11,054 matches
-
termeni de timp și energie), recomandă tehnologiile de control al reproducerii, contracepția, sterilizarea și avortulxe "„avort". Radicalele culturaliste, dimpotrivă, consideră biologia femeilor drept principala lor aliată pentru o „esență” moral-politică mai bună decât a bărbaților. 1.2. Ideile centrale ale agendei radicaletc "1.2. Ideile centrale ale agendei radicale" Radicalismul feminist a pus accentul asupra unei problematici deosebit de importante în evoluția feminismului, mai ales asupra patriarhatului ca formă endemică de puterexe "„putere" și asupra caracterului politic al ierarhiilor și comportamentului de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de control al reproducerii, contracepția, sterilizarea și avortulxe "„avort". Radicalele culturaliste, dimpotrivă, consideră biologia femeilor drept principala lor aliată pentru o „esență” moral-politică mai bună decât a bărbaților. 1.2. Ideile centrale ale agendei radicaletc "1.2. Ideile centrale ale agendei radicale" Radicalismul feminist a pus accentul asupra unei problematici deosebit de importante în evoluția feminismului, mai ales asupra patriarhatului ca formă endemică de puterexe "„putere" și asupra caracterului politic al ierarhiilor și comportamentului de gen. Iată câteva dintre aceste idei: - Femeile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și înfricoșarea femeilor sunt ingredientele necesare ale patriarhatului. În afara acestor obiective strategice, legate de recunoașterea, explicarea și deconstrucția patriarhatului, de găsirea unui limbaj plecat din experiențele particulare și din imaginarul femeilor, feminismul radical activist a avut și are și o agendă practică: construirea unor centre de criză și a unor refugii pentru femeile bătute, mișcări pentru asigurarea libertății de circulație pentru femei, desfășurate sub lozinca „reclaiming the night” („dați-ne noaptea înapoi” - în virtutea lipsei de siguranță prin frecvența atacurilor și violurilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
înapoi” - în virtutea lipsei de siguranță prin frecvența atacurilor și violurilor), mișcarea „our bodies, ourselves” („trupxe "„trup"urile noastre ne aparțin”) pentru sănătatea femeilor, dezvoltarea grupurilor de „trezire a conștiințeixe "„trezirea conștiinței"”. Aceste grupuri au avut un rol major în stabilirea agendei feministexe "„feminist" radicale. În interiorul lor, femeile au prins curajul să își facă publice experiențele private, ascunse vederii, potrivit unor tabuuri despre ce se cuvine și nu se cuvine să fie făcut publicxe "„public". Or, asupra violențelor împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor" - iar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
astfel de politică, fiindcă ele au internalizat mai mult legăturile de familiexe "„familie" și au dezvoltat simțul datoriei pentru ceilalți (ibidem, p. 168). Ele pot „repolitiza politica” și promova o „politică comunicativă”, opusă celei de putere. O problemă importantă a agendei feministexe "„feminist" comunitariene este plasarea îngrijirii parțial în sfera publicăxe "„sferapublică". Tradițional, îngrijireaxe "„îngrijire" a fost o problemă strictă a vieții private: copiii, vârstnicii, persoanele cu handicap au fost considerați ca fiind în îngrijireaxe "„îngrijire" strictă a familiilor lor, iar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
că acesta este „obiectiv”, „științific” și că, în raport cu el, toate celelalte orientări erau „ideologice” și, prin urmare, exprimau, în termenii lui Marxxe "„Marx,Karl", o „falsă conștiință a realității”. Cum vom vedea însă, în comunismxe "„comunism" a fost posibilă o „agendă politică protofeministă” confiscată de către statxe "„stat". Ținând cont de situația aparte a României, am ales în tratarea mea asocierea modelului stalinist și a comunismului românesc. Alte țări comuniste treceau printr-un proces serios de destalinizare, în timp ce, sub lozinca independenței față de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de probleme. Lui Leninxe "„Lenin,V.I.", ligile feministexe "„feminist" ruse i-au părut mereu suspecte prin caracterul lor burghez. Reprezentantele lor, femei emancipate în sens occidental, au căzut victime ale politicii revoluționare sau au reușit să emigreze. A prelua o agendă feministăxe "„feministă" reprezenta, potrivit lui Leninxe "„Lenin,V.I.", o abatere de la problema revoluției proletare. În acest mod, problemele femeilor încep să dispară, topite în cele ale luptei revoluționare. În general, orice ținea de o politică a diferențelor (minus cele de clasă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
prin muncă (Gheonea, 2003, p. 73). Figura proeminentă a minimului feminism a fost Alexandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra", ministră în primul guvern sovietic. Ea a organizat un Departament pentru Femei în cadrul Secretariatului Comitetului Central al PCUS (Jenotdel), care a avut o agendă susținută de promovare a femeilor, de educare politică a acestora și a contribuit pe o scară foarte largă la emancipareaxe "„emancipare" femeilor sovietice. Cum, în astfel de situații, femeile descoperă genuin că au interese și solidarități comune care pot „scăpa
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
