20,435 matches
-
dezintoxicare și încearcă să se reabiliteze prin terapie. Epidemiologia, definițiile și clasificările, datele despre neuroanatomie și neurobiologie, modelele de dependență sunt incluse în primele patru capitole. Autoarea definește o serie de termeni la care face referire apoi pe parcursul lucrării: dependența, abuzul, intoxicația, abstinența, toleranța, sevrajul. De asemenea, referindu-se la nivelurile consumului de droguri, utilizează următoarea clasificare a acestora în funcție de comportamentul utilizatorului: consum recreațional/ocazional, consum experimental, consum regulat și consum compulsiv. Pentru a explica comportamentul dependent sunt descrise (în capitolul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
pentru copii cu dizabilități, pentru adulți cu handicap sever. Susținerea unor servicii de asistență socială în familie și comunitate a fost extrem de redusă. Variatele centre de asistență socială în comunitate, precum și cele foarte specializate (pentru dependenți de drog, violență domestică, abuzuri fizice, sexuale, emoționale asupra copilului, de exemplu) au rămas mai degrabă excepții, proiecte-pilot, subfinanțate sau cu o finanțare întreruptă. • Incompletitudine structurală în ambele ei componente, atât în sfera suportului social financiar, cât și în cea a serviciilor specializate de asistență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în jur de 5 000 de persoane fără adăpost. Deși numărul nu e mare comparativ cu dimensiunea fenomenului în alte capitale europene, din cauza lipsei de programe de suport situația acestor persoane este disperată, o parte dintre ele devenind victime ale abuzurilor, fiind adesea irecuperabile social. Statisticile Institutului Medico-Legal arată că pe străzile din București au murit, în medie, aproximativ 300 de persoane pe an din 1997 până în 2000, majoritatea fiind persoane adulte fără adăpost. Persoanele fără adăpost sunt, în majoritatea cazurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Ministerul Justiției arată că unul din doi cetățeni ai țării apelează în prezent la sistemul de justiție. Justiția, prin funcționarea sa defectuoasă, este responsabilă într-o măsură semnificativă, alături de alți factori, de adâncirea sărăciei segmentelor sociale defavorizate - prin erori și abuzuri generate de corupție, precum și prin costul ridicat al actului de justiție. Alături de contribuția esențială la normalizarea relațiilor sociale, de consolidarea conștiinței valorilor de drept, nu se poate ignora faptul că, prin frecvența încă ridicată a disfuncționalităților de aici, ea a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a intrat pe o direcție pozitivă de reformă internă, în acord cu sistemul Uniunii Europene, dovedind un nivel apreciabil de profesionalism. Nu poate fi ignorat însă faptul că poliția prezintă un grad îngrijorător de infiltrare cu comportamente de corupție și abuz, față de care, până nu demult, nu s-au luat măsuri suficient de severe care să asigure eradicarea lor. Există cazuri, care au răbufnit în conștiința colectivă, de asociere între unii polițiști și crima organizată, trafic de influență, violență bazată pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
publice. Confruntate cu sarcina instrumentării unui număr mare de infractori privind drogurile, multe jurisdicții din SUA au adoptat conceptul de instanță privind tratamentul persoanelor dependente de droguri, pentru a se rezolva mult mai eficient activitatea de soluționare a cazurilor privind abuzul de alcool sau alte droguri. Prima instanță de acest tip a fost înființată în 1989 la Miami, Florida, printr-un ordin administrativ al judecătorului Gerald Weatherington. Judecătorul asociat în administrarea și coordonarea elaborării și creării instanței (Miami Drug Court) a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în stare de libertate (Expedited Drug Case Management); - instanțele specializate în supravegherea tratamentului pentru infractorii consumatori de droguri în scopul corectării comportamentului adictiv (Drug Treatment Courts). Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri funcționează având la bază principiul conform căruia abuzul de substanțe este o tulburare cronică, progresivă și recidivantă ce poate fi tratată cu succes. Prin cooperarea instituțiilor locale de aplicare a legii, a organizațiilor comunitare privind tratamentul drogurilor și a sistemului instanțelor, anumite categorii de infractori consumatori de droguri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
organizațiilor comunitare privind tratamentul drogurilor și a sistemului instanțelor, anumite categorii de infractori consumatori de droguri au ocazia de a-și depăși comportamentul adictiv. Din punctul de vedere al problemei infractorilor consumatori de droguri, raportat la perspectiva medicală și terapeutică, abuzul de substanțe nu este privit ca un eșec moral, ci ca o condiție ce necesită remedii terapeutice. În opoziție cu paradigma tradițională a justiției penale, prin care abuzul de droguri este privit ca o alegere liberă a unui infractor capabil
