6,475 matches
-
principal ocluzal mezio-distal”. Când separă cuspizii distali de cei meziali, vor avea o direcție vestibulo-orală și se vor denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
direcție vestibulo-orală și se vor denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
denumi “șanț principal vestibulo-oral” (ocluzo-vestibular, respective ocluzo-oral). În dispunerea lor, șanțurile principale intercuspidiene au o mare varietate, individualizând mai multe detalii morfologice. Șanțurile secundare sunt situate pe versanții ocluzali ai cuspizilor și ai crestelor marginale. Șanțurile secundare cuspidiene pornesc din șanțurile principale și, după un traseu scurt și șters, se pierd pe panta cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cuspidiană. Sunt plasate de o parte și de alta a crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă pe fețele vestibulare ale dinților frontali și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă pe fețele vestibulare ale dinților frontali și premolari. Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă pe fețele vestibulare ale dinților frontali și premolari. Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre planșeul fosei. Se găsesc numai la nivelul fețelor ocluzale. Se împart în fose centrale și fose proximale. Fosele centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
centrale se formează la intersecția șanțurilor principale ocluzale. Diferă ca număr în funcție de numărul cuspizilor. Prin marea lor varietate morfologică individualizează relieful ocluzal respectiv, fosele proximale, în număr constant de două au caracteristici proprii, situându-se întotdeauna la extremitățile proximale ale șanțului mezio-distal, având pereții formați din versanții ocluzali ai crestei marginale și pantele ocluzale ale cuspizilor adiacenți. e) Fosetele sunt depresiuni în suprafață, cu contur poligonal, situate exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
exclusiv pe fețele vestibulare și orale ale dinților. Pe fețele palatinale ale incisivilor maxilari subcingular se află o fosetă ovalară numită “foramen caecum”. Pe fețele vestibulare și orale ale molarilor permanenți în treimea medie constituind de obicei extremitatea cervicală a șanțului de descărcare, se află o fosetă ce poartă numele suprafeței pe care se plasează (foseta vestibulară, foseta orală). 6.2. Rădăcina dentară - componentă a dintelui, situată intra-alveolar, delimitată de coroană prin colet. Anatomic, este porțiunea din dinte acoperită de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cu vârful mai aproape de mezial, dă un aspect de cuspid (dinte monocuspidat). Fețele proximale sunt triunghiulare, eu baza situată cervical și convexitatea maximă în treimea incizală și vestibulară. Sunt dinți monoradiculari, cu rădăcini lungi, ovalare, aplatizate mezio-distal, cu câte un șanț longitudinal pe fețele respective și cu apexul înclinat spre distal. Prezintă o cameră pulpară voluminoasă și au un canal radicular. 8.3. Grupul premolar (8 dinți, 4 maxilari și 4 mandibulari, câte 2 pe fiecare hemiarcada). Se dezvoltă din lama
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de convexitate în treimea vestibulară și la unirea treimii ocluzale cu treimea medie. Fața ocluzală are formă de patrulater și prezintă doi cuspizi de dimensiuni particulare pentru fiecare premolar, eu creste cuspidiene sagitale, esențiale și secundare bine exprimate; separați prin șanțul intercuspidian mezio-distal; 2 fose marginale și două creste marginale (mezial și distal). Sunt dinți monoradiculari, cu excepția premolarului 1, biradicular, cu rădăcinile aplatizate mezio-distal. Camera pulpară este voluminoasă, cu câte două coarne pulpare. Canalele radiculare sunt în general două pentru premolarii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală. Pot avea marginile cervicale ondulate corespunzător furcațiilor. Marginile ocluzale sunt sub formă de linii frânte, cu creneluri corespunzătoare cuspizilor. Fețele proximale sunt convexe spre ocluzal și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sub formă de linii frânte, cu creneluri corespunzătoare cuspizilor. Fețele proximale sunt convexe spre ocluzal și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și plane spre cervical, având convexitatea maximă plasată variabil. Fețele ocluzale sunt policuspidate cu șanțuri principale mezio-distale, care se termină la nivelul foselor marginale, și șanțuri principale ocluzo-vestibulare și ocluzo-orale, care se continuă pe fețele vestibulare, respectiv orale. La intersecția șanțurilor principale vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia coletului și care, de regulă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
