7,836 matches
-
și îndepărtat din toate listele. El, intelectualul rafinat, pasionat de studiu și dispus să filtreze înțelesurile lumii prin subtilitățile interpretative ale marilor autori, este pus la respect de oameni inculți și oportuniști cărora războiul le-a dat ocazii nesperate de afirmare. El care ardea de nerăbdare să se sacrifice pentru destinul țării sale, el care și-ar fi pus bucuros viața la picioarele acestor decidenți, este mereu aruncat la periferia războiului, declarat ca inapt. Nimerește undeva trebuie să aibă grijă de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
simulează el bunătatea și amabilitatea pentru ca apoi să prindă victima în capcana scopului său, e de la sine înțeles că efectele asupra celorlalți sunt nefaste. Dar de ce ar avea vanitosul efecte similare și asupră-și, de vreme ce pare că-și urmărește binele, afirmarea, superioritatea? Vanitatea aduce complicații și viraje teribile în viața unui om numai pentru a ascunde incapacități poate doar închipuite ale acestuia. El își ascute într-atât nemulțumirea de sine, încât își ucide chiar bucuria de a trăi și fericirea. Apoi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
bon pentru o masă. Vanitatea poate fi deci, de multe ori sursa absurdului și a nefericirii noastre. - Ce poate face foamea din intelectual. Motivația este văzută ca un sistem de propulsie spre acțiune, iar acțiunea este îndreptată spre supraviețuire, confort, afirmare, afiliere, cunoaștere, împlinire estetică, autorealizare. Cum este posibil deci ca omul să acționeze autodistructiv, așa cum face intelectualul lui Knut Hamsun? Hamsun își fructifică elemente din propria lui biografie pentru a scana stările unui intelectual căruia i se refuză chiar pâinea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dorința de a-și salva marile achiziții acumulate prin infracționalitate. Astfel de oameni vizibili și respectați dacă nu chiar invidiați de lumea postdecembristă s-au amestecat cu oamenii care au gustat toate privațiunile comunismului și s-au întâlnit în marea afirmare a libertății. Să te declari un înverșunat anticomunist când toate sevele comunismului te-au adăpat, e un gest de curaj. - Actualii, foștii și actualii foști. Cartea lui Florescu este o carte necesară în economia acestei lucrări. Fără să fie intelectual
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nebănuite care să-l propulseze apoi în ascensiuni de o amplitudine uriașă, atunci Cartea adolescentului miop ar fi expresia acestei încercări. Vanitatea poate uneori deveni laboratorul unde se convertesc energiile, frustrările se pot converti în realizări notabile care să aducă afirmarea personajului respins din pricina unei carențe. Întâlnim asta și la personajul lui Knut Hamsun, Foamea. Sărăcia lucie pe care o resimte personajul lui Knut Hamsun ca pe o frustrare teribilă determină o încordare extremă a voinței care-l va arunca pe
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
primesc și nu prea. Americanul admiră Europa, e bătrânul continent din care se desprinde spre altă civilizație, spre civilizația eficienței, crede RPG. Libertate, spirit de inițiativă, așijderea. Ești liber, nu găsești un stat clientelar care să pună bețe în roatele afirmării cuiva, nici să construiască ziduri groase de birocrație care să-ți topească elanul inițiativei. Observă o Americă în care economia funcționa perfect, o economie bogată. Cultura este admirabilă, în ciuda stereotipurilor formate despre o Americă aculturală și superficială. Bibliotecile celui mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
totuși, banii electronici au un mare avantaj: nu se pot spăla. Sunt vizibili. De altfel, R.P.G. consideră că tocmai vizibilitatea pe care o induc cardurile face din cetățeanul american, cel care are atâtea drepturi câte a cerut, unul neliber. Paradoxul afirmării lipsei de libertate în țara drepturilor și libertăților cere lămuriri imediate. Și RPG le dă. Banii au miros, pretinde el. Nu trece mult de când își înființează firma de traducător, că se trezește asaltat de oferte ale băncilor pentru a-l
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prin mai multe faze. Privite foarte de sus, ele corespund etapelor ideii ideologico-politice dominante despre Europa. Nu le evocăm acum 2. Subliniem doar faptul că după 1945, după al doilea război mondial, prin apariția unor structuri comunitare vest-europene și a afirmării tot mai energice a ideologiei integrării europene, ideea însăși de literatură europeană suferă o radicală transformare. Foarte pe scurt: ea nu se mai reduce doar la literaturile occidentale. Literaturile estice ale fostului bloc sovietic sunt recunoscute a fi nu mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mod esențial, de rezultatul acestei confruntări hotărâtoare. Iar dacă se va putea vorbi vreodată de o adevărată revoluție culturală (concept care ar trebui, într-un anume sens, reabilitat), în România, ea nu va constitui o realitate decât prin dezvoltarea și afirmarea energică a culturii alternative în termenii trecuți în revistă. Chiar și simplul fapt că astfel de idei pot fi exprimate și difuzate reprezintă, alături de toate inițiativele amintite, un început de victorie. Nu este posibil ca prostia și imbecilitatea să domine
