6,232 matches
-
termeni din această știință, precum și din știința logicii, sunt remodelați: expresie, expresie matematică, funcție, structura funcției, sens, semnificație, simbol, obiect, relație, propoziție etc. Prezentarea scurtă care urmează țintește către ilustrarea ideii formulate ca temă mai sus, referitoare la relația de adecvare dintre lucru și cuvânt și la sinteza onticului cu lingvisticul în logic. Frege a avut alte scopuri în studiul său despre Funcție și concept, decât tema deschisă aici, însă analogia pe care el o construiește între funcție și concept are
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
am văzut, se întregește prin preluarea unei "poziții" în relația predicativă. Pentru noi este însă important faptul că există o cale inteligibilă ba și legitimă din punct de vedere logic-judicativ-constitutiv, potrivit ideilor formulate mai sus de a regândi reelația de adecvare dintre lucru și cuvânt. Desigur, ceea ce Frege numește "obiect" (Gegenstand) trebuie luat ca "lucru", iar ceea ce la el apare drept "concept" (Begriff) să fie socotit aici "cuvânt". Substituțiile propuse nu trebuie argumentate, nici susținute pe alte căi decât argumentarea (demonstrarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ceea ce la el apare drept "concept" (Begriff) să fie socotit aici "cuvânt". Substituțiile propuse nu trebuie argumentate, nici susținute pe alte căi decât argumentarea (demonstrarea, exemplificarea etc.). Nu iau ideile lui Frege decât în sensul unei alternative la relația de adecvare dintre lucru și cuvânt. Obiectul fregean "cade" sub un concept; faptul acesta exprimă o adecvare; potrivit filosofului german, exprimarea, în structură predicativă, a acestei relații constituie o afirmație, a cărei valoare de adevăr este Adevăratul. În alți termeni, obiectul respectiv
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trebuie argumentate, nici susținute pe alte căi decât argumentarea (demonstrarea, exemplificarea etc.). Nu iau ideile lui Frege decât în sensul unei alternative la relația de adecvare dintre lucru și cuvânt. Obiectul fregean "cade" sub un concept; faptul acesta exprimă o adecvare; potrivit filosofului german, exprimarea, în structură predicativă, a acestei relații constituie o afirmație, a cărei valoare de adevăr este Adevăratul. În alți termeni, obiectul respectiv este adecvat conceptului; sau lucrul respectiv este adecvat cuvântului. Substituțiile propuse aici, precum și similaritatea chiar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
exprimarea, în structură predicativă, a acestei relații constituie o afirmație, a cărei valoare de adevăr este Adevăratul. În alți termeni, obiectul respectiv este adecvat conceptului; sau lucrul respectiv este adecvat cuvântului. Substituțiile propuse aici, precum și similaritatea chiar identitatea formală dintre adecvarea lucrului la cuvânt și relația dintre un obiect și un concept sub care acesta cade sunt posibile pe temeiul identității orizonturilor tematice ale celor două serii de fapte. Lucrul și "obiectul" aparțin orizontului ontic; cuvântul și conceptul, celui lingvistic. Nu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ci, printr-un singur element al său: anume timpul, concentrat în aspectul formal; de aici, poate, formalismul logicii simbolice care l-a avut pe Frege printre inițiatorii săi. Privind și dincolo de Frege, în evoluția logicii simbolice, observăm aceeași concentrare a adecvării și corespondenței operațiile care au fost tematizate în acest subcapitol în limitele predicației, adică în orizontul judicativului constitutiv. În genere, judicativul constitutiv unifică adecvarea și corespondența (noțiunea și adevărul) în judecată: noțiunea își pierde autonomia, fiindcă ea nu poate institui
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Frege printre inițiatorii săi. Privind și dincolo de Frege, în evoluția logicii simbolice, observăm aceeași concentrare a adecvării și corespondenței operațiile care au fost tematizate în acest subcapitol în limitele predicației, adică în orizontul judicativului constitutiv. În genere, judicativul constitutiv unifică adecvarea și corespondența (noțiunea și adevărul) în judecată: noțiunea își pierde autonomia, fiindcă ea nu poate institui decât o simplă relație de adecvare (între cuvânt și lucru), iar adevărul (înțeles deja ca valoare de adevăr) devine un accesoriu al judecății, fiindcă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fost tematizate în acest subcapitol în limitele predicației, adică în orizontul judicativului constitutiv. În genere, judicativul constitutiv unifică adecvarea și corespondența (noțiunea și adevărul) în judecată: noțiunea își pierde autonomia, fiindcă ea nu poate institui decât o simplă relație de adecvare (între cuvânt și lucru), iar adevărul (înțeles deja ca valoare de adevăr) devine un accesoriu al judecății, fiindcă în ea se poate origina corespondența veritabilă, aceea dintre enunțare și starea de lucruri. Există și o altă posibilitate? Da! Non-judicativul, care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la fel. Cum este cu putință aceasta? Din deschiderea oferită cercetării de această întrebare decurge necesitatea unei reducții non-judicative a judicativului constitutiv. Logicul apare acum ca expresie a unei sinteze între ontic și lingvistic, în cele două ipostaze ale sale, adecvarea și corespondența, adică noțiunea și adevărul. Dincolo de diferențele dintre cele două "logici", pe care am încercat să le pun în evidență, rămâne identitatea lor constitutivă și apartenența lor la dictatura judicativului. Reconstrucția propriu-zis fenomenologică a diferenței dintre cele două "logici
