16,963 matches
-
atât conținutul, cărții cât și caracterul său. Această carte nu ia în discuție întreg procesul al cercetării narative. Scopul ei imediat este procesul de lectură și analiză narativă - construirea instrumentelor de lucru și aplicarea lor unui text narativ. Spre deosebire de lucrările academice, am încercat să ne împărtășim aici gândurile privind procesarea datelor narative, opiniile și îndoielile pe care le avem referitor la selectarea diverselor metode, precum și autocritica de rigoare privind demersurile noastre interpretative. În acest scop, prezentăm aproape cuvânt cu cuvânt două
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
interesante abordări ale rezolvării decalajului cultural-educațional dintre imigranți și localnici a fost teoria „învățării de reabilitare” a lui Carl Frankenstein (1970a, 1970b). În termeni concreți, problema celor „defavorizați” a devenit evidentă prin anumite diferențe semnificative în ceea ce privește succesul școlar și motivația academică, precum și varietatea de patternuri comportamentale considerate ca inadecvate. Acestea caracterizau copiii proveniți din familii cu o educație socio-economic scăzut (sau adesea analfabeți), sosiți din țări din Orientul Apropiat sau Africa de Nord. Profesori, administratori și specialiști influențați de experimente educaționale din alte
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
la program au fost racolați din zone diferite ale orașului, separați de clasele normale de liceu și ajutor și mai multă atenție din partea unor profesori anume pregătiți pentru a-i îndruma pe copii în vederea recuperării graduale a funcționării lor intelectuale. Academic vorbind, predarea de reabilitare părea a fi potențial benefică pentru elevul defavorizat; în orice caz, prețul substanțial care trebuie plătit la nivel personal, constând în stigmatizarea socială și izolarea de liceenii „normali”, nu putea fi totuși trecut cu vederea. Planul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
alt context, adaugă: „și era vorba de educație - băieții nu-și lăsau părul lung și nu purtau cercei, fetele n-aveau voie cu fuste scurte. Astfel de lucruri arată că-ți pasă”. Prioritatea mai scăzută pe care o are excelența academică în ochii Sarei, ca și abordarea competitivă a școlii, atât ca elevă, cât și ca învățătoare, este bine rezumată în episodul despre abandonarea șansei de a trece din clasa experimentală în una dintre clasele normale ale liceului, din considerente pur
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de câteva ori faptul că, după părerea ei, rezultatele pozitive de mai târziu obținute de absolvenții clasei experimentale ar trebui să fie atribuite faptului că profesorii au investit în ei. Realizările ori succesele absolvenților nu sunt definite doar în termeni academici sau profesionali, ci și în termeni de viață de familie (care, în una din cele două referințe la acest aspect, apare în debutul frazei): Și până la urmă cei mai mulți dintre noi au progresat, aveam succes, întemeiate o familie și are o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fiind o etapă în sine, tendința prevalentă a graficului a fost de a înregistra o deplasare la acest punct al vieții. Direcția de mișcare a graficului a fost influențată de experiențele pe care le-a trăit naratorul vizavi de exigențele academice, personale și sociale ale adolescenței, care au fost, în general, cele specifice vârstei. Elias comentează: „Într-un fel [mersul la liceu] a deschis o nouă poartă în viața mea care a determinat tot ce mi s-a întâmplat după aceea
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în dosarul lui David, în tabelul 6.1b. Așadar, în general, absolvenții programului experimental oferă o evaluare a dascălilor mult mai caldă, mai favorabilă și mai armonioasă. Ambele profiluri ale celor care au absolvit clase segregate includ referințe la cerințele academice din școală: în grupa adulților de vârstă medie, accentul este pus pe nivelul academic înalt al programului și pe experiența reușitei în cadrul lui (categoria 3), în vreme ce adulții tineri discută acest aspect atunci când își amintesc cât de mult efort era necesar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
oferă o evaluare a dascălilor mult mai caldă, mai favorabilă și mai armonioasă. Ambele profiluri ale celor care au absolvit clase segregate includ referințe la cerințele academice din școală: în grupa adulților de vârstă medie, accentul este pus pe nivelul academic înalt al programului și pe experiența reușitei în cadrul lui (categoria 3), în vreme ce adulții tineri discută acest aspect atunci când își amintesc cât de mult efort era necesar pentru integrarea în program (categoria 10). Imaginea desprinsă prin compararea acestor date cu cele
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
