsoled (Nemângâiații) se desfășoară pe o scenă britanică și europeană. Sunt romane care mușcă, împung cu săgeata ironiei, cu arcul bine întins al disprețului, o lume care nu e deloc pe placul autorului. Rămășițele zilei răstoarnă ierarhia nobiliară engleză, oglindind-o prin ochii aristocrați ai unui majordom. Cine e mai sus, stăpânul sau servitorul? Mai există oare servitori într-o societate în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ascund în ele ideea de homosexualitate. Doar o dată ori de două ori împinge poetul sensul acesta înspre limpezime. Ne trezim conduși către cu totul altă versiune a basmului decât ce știam: "în îmbrățișarea ta", "se prelinge", "să soarbă din cupa întinsă", "extazul", "oh, iar și iar" (bucurii din Purley). Tradiția basmului cu Făt Frumos s-a preschimbat într-o poveste cu final încă neînțeles. Merg înainte doar ca să aflu cum se termină. (atâtea lucruri inutile...) Pe lângă nevoia de a ocoli, de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în versuri de o cruzime sugestiv pusă în cuvinte: Cum zăceai pe nisipul alb, cu capul pe o piatră, surâzând, (încercuit de scoici moarte), m-am apropiat și mi-ai spus, întinzând brațul, "Culcă-te". O vreme, așadar, am stat întinși calzi în nisip, vorbind, fumând, relaxat; în vreme ce marea scrâșnea în urmă lustruia pietrele și măsura ziua. Am ațitpit ușor, și am alunecat într-un vis al prăbușirii ca o peșteră. Toate miturile peșterii, toate miturile tunelului, turnului, fântânii vizuina de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
LV. E în poemele tale chipul unui partener oarecum absent ("Știu cum / vrei să scapi de noi, n-ai fost / niciodată familist" Marriage), pe care-l iubești cu durere în suflet: "împărțim trupurile acestea/ alăturate, doare gândul / morții când stăm întinși alăturea". Autorii Desperado nu văd în iubire o temă esențială. Au împins-o într-un colț al intrigii ori poemului, dar, la capătul lecturii, nu putem să nu ne dăm seama că, de fapt, despre afect e vorba și despre
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mediu. Descoperirea acestui document a fost considerată interesantă, deopotrivă metodologic cât și pentru faptul că, la sfârșitul veacului al XIX-lea, cunoștințele de psihologia copilului reprezentau o noutate absolută, de mare perspectivă pentru așezarea psihologiei pe baze experimentale (Jaruslevski). Mâna întinsă psihologiei a venit tot din partea științelor naturii, a biologiei generale, în particular, interesată de cunoașterea dezvoltării vieții psihice a copiilor. Al doilea reper aparține tot unui reprezentant al științelor naturii, lui William Thierry Preyer (1841-1897), fiziolog german, care a publicat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lumii, a admis ideea existenței unui haos primar, o idee cosmologică împrumutată de la gânditorii greci Anaxagora și Empedocle. A descris în manieră panteistă legenda "marelui foc", mânia cerului și a naturii dezlănțuite: "Râuri ieșite din matcă, s-aruncă pe câmpuri întinse Și laolaltă duc holde și arbori, și vite și oameni Case și temple cu sfinte valoare" (Metamorfoze, I, p.287) Se succed apoi legendele pedepselor mitice, eroii evocați de fantezia colectivă a lumii antice, care sunt preschimbați în pietre, plante
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Plecarea tineretului, care este o adevărată problemă, se explică atât prin consecințele a patruzeci și cinci de ani de minciună, cât și prin considerații de ordin economic. Exilul are un efect salutar de decapare. Memoria filtrează, epurează și separă. Rămâne întinsul domeniu al mitului, România memoriei, inseparabilă de deschiderea marilor spații - câmpia, dealurile, munții, pământul, miresmele, vocile sonore din natură. Se știe că industrializarea practicată de regim a șters totul, dar imaginația este mai puternică. Închipuirea este legată de memorie. La
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
la plimbare câte o jumătate de oră pe zi, într-o curte interioară în care se aflau chiar și niște flori. Îmi amintesc că, noaptea, intra în infirmerie un parfum de regina-nopții care era ceva miraculos. Aveam voie să stăm întinși toată ziua pe paturi și chiar să vorbim între noi. Gardianul nu urla la noi... Acolo, am găsit multe persoane interesante. Mai întâi, pe noul și bunul meu prieten Nicu Steinhardt; apoi, pe Aurel Bentoiu, fost ministru și mare avocat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
adică de la general de la definirea și caracterizarea limbajului politic în general și de la taxonomia manifestărilor discursive din spațiul politic, la particular la descrierea limbajului politic eminescian și la caracterizarea parametrilor semiozei eminesciene. Aceeași ținută și atitudine academică o regăsim în întinsa bibliografie, adecvată temei și demersului analitic, bine organizată, și în foarte buna și plina de acuratețe utilizare a aparatului critic. De puține ori am fost atât de convins că publicarea lucrării este necesară, cu atât mai mult cu cât, apariția
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ales spre sud: Filip cel Îndrăzneț (1270-1285) moare la întoarcerea dintr-o expediție contra Aragonului. Dar, ceea ce domină cel mai net această perioadă, sînt progresele puterii regale: o putere care nu se mai sprijină numai pe posesiunea asupra unui domeniu întins și pe utilizarea legăturilor feudale, dar care, profitînd de renașterea *dreptului în secolul al XIII-lea, pune din nou la loc de cinste noțiunile dacă nu cuvintele de stat și de suveranitate. Domnia lui Filip cel Frumos (1285-1314) este caracteristică
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
este sinonim cu "libertăți". Carta francizelor este actul scris în care seniorul enumeră francizele acordate comunității. Frescă. În Evul Mediu, decorul pictat care acoperă pereții interiori ai bisericilor, în special în bisericile romane, în care deschiderile erau rare și zidurile întinse. Alături de sculpturi, fresca era folosită la educarea religioasă a credincioșilor. În sens tehnic, fresca este o manieră de a picta care consistă în a aplica culori dizolvate în apă de var pe o suprafață proaspăt tencuită. Fum. Grup de persoane
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
o condensare a osului trabecular perialveolar. Fază avansată a leziunilor determina alveoliza angulara profundă care, combinată cu inflamația gingivala poate duce la formarea pungilor infraosoase. În fazele terminale aceste leziuni se extind în jurul apexului, producând o imagine radiotransparentă periapicală întinsă - “leziuni cavernoase”. Ca urmare a forțelor excesive manifestate la nivelul parodonțiului poate apare resorbție radiculara, mai ales în cazul utilizării aparatelor ortodontice. Deși, traumă din ocluzie produce frecvent zone multiple de resorbție radiculara, dimensiunile lor reduse le fac greu decelabile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sau prezența factorilor de risc coronarieni (DZ, HTA, fumat, alimentație necorespunzătoare). Lungi perioade asimptomatice pot fi întrerupte de crize anginoase sau IM cu prognostic fatal. Teritorii de miocard devascularizate secundar unor stenoze proximale strânse pot fi definitiv compromise prin infarcte întinse, în condițiile tratamentului chirurgical adecvat și precoce. Riscul de mortalitate perioperatorie depinde de starea cordului și a celorlalte organe vitale, în intervențiile elective cu FEVS peste 40% fiind de 1-2% (caseta 21.4) (7). 21.3.5.1. Complicații ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]