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
s-a discutat până acum, acest enunț/principiu (nerecunoscut, cu această poziție, în știința istorică a logicii) reprezintă judicativul ca atare, ceea-ce-este acesta; în alți termeni, el reprezintă relația dintre lucru și exprimarea lui, dintre ontic și lingvistic, la nivelul adecvării și al corespondenței; căci el oferă "sinteza" necesară a logicului și pune în act (în sens de constituire) toate regulile, inclusiv cele trei principii ale logicii clasice; fără el, acestea nu ar putea opera (nu ar reglementa nimic, nici un "obiect
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sine. În tradiția judicativului constitutiv, pe linia "timpului" ca diferență între cele două ipostaze ale gândirii, alături de cei trei filosofi despre care a fost vorba în acest capitol trebuie menționați și Toma din Aquino, cu ideea sa despre adevărul ca adecvare între lucru și intelect, Descartes, cu ideea sa despre Dumnezeu ca posesor al unui intelect omniscient, care constituie model pentru intelectul omenesc limitat, acesta din urmă, tocmai din acest motiv, producând eroare; dar mai cu seamă trebuie amintit Hegel, care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logice fundamentale (principii logice ale logicii clasice, îndeosebi cel al noncontradicției și al terțului exclus), în sensul că faptele exemplificate par a nesocoti aceste reguli. Dar, în fapt, este vorba despre o regulativitate judicativă, care doar măsoară prin proceduri speciale adecvarea acestor fapte la exigențele dicturii judicativului. Ele aparțin, astfel, mai degrabă judicativului regulativ, decât celui constitutiv. Fără îndoială, o cercetare propriu-zis logică ar scoate la iveală propriul acestor fapte logice precum și procedurile speciale de acceptare a lor în orizontul judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
12 va avea următorul cuprins: "Art. 12. - Pentru nerespectarea dispozițiilor prezenței norme, Banca Națională a României poate aplica sancțiunile prevăzute de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și de Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului." 2. Art. 17 alin. (2) va avea următorul cuprins: "(2) Bancă Națională a României pune la dispoziția entităților raportoare, în mod eșalonat, pentru fiecare raportare inclusă în anexa, regulile de sistem minime necesare pentru transmiterea indicatorilor primari." 3. Anexă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184471_a_185800]
-
condițiile legii. Capitolul III Sancțiuni Articolul 12 Pentru nerespectarea dispozițiilor prezentei norme, Banca Națională a României poate aplica sancțiunile prevăzute de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României și de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului. ------------ Art. 12 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din NORMA nr. 1 din 10 ianuarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 22 ianuarie 2007. Capitolul IV Dispoziții finale Articolul 13 Persoanele împuternicite cu transmiterea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180333_a_181662]
-
societății de pensii și din cadrul sediilor secundare, precum și pe cele ale altor persoane care efectuează operațiuni în numele și pe contul societății de pensii. ... (2) Procedurile interne vor conține cel puțin următoarele: a) descrierea sistemului de control intern, a gradului de adecvare a sistemului informatic preconizat a fi utilizat la specificul activității ce urmează a fi desfășurată, avându-se în vedere aspecte precum: capacitatea de a desfășura activitățile propuse, gradul de securitate a informației, capacitatea de a furniza raportările solicitate de Comisie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180634_a_181963]
-
ale persoanelor care asigură conducerea compartimentelor din cadrul administratorului, din cadrul sediilor secundare și ale altor persoane care efectuează operațiuni în numele și pe contul administratorului. ... (2) Procedurile interne vor conține cel puțin următoarele: a) descrierea sistemului de control intern, a gradului de adecvare a sistemului informatic dedicat activității de administrare de fonduri de pensii facultative, preconizat a fi utilizat, la specificul activității ce urmează a fi desfășurată, avându-se în vedere aspecte precum: capacitatea de a asigura în mod corespunzător suportul pentru desfășurarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180656_a_181985]
-
de droguri. Articolul 21 Furnizorii de servicii evaluează măsurile implementate și comunică managerului de caz rezultatele evaluării la intervale stabilite cu acesta. Articolul 22 (1) Planul individualizat de asistență a consumatorului de droguri poate fi modificat în urma reevaluării acestuia în vederea adecvării intervențiilor la nevoile beneficiarului. ... (2) Modificarea planului individualizat de asistență a consumatorului de droguri se face de către echipa din CPECA sau de alți furnizori, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz. ... Aria 1: Aria 2: Absente sau foarte Aria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182183_a_183512]