claselor segregate își amintesc programul educațional ca fiind restrictiv, dar, de asemenea, mult mai provocator pentru elevi. Până acum am văzut că satisfacția absolvenților vizavi de climatul social din liceu favorizează intervievații din școlile integrative, în vreme ce satisfacțiile legate de aspectele academice sunt mai degrabă subliniate de intervievații care au absolvit programul experimental. 3. Evaluarea generală a experienței școlare. Mulți intervievați au oferit o evaluare spontană a liceului. Majoritatea evaluărilor au fost pozitive, dar această categorie este mai bine clasată printre absolvenții
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
că analiza narativă nu e nici pe departe o formă de artă sau un un talent înnăscut. În schimb, nu poate fi nici o simplă „tehnică”, ci e o abilitate care necesită multă răbdare și implicarea, poate fi învățată la nivel academic, rafinată și îmbunătățită. Lectura exemplelor detaliate, așa cum sperăm că au fost cele oferite de noi în cartea de față, poate fi o cale sigură spre obținerea unor rezultate mai bune. Expunerea pasivă la un model perfect de cercetare, în cazul
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
făcând adesea compromisuri de dragul limitelor practice. Totuși, așa cum am demonstrat mai ales în prima parte a capitolului 7, când am făcut analiza nivelului cognitiv al naratorilor așa cum este reflectat în poveștile vieții, acest proces nu trebuie să pună frâu excelenței academice a concluziilor finale, a procedurii alese și a aplicării sale. Reflexivitatea împărtășită și recunoașterea deschisă a dilemelor au garantat un dialog sincer, matur și critic între noi și cititorii noștri, un dialog care dă forță domeniului cercetării narative și ne
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
T.R. Sarbin (Ed.), Narrative psychology: The storied nature of human conduct (pp. 22-44). New York: Praeger. Gergen, K.J. & Gergen, M.M. (1988), Narrative and the self as relationship. In L. Berkowitz ( Ed.), Advances in experimental social psychology (Vol. 21). San Diego, CA: Academic Press. Gergen, M.M. (1988), Feminist thought and structure of knowledge. New York: New York University Press. Gergen, M.M. (1992), Life storieS: Pieces of a dream. In G.C. Rosenwald & R.L. Ochberg (Eds.), Storied liveS: The cultural politics of self-understanding (pp. 127-144). New-Haven, CT
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Thousand Oaks, CA: Sage. Kemper, S., Rash, S., Kynette, D. & Norman, S. (1990), Telling storieS: The structure of adults’ narratives (Special issue: Cognitive gerontology). European Journal of Cognitive Psychology, 2, 205-228. Klein, Z. & Eshel, Y. (1980), Integrating Jerusalem school. New York: Academic Press. Kobasa, S.C. (1982), The hardy personality: Toward a social psychology of stress and health. In J.M. Suls & G. Sanders (Eds.). Social psychology of health and illness (pp. 3-33). Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum. Koch, T. (1990), Mirrored liveS: Aging children
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
psychological science”, în T.R. Sarbin (ed.), Narrative psychology: The storied nature of human conduct (pp. 22-44), Praeger, New York. Gergen, K.J., Gergen, M.M. (1988), „Narrative and the self as relationship”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in experimental social psychology (vol. 21), Academic Press, San Diego, CA. Gergen, M.M. (1988), Feminist thought and structure of knowledge, New York University Press, New York. Gergen, M.M. (1992), „Life stories: Pieces of a dream”, în G.C. Rosenwald și R.L. Ochberg (eds), Storied lives: The cultural politics of self-understanding
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Sage, Thousand Oaks, CA. Kemper, S., Rash, S., Kynette, D., Norman, S. (1990), „Telling stories: The structure of adults’ narratives (Special issue: Cognitive gerontology)”, European Journal of Cognitive Psychology, 2, pp. 205-228. Klein, Z., Eshel, Y. (1980), Integrating Jerusalem school, Academic Press, New York. Kobasa, S.C. (1982), „The hardy personality: Toward a social psychology of stress and health”, în J.M. Suls și G. Sanders (eds), Social psychology of health and illness (pp. 3-33), Lawrence Erlbaum, Hillsdale, NJ. Koch, T. (1990), Mirrored lives
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
deceniu al dictaturii comunist-naționaliste din România. Ea este rezultatul studiilor în arhive și vechi biblioteci, efectuate în condiții extrem de dificile, prin aceasta înțelegând: oprimarea libertății de cercetare și a libertății de expresie; refuzul oricărui sprijin moral și material din partea instituțiilor academice ale statului; respingerea temelor privind contextualizarea europeană a istoriei românești; marginalizarea sau omiterea intenționată a contribuțiilor culturale aparținând grupurilor minoritare sau religioase, respectiv a convergențelor lor cu intelectualitatea laică și bisericească a românilor. Timișoara, 11 aprilie 2006 Victor Neumann Capitolul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
transilvănene. Cu toate dificultățile existente, unii tineri ardeleni frecventează școlile superioare din Apus, de la Wittenberg, Tübingen, Cracovia, Paris, Roma, Padova, Siena, Leipzig, Viena, Praga (peste 2.496 între secolele al XII-lea și al XVI-lea), realizând o adevărată peregrinato academica, ceea ce demonstrează dorința de cunoaștere, de îmbogățire mentală și sufletească, dar mai ales continua tentație a lui homo europaeus. Să mai spunem că umaniștii ardeleni se interesează mult de schimbul de scrisori, cazul relației poetului medieșan Iacob Piso (1470-1526) cu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