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
al problemei infractorilor consumatori de droguri, raportat la perspectiva medicală și terapeutică, abuzul de substanțe nu este privit ca un eșec moral, ci ca o condiție ce necesită remedii terapeutice. În opoziție cu paradigma tradițională a justiției penale, prin care abuzul de droguri este privit ca o alegere liberă a unui infractor capabil să discearnă ceea ce este bine și rău, instanțele ce se ocupă de tratamentul persoanelor dependente de droguri s-a direcționat spre abordarea abuzului ca o „boală biopsihosocială”. Termenul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a justiției penale, prin care abuzul de droguri este privit ca o alegere liberă a unui infractor capabil să discearnă ceea ce este bine și rău, instanțele ce se ocupă de tratamentul persoanelor dependente de droguri s-a direcționat spre abordarea abuzului ca o „boală biopsihosocială”. Termenul biopsihosocial reliefează credința că factorii biologici, psihologici și sociali sunt strâns legați de dezvoltarea comportamentului adictiv. În foarte multe studii s-a acreditat ideea că adicția drogurilor este o boală multidimensională, care nu e în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sociali sunt strâns legați de dezvoltarea comportamentului adictiv. În foarte multe studii s-a acreditat ideea că adicția drogurilor este o boală multidimensională, care nu e în mod necesar o problemă legată de droguri. Atunci când sistemul de justiție penală abordează abuzul de substanță ca o condiție ce necesită un răspuns terapeutic, instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă cel mai adecvat mijloc prin care sistemul gestionează adicția infractorului consumator de droguri. Printr-o abordare terapeutică a problemei abuzului de droguri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
penală abordează abuzul de substanță ca o condiție ce necesită un răspuns terapeutic, instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă cel mai adecvat mijloc prin care sistemul gestionează adicția infractorului consumator de droguri. Printr-o abordare terapeutică a problemei abuzului de droguri, aceste instanțe se focalizează pe cauza biopsihosocială a utilizării repetate de droguri, dimensiune inexistentă în sistemul adversial al justiției tradiționale. În procesul din instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri se utilizează efortul comun al participanților din sistemul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
i) asigurarea stabilității și continuității în îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție; j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil; k) asigurarea protecției împotriva abuzului și exploatării copilului; l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în corelație cu ansamblul reglementărilor din această materie. Art. 7. - Drepturile prevăzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fără nici o discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sau al altui reprezentant legal al acestuia. (6) Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul gravidelor și al copiilor până la împlinirea vârstei de un an sunt obligatorii, în vederea ocrotirii sănătății mamei și copilului, educației pentru sănătate, prevenirii abandonului, abuzului sau neglijării copilului. Art. 44. - (1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mintală, spirituală, morală și socială. (2) Părinților sau, după caz, altor reprezentanți legali le revine în primul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
se adresa în acest sens conducerii unității de învățământ, în condițiile legii. (4) Cadrele didactice au obligația de a semnala serviciului public de asistență socială sau, după caz, direcției generale de asistență socială și protecția copilului cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor. Art. 49. - (1) Copilul are dreptul la odihnă și vacanță. (2) Copilul trebuie să beneficieze de timp suficient pentru odihnă și vacanță, să participe în mod liber la activități recreative proprii vârstei sale și la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la alin. (1), precum și standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor servicii se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Capitolul VI. Protecția copilului împotriva exploatării Art. 85. - (1) Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva oricăror forme de violență, abuz, rele tratamente sau neglijență. (2) Orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul pot sesiza autoritățile abilitate de lege să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență, inclusiv violență sexuală, vătămare sau de abuz fizic sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de violență, abuz, rele tratamente sau neglijență. (2) Orice persoană fizică sau juridică, precum și copilul pot sesiza autoritățile abilitate de lege să ia măsurile corespunzătoare pentru a-l proteja împotriva oricăror forme de violență, inclusiv violență sexuală, vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijență. (3) Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