-
și implementarea hotărârilor acesteia; ... f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenței societății, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările ulterioare. ... (3) Procedurile interne vor conține cel putin următoarele: a) descrierea sistemului de control intern, a gradului de adecvare a sistemului informatic preconizat a fi utilizat la specificul activității ce urmează a fi desfășurată, avându-se în vedere aspecte precum: capacitatea de a desfășura activitățile propuse, gradul de securitate a informației, capacitatea de a furniza raportările solicitate de Comisie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186121_a_187450]
-
investițiilor, mai ales în ceea ce privește ecoeficiența (investițiile verzi) și investițiile în creativitate și capital uman. O importanță deosebită în evaluarea procesului investițional o are analiza cost-beneficiu, rafinată, mai ales prin tehnici de actualizare particularizate la specificul domeniilor și sectoarelor economico-financiare și adecvarea sistemelor de indicatori și metrică a externalităților negative și pozitive care intră în componența costurilor, respectiv beneficiilor proiectelor investiționale în mod complementar, pentru a reflecta mai adecvat, complex, impactul procesului investițional pe termenele scurt, mediu și lung. Din punct de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
100 de ani și că evoluția cercetării a fost mult îngreunată de lipsa descrierii limbilor care s-au dovedit a fi ergative. Dificultățile cercetării unor limbi necunoscute, vorbite uneori în zone izolate, au făcut ca metodologia domeniului și, mai ales, adecvarea terminologiei să evolueze greu. Influența tiparului lingvistic occidental a avut ca rezultat transformarea morfologiei cazuale a limbilor ergative într-un adevărat repertoriu terminologic (în care mi-a fost destul de greu să mă descurc), iar mecanismele sintactice folosite de unele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de cost pune deci în evidență un aspect distinct de cel al eficacității funcționale care trebuie adăugat la acesta din urmă. Eficiențatc " Eficiența" Eficiența este un al treilea concept tot mai mult utilizat în sociologie pentru a estima gradul de adecvare a unui element sau sistem. El a fost elaborat pe larg în tehnologie și economie, dar îl găsim utilizat, de asemenea, și în limbajul comun referitor la orice activitate umană (Katz și Kahn, 1966; Zamfir, 1977; Mureșan, 1984). În tehnologie
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin care se realizează determinismul obiectiv. Ea are un caracter, în general, adecvat; exprimă subiectiv corect dinamica condițiilor obiective. Sursa ei nu este teoretică, ci practică, experimentală. Nu cunoștințele acumulate în forme sistematice (teorii politice, juridice, morale, filosofice) îi garantează adecvarea, deși și acestea pot să aibă o contribuție anumită, ci experiența continuă a condițiilor obiective și a relațiilor dintre acestea și formele de organizare duce la cristalizarea atitudinilor practice ale actorilor. Concluziile experienței practice reprezintă punctul de pornire al conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asociate cu poziția obiectivă a claselor și grupurilor sociale în sistemul social. Interesele obiective se exprimă în scopuri, aspirații, idealuri. În acest sens este interesantă o afirmație polemică făcută de Marx, care exprimă cu claritate presupoziția raționalității scopurilor, înțeleasă ca adecvare a lor cu cerințele obiective ale sistemului: pe mine, afirma el, nu mă interesează ce dorește, ce aspiră, ce simte un proletar sau chiar întregul proletariat la un moment dat, ci ceea ce este forțat să simtă, să aspire, săgândească, să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
desfășurare care, în calitate de fapt social, vor influența și celelalte fapte sociale. Conținutul conștiinței ca factor explicativtc " Conținutul conștiinței ca factor explicativ" Postulatul raționalității agenților sociali, așa cum a fost el formulat mai sus, cuprinde o imprecizie. El nu specifică gradul de adecvare al conștiinței la condițiile obiective. Relația dintre subiectiv și obiectiv nu este de tipul „totul sau nimic”, adecvare sau neadecvare. Ea poate fi definită mai degrabă pe un continuum, pe care o porțiune reprezintă „reflectări” inadecvate, iar cealaltă grade diferite
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ca factor explicativ" Postulatul raționalității agenților sociali, așa cum a fost el formulat mai sus, cuprinde o imprecizie. El nu specifică gradul de adecvare al conștiinței la condițiile obiective. Relația dintre subiectiv și obiectiv nu este de tipul „totul sau nimic”, adecvare sau neadecvare. Ea poate fi definită mai degrabă pe un continuum, pe care o porțiune reprezintă „reflectări” inadecvate, iar cealaltă grade diferite de adecvare, adecvarea maximă fiind doar o situație-limită. Dacă gradul de adecvare al conștiinței ar fi complet, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]