9,933 matches
-
urma să fie semnată de șeful misiunii și distribuită la conducerea M.A.E. După plecarea delegației de la ARO, mai aveam în program numai două obligații protocolare, pe 15 decembrie masa la primul colaborator al ambasadorului Franței și recepția de la ambasada Japoniei, din 23 decembrie. Mi-am propus să mă apuc de pregătirea celor două lucrări de sfârșit de an, astfel ca imediat după Crăciun să le prezint șefului misiunii. Din fericire, ziua de Crăciun, în 1988, era într-o duminică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de sfârșit de an, astfel ca imediat după Crăciun să le prezint șefului misiunii. Din fericire, ziua de Crăciun, în 1988, era într-o duminică; îmi propusesem să dau lucrările luni, 26 decembrie când noi lucram, dar peruanii și celelalte ambasade aveau liber. De fapt, toată perioada dintre Crăciun și Anul Nou era pentru ambasade și principalele instituții din Lima un fel de semivacanță. Toată lucrarea urma să fie elaborată de cei doi diplomați, adică de mine și de colegul Oprișan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Din fericire, ziua de Crăciun, în 1988, era într-o duminică; îmi propusesem să dau lucrările luni, 26 decembrie când noi lucram, dar peruanii și celelalte ambasade aveau liber. De fapt, toată perioada dintre Crăciun și Anul Nou era pentru ambasade și principalele instituții din Lima un fel de semivacanță. Toată lucrarea urma să fie elaborată de cei doi diplomați, adică de mine și de colegul Oprișan. Colegul lucrase tot anul și cunoștea bine problemele cu caracter economic și comercial, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
cu caracter economic și comercial, de livrare a mașinilor de teren ARO, de asistență tehnică. Pentru mine era foarte greu să scriu un raport despre o activitate care era nu numai inconsistentă, dar și neclară din informațiile ce le avea ambasada în arhivele ei interne. Ceea ce îmi spunea ambasadorul era confuz și neconcludent. Trebuia să întocmesc un raport demn de o ambasadă, astfel ca să eludez problemele critice generate de imposibila colaborare între ambasador și colaboratorii săi, să supraevaluez puținele acțiuni de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
scriu un raport despre o activitate care era nu numai inconsistentă, dar și neclară din informațiile ce le avea ambasada în arhivele ei interne. Ceea ce îmi spunea ambasadorul era confuz și neconcludent. Trebuia să întocmesc un raport demn de o ambasadă, astfel ca să eludez problemele critice generate de imposibila colaborare între ambasador și colaboratorii săi, să supraevaluez puținele acțiuni de popularizare și cu caracter cultural ale predecesorilor mei, să detaliez marcarea în Lima a 70 de ani de la Marea Unire, incluzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Peru. Curierii diplomatici erau programați să sosească la Lima joi, 15 ianuarie. Ambasadorul avea suficient timp să citească și să facă modificările la raport și la proiectul de program. Atmosfera din Misiune era foarte destinsă, de parcă noi, toți românii din ambasadă, inclusiv cei doi tehnicieni, care, după plecarea șefilor lor din Câmpulung, rămăseseră în Lima, eram marcați de sărbătorile tradiționale de pe plaiurile carpatice, unde era iarnă, zăpadă, se putea schia sau patina, răsunau colindele, se făcea simțită febra Crăciunului și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
nu mai obstrucționeze ideea românească de aplicare a "principiului rotației", la locul de desfășurare a lucrărilor diferitelor reuniuni C.S.C.E., prin formula biblică: Toate casele sunt ale Domnului". Am apreciat chiar calmul și ordinea ce tronau în desfășurarea slujbei. Întors în ambasadă spre seară, am găsit toată suflarea misiunii la o masă tovărășească pe terasă. Erau într-un stadiu avansat de consum alcoolic. Au început să mă întrebe unde am fost aproape toată ziua? Le-am spus adevărul pe jumătate: Am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dintre noi a acestei minunate țări. Mi s-a adus repede un scaun și am fost invitat de ambasador între el și colegul Oprișan. Am intrat în tonalitățile lor, încercând să nu se strice armonia aparentă a "colectivului permanent al ambasadei", așa cum arăta ea în partea finală a chefului de Crăciun. Eram cam la jumătatea perioadei de detașare și aveam motive să fiu mulțumit de ceea ce realizasem, din toate câte ceva: normalizasem comunicarea cu autoritățile locale, cu Ministerul de Externe în primul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe care o aveam când cumpăram o carte demult căutată. De câte ori aveam o oră, două libere, în afara programului, sub motivul cumpărării de alimente necesare traiului zilnic, plecam în oraș, să-l cunosc, să-i simt pulsul, să-i descopăr frumusețile. Ambasada avea trei mașini, dar regimul lor era strict controlat de șeful misiunii. Mi-am dat seama că era inutil să încerc folosirea uneia, nici măcar ocazional, întrucât trebuia echivalat permisul meu de conducere de autoritățile locale, ceea ce necesita timp și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