au loc câteva importante victorii ale inteligenței asupra barbariei medievale. Bethlen se distinge prin introducerea punților de legătură cu Apusul. Urmând tradiția lui Ioan al II-lea Sigismund, va conferi o și mai mare autoritate cercului cosmopolit de la Alba-Iulia. Colegiul academic și biblioteca sunt mărturii nicicând contestabile ale atmosferei inspirate parcă de conceptele lui Erasmus și, iată, reflectate și în documentul conceput la Cluj în anul 1623. Câteva decenii mai târziu, dieta nobilimii transilvane reia discuția privitoare la soarta evreilor, hotărând
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Mendelssohn în original sau în traducere în bibliotecile iluminist-romantice din Transilvania și Valahia; în mediile catolice, ortodoxe, protestante; de pildă, la Sibiu, în colecția lui Brukenthal și a Astrei, la Cluj, între cărțile adunate de unitarieni, dar și de societățile academice (conservate la Biblioteca Centrală Universitară), în fondul Blajului (aflat acum la Biblioteca Academiei Române, Filiala locală), la Aiud, în colecția Bethlen, la Alba-Iulia, în fondul Batthyăneum, la București, între cărțile mitropolitului Neofit (în parte intrate la Biblioteca Academiei Române) etc. În Austria
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
o admirabilă pledoarie a acumulărilor acestei generații; alături de ștampila bibliotecii episcopale („Gyula Fehérvări Grof Batthyăny püspöki könyvtăr”), figurează cognomenul „Joh. Aemilii Buczy”, de astă dată al unui cunoscut cărturar în cercurile religioase de la Alba-Iulia, Cluj, Bistrița, dar și în societatea academică de la Buda (al cărei membru era), reprezentant de vârf al epocii de tranziție spre lumea nouă. Ce motive determină reîntoarcerea constantă la Erasmus? Să fie vorba oare de analogia între cele două crize de conștiință? Cred că mergem prea departe
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
corridors are indicated which they were circulated through, from the source to the receiver. Thus the linking bridges facilitating communication from Northern Göttingen to Eastern Transylvania, from the Flemish to the Austrian, Hungarian, and Romanian worlds, from the university and academic circles in Halle, Berlin, and Leipzig to those in Buda, Karlowitz, Sibiu, Blaj, Jassy and Bucharest, and no less to the Russia of Peter the Great or Greek Mount Athos. We did not lose sight of the modes of thought
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
apud J. Wolf, „Repere europene în istoriografia Școlii Ardelene”, în volumul Stat. Societate. Națiune. Interpretări istorice, volum îngrijit de Nicolae Edroiu, Aurel Răduțiu, Pompiliu Teodor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1982, p. 281. A. Camariano-Cioran, Academiile domnești din București și Iași. Editura Academică, București 1971, pp. 85-104; A. Camariano-Cioran, Les Académies princières de Bucarest et Jassy, Thessalonic, 1974. Asupra rolului de mediator al lui Engel între istoriografia germană și aceea a Sud-Estului, în speță între Schlözer și Stratimirović a se vedea V. Neumann
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Blaj în epoca renașterii naționale), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 152-153. Autorul pune la dispoziția specialiștilor o bogăție de documente, de informații noi, evidențiind numeroasele planuri în care se implică instituțiile blăjene în evul celei mai spectaculoase autodepășiri. Un studiu academic, în care Iacob Mârza face uz de o tehnică de lucru, poate nu de ultimă oră, dar, în orice caz, una solidă și adecvată temei supuse cercetării. El comentează pe larg școlile Blajului cu formele educative impuse aici, înfățișează programele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
al meseriei, încercând să îndrepte realitatea unor texte teoretice copiate, confuze, maltratate prin traduceri grăbite și după ureche. Am ezitat mult până să ne așezăm la masa de scris. Am ezitat între un text mai eseistic (mai confesiv) și altul academic (sobru și încruntat). Până la urmă, observând cât de mult lipsesc în spațiul românesc cărțile de inițiere jurnalistică, am ales calea de mijloc, propunându-ne să scriem o carte utilă, dar care să ne facă și nouă plăcere să o citim
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
acest lucru, să nu dramatizăm. Șeful de secție sau chiar un coleg poate să ne ajute, având de partea sa un plus de luciditate și de spirit critic. „Tot ce se taie nu se fluieră”, zice un aforism nu tocmai academic. Important este ca fragmentele eliminate să nu afecteze nici expresivitatea, nici fluența stilistică sau ideatică a textului. Este o adevărată artă să tai fără să se simtă. De regulă, șefii au o plăcere diabolică să intervină în textul subordonaților. Așa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]