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și chiar de dorit (uitare, reconciliere, iertare etc.). S-ar putea ca această mentalitate să învingă. Vom lua act și de o astfel de soluție, probabil specific națională. A reacționa, în mod negativ, nu înseamnă însă radicalism sau fundamentalism, ci afirmarea energică a unei opțiuni civice și ideologice de tip liberal-democratic și respingerea decisă a principiilor contrare. Dar, dincolo de orice ideologie, poate fi acceptat chiar în toate împrejurările egocentrismul genialoid creator absolut? Care, pentru a realiza, să spunem, și o operă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Principate, proces ce se va desăvârși în secolul următor. Restaurarea domniilor pământene a dat un nou impuls luptei de emancipare a românilor din Moldova și Țara Românească. în perioada următoare, jocul suzeranitate - autonomie va fi mult mai nuanțat, în contextul afirmării din ce în ce mai pregnante a rolului Rusiei, ca putere europeană, protectoare a Principatelor. Ca urmare a modificării raportului de forțe la începutul secolului al XIX-lea, dreptul Rusiei de a interveni în “favoarea” popoarelor din sud-estul Europei a devenit o problemă fundamentală
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a serviciului civil și promovarea pe merit; posibilitatea de a controla legalitatea unei arestări prin obligația de a aduce deținutul în fața unui judecător într-un interval de timp restrâns; înființarea unui sistem educațional de stat și a unei miliții pământene; afirmarea autorității cauzei judecate a sentinței definitive care nu mai poate fi casată de administrațiile succesoare; responsabilitatea funcțiilor și stabilirea condiției juridice a funcționarului public, devenit salariat al statului. O mențiune de o mare importanță este cuprinsă în articolul 317 din
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Compania Moscovei care își trimisese comercianții până în Buhara, aducând pe piața engleză blănuri, seu, piei netăbăcite, in, cânepă, tar și caviar. Ulterior, în secolul al XVIII-lea, importul de lemn de construcție din Rusia a devenit un element important în afirmarea Angliei ca mare putere maritimă. Din punct de vedere politic, Rusia fusese, pe tot parcursul secolului al XVIII-lea, aliatul natural al Angliei împotriva Franței. în 1791, guvernul Pitt a depus o moțiune prin care cerea aprobarea mobilizării navale în vederea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și paradox. Antinomia este o contradicție între două enunțuri aparent la fel de bine întemeiate, o echivalență de enunțuri opuse. Paradoxul se poate reduce la o echivalență dintre două propoziții contradictorii 36, și cum "echivalența dintre două propoziții contradictorii este echivalentă cu afirmarea lor simultană"37, înseamnă că un paradox este și o antinomie. Dacă lucrurile stau astfel, atunci suntem trimiși spre o concluzie inversă celei a lui Solomon Marcus, în sensul că paradoxurile sunt forme de antinomie sau presupun (implică) o antinomie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
opoziție. În dogme, însă, o astfel de sinteză nu e nici inteligibilă, nici intuitivă. Atât intelectul obișnuit cât și intuiția refuză o sinteză a termenilor antinomici din dogmă. Aceasta nu poate fi realizată nici conceptual, nici pe planul concretului. Prin afirmarea intenționată a antinomiei dogmei, sinteza devine una postulată în transcendent, depășind atât posibilitatea de a fi concepută, cât și posibilitatea de a fi intuitiv concretizată. Rezultatul acestei afirmări forțate este tocmai transfigurarea antinomiei. Așadar, orice dogmă reprezintă din punct de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Aceasta nu poate fi realizată nici conceptual, nici pe planul concretului. Prin afirmarea intenționată a antinomiei dogmei, sinteza devine una postulată în transcendent, depășind atât posibilitatea de a fi concepută, cât și posibilitatea de a fi intuitiv concretizată. Rezultatul acestei afirmări forțate este tocmai transfigurarea antinomiei. Așadar, orice dogmă reprezintă din punct de vedere logic o antinomie, dar orice dogmă mai cuprinde și o indicație că logicul trebuie depășit și că antinomia e presupusă ca fiind soluționată împotriva posibilităților noastre de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomie ia aspect de formulă dogmatică prin transfigurare"82. "Sub unghi logic, spune el în alt loc, o antinomie e absurdă, ea cade prin sine însăși, prăbușindu-se ca o boltă sub propria tensiune interioară. Dacă totuși se persistă în afirmarea antinomiei, atunci ea duce inevitabil la "transfigurare""83. Este formulată aici o generalizare. Comentatorii au urmat această direcție. În acest sens, s-au putut determina două astfel de caracteristici 84: a) Orice formulă intelectuală antinomică în sine care, în dezacord