grijă". El este „marele patriarh”. Mitul pasivității femeiești revine, dar prin intermediul patriarhatului de statxe "„stat". Acest mit devine cu totul pregnant în „Epoca de aur” sau era stalinismxe "„stalinism"ului naționalist a lui Nicolae Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae"18. În pofida controlului agendei publice de către partid, au existat și tentative de emanciparexe "„emancipare" de factură asumat feministă,xe "„feministă" aparținând unui număr limitat de intelectuale publicxe "„public" influente 19. Aceste abordări sunt încă foarte puțin analizate. Figurile proeminente feministexe "„feminist" ale perioadei comuniste
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Aceste abordări sunt încă foarte puțin analizate. Figurile proeminente feministexe "„feminist" ale perioadei comuniste românești sunt Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina"20 și Stana Buzatuxe "„Buzatu,Stana". Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina" a făcut veritabile tentative publicistice 21 și televizate în privința unei agende a emancipării, cu referire preponderentă la nedreptatea din sfera domestică. Prefer să adopt termenul de „sferă domesticăxe "„sferădomestică"” în privința comunismului (așa cum îl folosește și Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina"), fiindcă cel de sferă privatăxe "„sferaprivată" este impropriu în condițiile ubicuității statului
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de viață” pentru bărbați și femei, sprijinul statului în creșterea copiilor, industrializarea muncii casnice, educație egală, participarea deplină a femeilor la viața politică. După cum vom vedea însă, aceste politici au reprezentat de fapt „o uzurpare de către statxe "„stat" a unei agende parafeministe, prin care acesta a constituit o mișcare de femei neocorporatistă”, realizată în colaborare cu organizațiile de femei, toate controlate de către stat26 (Jean Robinsonxe "„Robinson,Jean", 1995, p. 205). Principalele achiziții ale comunismului pentru ridicarea condiției femeilor au fost la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
în legătură cu bărbații în politică (vezi și Miroiu, 1998). Femeile au avut acces la puterexe "„putere" în etapa în care putereaxe "„putere" era goală de sens, respectiv în comunismul totalitar. Puterea nu exprima capacitatea de a-ți impune interesele pe o agendă politică și de a avea acces la resursele care îți permit rezolvarea intereselor proprii, în primul rând fiindcă autointeresul era delegitimat. Femeile din comunismxe "„comunism" aveau interesele impuse de politica partidului, fiindcă partidul-statxe "„stat" a uzurpat agenda mișcării de femei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
interesele pe o agendă politică și de a avea acces la resursele care îți permit rezolvarea intereselor proprii, în primul rând fiindcă autointeresul era delegitimat. Femeile din comunismxe "„comunism" aveau interesele impuse de politica partidului, fiindcă partidul-statxe "„stat" a uzurpat agenda mișcării de femei, a anexat-o la scopurile sale. Chiar și organizațiile naționale ale femeilor, menite să reprezinte femeile și să recruteze viitoare lidere, erau anexate de către partidele comuniste, iar programele lor erau foarte puțin emancipatoare, ele urmărind mai degrabă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
hărțuirea sexualăxe "„hărțuiresexuală" nu erau interzise prin lege. Prostituțiaxe "„prostituție" și pornografia,xe "„pornografie" da. În aceste condiții, publicul românesc nu a fost realmente obișnuit să considere astfel de violențe probleme de interes politic. Această problematică a fost impusă pe agenda publică tocmai în contextul feminismului valului al II-lea, ratat în țările comuniste. Cu alte cuvinte, în astfel de state, doar partidul unic putea să decidă ce înseamnă o problemă politică. Dincolo de aceste aspecte critice ale pseudoegalității în sfera domestică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
față de bărbați, asistența statului în creșterea copiilor, promovarea în poziții de conducere, acces la toate nivelurile și tipurile de educație, coeducație în termeni de gen. Aceste câștiguri nu au fost însă rezultatul unor politici feministexe "„politici feministe" care să exprime agenda unei mișcări autonome de femei, fiindcă o astfel de mișcare nu putea exista independent de structurile partidului-statxe "„stat". Comunismulxe "„comunism" nu și-a permis „detalii”, „mărunțișuri” cum ar fi acela de a se ocupa de problemele femeilor (așa cum le-a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
exemplu, Lynne Haneyxe "„Haney,Lynne", 2002) preferă să utilizeze termenul „sfera statuluixe "„sferastatului"”, căci, cu adevărat, era o sferă controlată de statxe "„stat", și nu și de cetățeni. Chiar sensurile cetățeniei au fost dramatic denaturate. Femeile nu puteau avea o agendă politică proprie. Ele nu puteau să aibă nici o agendă apropiată de cea occidentală. De exemplu, ele nu puteau să poarte un război împotriva „mitului frumuseții”, fiindcă acest mit nu exista în propaganda oficială, și nici împotriva valorilor „familiei republicane”, care
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
termenul „sfera statuluixe "„sferastatului"”, căci, cu adevărat, era o sferă controlată de statxe "„stat", și nu și de cetățeni. Chiar sensurile cetățeniei au fost dramatic denaturate. Femeile nu puteau avea o agendă politică proprie. Ele nu puteau să aibă nici o agendă apropiată de cea occidentală. De exemplu, ele nu puteau să poarte un război împotriva „mitului frumuseții”, fiindcă acest mit nu exista în propaganda oficială, și nici împotriva valorilor „familiei republicane”, care ascundeau femei deprimate de nonsensul unei vieți confortabile, dar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