vestibulo-orale și mezio-distale se formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia coletului și care, de regulă, prin șanțuri verticale vestibulare, concretizează șanțurile orale la acest nivel. Rădăcinile se separă prin ambrazuri radiculare de dimensiuni variabile de la molar la molar, apexurile circumscriind perimetrul de sprijin. Camera pulpară este voluminoasă, având un număr de coarne pulpare corespunzător numărului de cuspizi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
formează fosele centrale. Mezial și distal, formând pereții proxiinali ai foselor proximale, se află crestele marginale respective. Molarii sunt dinți pluriradiculari. Rădăcinile pornesc dintr-un trunchi comun situat sub linia coletului și care, de regulă, prin șanțuri verticale vestibulare, concretizează șanțurile orale la acest nivel. Rădăcinile se separă prin ambrazuri radiculare de dimensiuni variabile de la molar la molar, apexurile circumscriind perimetrul de sprijin. Camera pulpară este voluminoasă, având un număr de coarne pulpare corespunzător numărului de cuspizi și se continuă spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de colet are concavitatea spre rădăcină, ca și la fața mezială, dar această concavitate este mai puțin accentuată. Rădăcina - axial are formă de con efilat. Secțiunea în plan transversal este ovalară, aplatizată mezio-distal. Pe fețele proximale ale rădăcinii sunt prezente șanțuri longitudinale, vizibile mai ales în treimea mijlocie. Caracteristici pentru individualizare: -coroana este mai rotunjită, mai scurtă și mai îngustă meziodistal decât a incisivului central; -unghiul incizo-mezial este mai ascuțit, cel incizo-distal mai rotunjit; -marginea incizală este mai accentuat oblică spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
unghiuri drepte. Marginea cervicală are formă de linie curbă cu rază mică și concavitatea spre incizal. Marginile proximale au dimensiuni egale, fiind paralele în două treimi incizale și convergente spre colet. Relieful feței vestibulare este marcat de prezența a două șanțuri verticale ce separă cei trei lobi de creștere, cu dimensiuni egale. Fața linguală are conturul asemănător feței vestibulare, dar cu dimensiuni mai reduse mezio-distal. Relieful feței linguale este asemănător cu al feței palatinale a incisivilor superiori, dar concavitatea din cele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimea incizală, concavă în treimea mijlocie și convexă în treimea cervicală. Marginea de colet are formă de “V”, cu vârful spre marginea incizală. Rădăcina este unică, foarte mult aplatizată mezio-distal, fețele proximale sunt cele mai mari și au câte un șanț vertical mai bine exprimat, în special în treimea mijlocie. Pe secțiunea orizontală are formă circulară. Caracteristici pentru identificare: - este dintele cu cele mai mici dimensiuni; - marginea incizală formează cu fețele proximale unghiuri drepte; - rădăcina este unică, aplatizată mezio-distal; - rădăcina prezintă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în special în treimea mijlocie. Pe secțiunea orizontală are formă circulară. Caracteristici pentru identificare: - este dintele cu cele mai mici dimensiuni; - marginea incizală formează cu fețele proximale unghiuri drepte; - rădăcina este unică, aplatizată mezio-distal; - rădăcina prezintă pe fața distală un șanț mai evident decât pe fața mezială. INCISIVUL LATERAL MANDIBULAR (fig 39), 3 2, 4.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară = 14 mm diametrele: - coronar MD = 6 mm -cervical MD = 4 mm -coronar VL = 6,5 mm -cervical VL = 5
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
proximale sunt convergente spre colet. Marginea distală este mai convexă și mai convergentă decât cea mezială. Relieful feței vestibulare este convex în dublu sens, convexitatea maximă fiind situată mezial în treimea cervicală. Prezintă trei lobi de creștere, separați de două șanțuri verticale, lobul distal fiind mai mare ca cel mezial, lobul central fiind cel mai mare. Corespunzător vârfului cuspidului, prezintă o muchie axială care-i dă o orientare dublă, spre mezial și distal. Fața palatinală are contur asemănător feței vestibulare, dar
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ce creează două versante: mezial și distal; - fața palatinală este dominată de un cingulum proeminent din care pornesc crestele de smalț (două marginale și una mediană); - fețele proximale prezintă în treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară pe secțiune transversală. CANINUL MANDIBULAR (fig. 41). 3.3., 4.3. -înălțime totală = 25,5 mm -înălțime radiculară = 16 mm -diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5,5 mm - coronar VL
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]