vătămare sau de abuz fizic sau mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijență. (3) Angajații instituțiilor publice sau private care, prin natura profesiei, intră în contact cu copilul și au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz, neglijare sau rele tratamente au obligația de a sesiza de urgență direcția generală de asistență socială și protecția copilului. Art. 86. - (1) Părinții copilului sau, după caz, alt reprezentant legal al acestuia, autoritățile publice și organismele private au obligația să
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
alt reprezentant legal al acestuia, autoritățile publice și organismele private au obligația să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita readaptarea fizică și psihologică și reintegrarea socială a oricărui copil care a fost victima oricărei forme de neglijență, exploatare sau abuz, de tortură sau pedeapsă ori tratamente crude, inumane sau degradante. (2) Persoanele menționate la alin. (1) vor asigura condițiile necesare pentru ca readaptarea și reintegrarea să favorizeze sănătatea, respectul de sine și demnitatea copilului. SECȚIUNEA 1. Protecția copilului împotriva exploatării economice
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la recunoașterea primelor simptome de consum de droguri, mai ales în rândul copiilor. (4) Instituțiile prevăzute la alin. (3) se vor asigura că opiniile copiilor sunt luate în considerare la elaborarea strategiilor antidrog. SECȚIUNEA a 3-a. Protecția copilului împotriva abuzului sau neglijenței Art. 89. - (1) Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care este periclitată viața, dezvoltarea fizică, mintală, spirituală
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
droguri, mai ales în rândul copiilor. (4) Instituțiile prevăzute la alin. (3) se vor asigura că opiniile copiilor sunt luate în considerare la elaborarea strategiilor antidrog. SECȚIUNEA a 3-a. Protecția copilului împotriva abuzului sau neglijenței Art. 89. - (1) Prin abuz asupra copilului se înțelege orice acțiune voluntară a unei persoane care se află într-o relație de răspundere, încredere sau de autoritate față de acesta, prin care este periclitată viața, dezvoltarea fizică, mintală, spirituală, morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
atât în familie, cât și în orice instituție care asigură protecția, îngrijirea și educarea copiilor. Art. 91. - (1) Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv. (2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de abuz sau de neglijare a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv. (2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecărei direcții generale de asistență socială și protecția copilului se înființează obligatoriu telefonul copilului, al cărui număr va fi adus la cunoștință publicului. Art. 92. - În vederea asigurării protecției speciale a copilului abuzat sau
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
cărui număr va fi adus la cunoștință publicului. Art. 92. - În vederea asigurării protecției speciale a copilului abuzat sau neglijat, direcția generală de asistență socială și protecția copilului este obligată: a) să verifice și să soluționeze toate sesizările privind cazurile de abuz și neglijare, inclusiv cele venite din partea asistenților familiali; b) să asigure prestarea serviciilor prevăzute la art. 107, specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijării și ale familiilor acestora. Art. 93. - Pentru verificarea sesizărilor privind cazurile de abuz și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și protecția copilului este obligată: a) să verifice și să soluționeze toate sesizările privind cazurile de abuz și neglijare, inclusiv cele venite din partea asistenților familiali; b) să asigure prestarea serviciilor prevăzute la art. 107, specializate pentru nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijării și ale familiilor acestora. Art. 93. - Pentru verificarea sesizărilor privind cazurile de abuz și neglijare a copilului, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului au drept de acces, în condițiile legii, în sediile persoanelor juridice, precum și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]