putem considera că relațiile de gen au suferit, în tranziție, un recul al modernizării în zona statelor central și est-europene care au avut experiența comunistă, iar posibilele cauze ale acestui recul sunt mai multe: - Comunismulxe "„comunism" nu a avut o agendă feministăxe "„feministă", ci omogenizatoare și egalitaristă. În România, de exemplu, în mod particular în perioada comunismului naționalist și dictaturii personale a lui Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae", femeilor li s-a impus modelul maternitățiixe "„maternitate" pentru interesele statului, modelul de producătoare și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a permis să vorbească un „idiom limitat” (p. 245). În tranziție, femeile au fost identificate preponderent drept „categorie defavorizatăxe "„categorie defavorizată"”, drept persoane nevoiașe (needy individuals), pentru ele devenind aproape imposibil să mai pună și alte categorii de probleme pe agenda politicăxe "„agendăpolitică". Într-un regim cu multiple identități de gen, recunoscute oficial (publicxe "„public"), femeilor le este mai ușor să aibă masă de manevră mai puțin limitată în negocierea cu statulxe "„stat". În momentul de față, imaginea femeilor în politicile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
gestul elementar de participare politică: acela de a vota în ciuda eforturilor mișcării feministexe "„feminist" internaționale și a celei românești pentru ca femeilor să li se recunoască acest drept. Una dintre explicații o reprezintă lipsa problemelor care le afectează pe femei de pe agenda partidelor politice. O altă posibilă explicație, pentru România, de exemplu, ține de „ritualizarea masculinăxe "„masculin" a politiciixe "„ritualizareamasculinăapoliticii"”, cum o numește Pastixe "„Pasti,Vladimir" (2003, capitolul destinat patriarhatului clasei conducătoare). Pastixe "„Pasti,Vladimir" subliniază faptul că mediul politic românesc la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și Irvine, 2002, p. 143). Ampla cercetare a reprezentării femeilor conduce la o imagine dezastruoasă în privința relației între reprezentarea femeilor și partidele care au titulatura de liberale. Matlandxe "„Matland,Richard" susține că aceasta se întâmplă fiindcă partidele liberale au altă agendă decât cea a statului bunăstării generalexe "„liberalismulbunăstăriigenerale"12, anume reforma economică radicală, limitarea rolului statului. Liberalii reprezintă interesele mediilor de afaceri, și în aceste medii femeile sunt foarte slab reprezentate (ibidem, p. 339). Părerea mea este că aici avem de-
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Montgomery remarcă faptul că femeile în politică împărtășesc în comun o orientare spre familiexe "„familie" și creșterea copiilor, precum și un interes mai mare față de egalitatea de gen. Dacă fac o masă critică, pot ajuta ca aceste probleme să ajungă pe agenda politicăxe "„agendăpolitică". „Partidele dominate ierarhic de bărbați reduc problemele femeilor la un set de cereri de consum. În consecință, ele cer femeilor să aștepte succesele economiei de piață ca să li se mai ușureze din dubla povară... sprijinul statului a dat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de muncă, a poziției politice, a sprijinului statului în creșterea copiilor. Femeile au fost masiv date la o parte în calitate de competitoare. Partidele politicexe "„partidepolitice" au în majoritatea lor organizații de femei care sunt tolerate mai ales dacă rămân într-o agendă politică obedientă față de cea a bărbaților, la care adaugă probleme care le afectează preponderent pe femei, dar pe care le tratează mai ales într-o grilă conservator-protecționistă. Dacă tratăm putereaxe "„putere" după canoanele teoriei politicexe "„teoriepolitică" clasice, putem defini problema
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
nu este liberă, femeile continuând să se afle în relație cu partidele și în interiorul lor sub un „clopot de sticlăxe "„clopotdesticlă"” prin care le este adesea imposibil să treacă, deși accesul lor este în principiu asigurat. Partidele românești nu au agendă feministăxe "„feministă" afirmativă asumată. Dacă fac politici pentru femei, ele sunt politici de protecțiexe "„protecție" și, uneori, politici care vizează democrația paritarăxe "„democrație paritară" sau măcar reprezentarea printr-un numerus clausus pe liste (vezi în acest sens tentative în interiorul partidelor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mai independente: a fost mai ales partid de personalități (inclusiv cu lidere vedete), a apărut și a câștigat peste 16% din voturi în alegerile din 1995. Partidul nu a făcut opoziție propriu-zisă, a inclus doar probleme referitoare la femei pe agenda politicăxe "„agendăpolitică". În prezent, este pe cale de a dispărea complet de pe scena politică (ibidem, pp. 289-291). În Lituania, Partidul Femeilor a fost fondat de fosta prim-ministră Kazmiera Pruskienexe "„KazmieraPrunskiene" și a fost mai independent. A atras voturile femeilor și prin
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]