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al treilea caz revelarea impune apelul la termeni antinomici. Aici începe minus-cunoașterea. Altfel spus, sunt situații când revelarea cripticului unui mister deschis impune construcții teoretice antinomice în sine97. Atunci când, fiind pusă într-o astfel de situație, cunoașterea merge pe calea afirmării hotărâte a antinomiei, se poate spune cu certitudine că ea avansează în direcția minus, intrând într-o altă dimensiune. Afirmând antinomia, judecățile de minus-cunoaștere postulează o sinteză dincolo de înțelegere și concretizare, prin care are loc transfigurarea antinomiei. Prin aceasta, minus-cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
proces teogonic. Această teză, chiar dacă nu poate lua niciodată o înfățișare reală din motivele prezentate, este o propoziție care depășește înțelegerea logică. Ea cuprinde o antinomie fățișă, leagă concepte care se exclud: emisiune dintr-un emitent, fără diminuarea emitentului. Prin afirmarea ei conștientă, sinteza termenilor antinomici se va face într-o zonă postulată, translogică și transconcretă. Ne aflăm în fața unui mister, pe care această antinomie transfigurată are menirea de a-l adânci, potența, depășindu-ne în mod radical înțelegerea. Avem și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de transcendere, el este un "ne-fenomen"181. Se ajunge, în felul acesta, la o caracterizare antinomică a cunoașterii luciferice: "Cunoașterea de transcendere se realizează ca act, dar ca "ne-fenomen"..."182. Blaga vede aici expresia unei antinomii transfigurate. Prin afirmarea acestei propoziții, conceptele logic solidare "act" și "fenomen" sunt desfăcute din raportul lor, astfel încât să vizeze ceva ce depășește posibilitățile logice de înțelegere. În felul acesta, modul cum se realizează cunoașterea de transcendere (cunoașterea luciferică) poate fi doar obiectul unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o interpretare filosofică a acestora, cu o resemnificare a lor, cu posibilitatea situării gândirii în chiar conținutul contradicției 256, chiar dacă acest lucru o angajează într-o sciziune de sine. Prin delimitarea față de calea eleată, Blaga nu cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca exclusiv existent și negarea logicului), atitudine pe care a adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei transfigurate înseamnă suspendarea logicii, dar nu anularea acesteia. Ea este doar o ieșire în afara logicului (o ecstazie a intelectului), dar de pe pozițiile logicului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
rând, ca un fel de complement al metodei apofatice în atingerea acestei cunoașteri necunoscătoare, Dionisie Areopagitul folosește la modul direct contradicția, antinomia 320. Limbajul scrierilor sale e traversat de antinomii: Dumnezeu e ignoranță și atotștiință, inefabil și cu multe nume, afirmare a toate și negare a toate, unitate și trinitate etc. Antinomia, consideră autorul citat, la fel ca și metoda negării este o cale de a forța intelectul să depășească limbajul sau de a forța limbajul să comunice intelectului ceva inefabil
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
indiferență între termeni contrari, o neutralitate între doi poli beligeranți 341. Lucian Blaga consideră că modul de gândire dogmatic nu trebuie confundat cu nici una dintre aceste formule. În primul rând, ideea absolutului acategorial nu are nimic paradoxal în ea. Prin afirmarea unui transcendent acategorial, intelectul nu își iese din sine, nu renunță la funcțiile sale logice, ci doar la caracterizarea acestuia prin concepte sau categorii. Față de această operație cu acategorialul, dogmele se așează în dezacord cu funcțiile logice ale intelectului, fără
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se revarsă încercările de a soluționa anume probleme, au fost folosite ca un prilej de a permanentiza un mister deschis pe linia zero-cunoașterii. Antinomia nu a fost până acum conștient folosită în legătură cu exprimarea unui "mister potențat", ca obiect al "minus-cunoașterii". Afirmarea antinomicului ca expresie posibilă a unui mister potențat a avut loc în unele formule dogmatice ale metafizicii creștine și accidental în alte domenii. Când antinomia e utilizată ca expresie a unui mister potențat (obiect al minus-cunoașterii), ea îndură transformarea pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
altfel"399. Aceste gânduri ale lui Pavel Florenski seamănă destul de mult cu cele ale lui Hegel. Însă, spre deosebire de Hegel, el nu merge în direcția raționalizării speculative a vieții, ci conduce totul către zona religioasă a credinței. Astfel, Florenski vede în afirmarea antinomiei o formă de "asceză" sau de "renunțare la sine" a rațiunii, iar "asceza rațiunii este credința". Într-adevăr, continuă el, numai într-o antinomie se poate crede; orice judecată non-antinomică este sau recunoscută, sau negată de către rațiune, fiindcă nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]