sejur de cel puțin un an în Misiune. O întâmplare ce avusese loc la începutul lunii decembrie mă descurajase și mai mult să încerc tentativa de a conduce un autoturism al Misiunii fără permis local. Colegul Oprișan se întorcea la ambasadă de la o vizită la un agent economic peruan cu care noi, partea română, aveam relații de colaborare. Fiind foarte cald, Dacia neavând în dotare aer condiționat, reprezentantul economic, singur în mașină, conducea cu geamul deschis. La o intersecție controlată, așteptând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
mai dificili sau uneori veneau cu mine să vizităm cartiere ale orașului, să le vorbesc despre istoria Perului etc. Într-o astfel de "ieșire în oraș" îi întrebasem dacă aș putea apela la ajutorul lor pentru unele îmbunătățiri aspectului parcului ambasadei, în perioada dintre Crăciun și Anul Nou, când practic în Peru nu se prea lucra. După acordul lor, le-am spus că intenționez să-i propun șefului misiunii să fie curățați copacii de pe două laturi ale parcului. Credeți că îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
discutați, spuse "tovarășa" și încercă să plece. V-aș ruga să rămâneți, am o chestiune în care cu spiritul dumneavoastră gospodăresc puteți să vă spuneți o părere. Despre ce e vorba? reacționă imediat soțul. Partea cea mai întunecată a parcului ambasadei este pe latura stângă a perimetrului îngrădit, adică acolo unde am observat că se pregătește grătarul, unde circulația noastră este mai puțin frecventă, unde s-au păstrat cei mai mulți arbuști și pomi fructiferi. Mi-am dat seama că acea zonă este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Eu vă mulțumesc domnule consilier. Ajunsesem la scări, unde lucrătorul de la protocol îl opri pe ambasador pentru a-și lua rămas bun de la ministru. Am ieșit din minister, ne-am urcat în mașina care ne aștepta și am plecat spre ambasadă. Nu am făcut nici o remarcă în fața șoferului și nici nu mă așteptam ca șeful să zică ceva. După ce am intrat în ambasadă, i-am spus: Tovarășe ambasador, în maximum o oră vă aduc telegrama de răspuns. Nu a avut nici o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de la ministru. Am ieșit din minister, ne-am urcat în mașina care ne aștepta și am plecat spre ambasadă. Nu am făcut nici o remarcă în fața șoferului și nici nu mă așteptam ca șeful să zică ceva. După ce am intrat în ambasadă, i-am spus: Tovarășe ambasador, în maximum o oră vă aduc telegrama de răspuns. Nu a avut nici o reacție. Am scris telegrama, așa cum cereau regulile M.A.E.: "La telegrama numărul..., vă informăm că astăzi, 13 ianuarie, am fost primit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
situația creată de birocrații M.A.E. contra mea. Această bucurie se adăuga satisfacției de a găsi soluția optimă de rezolvare a misiunii în ciuda îndărătniciei celui care avea răspunderea de iure pentru tot ceea ce se făcea bine sau greșit în ambasadă. Nu înțelegeam atunci și, în mod sincer, nu înțeleg nici acum încăpățânarea șefului misiunii de a nu citi textul de pe hârtie, mai ales că avusesem grija să îi exemplific cu momente trăite, când ambasadori, șefi de delegații citeau, pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
fie de acord ca, după orele de program, eu să ofer "coloniei românești din Misiune" o gustare și un pahar de whisky, cu prilejul zilei mele onomastice. Șeful misiunii fusese de acord, participase cu soția la agapa de pe terasa clădirii ambasadei, care se prelungise până pe la orele 22,00 și unde ca gazdă mă străduisem să fiu agreabil tuturor, să spun unele anecdote și chiar să le povestesc, la cererea lor, câte ceva din perioada celor opt ani de muncă la Ambasada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ambasadei, care se prelungise până pe la orele 22,00 și unde ca gazdă mă străduisem să fiu agreabil tuturor, să spun unele anecdote și chiar să le povestesc, la cererea lor, câte ceva din perioada celor opt ani de muncă la Ambasada României la Moscova. Chiar și în cadrul audienței ambasadorului la ministrul de externe al Perului, comportamentul meu fusese impecabil, cu singurul amendament că prin traducere, pe care șeful meu oricum nu o înțelegea, îl ferisem pe ambasador de riscul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pe ambasador de riscul de a fi ridicol. Oricum, marcam primul eșec în relațiile stricte cu persoana pe care nu o puteam respecta ca om, dar trebuia să mă supun ca slujbaș. În mod firesc, nu am relatat nimănui din ambasadă cele întâmplate la Ministerul de Externe, după cum nimeni nu știa despre orele de spaniolă predate de mine, în afara orelor de serviciu, familiei șefului de misiune. Concluzia de atunci a fost că nu aveam ce îmi reproșa, că urmam cu strictețe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
șefului de misiune. Concluzia de atunci a fost că nu aveam ce îmi reproșa, că urmam cu strictețe instrucțiunile primite de la conducerea M.A.E., înainte de plecare. Sosirea curierilor mi-au redus aceste preocupări, eram uimit cum toată atmosfera din ambasadă se schimbase brusc de parcă trăisem cele două luni într-o altă lume, întreaga misiune forfotea de muncă. Ambasadorul, care cu o zi înainte mă avertizase că întrerupem orele matinale de limbă spaniolă, mă chemase la orele 8,00 să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
șeful misiunii înaintea mea și tocmai pleca din biroul ambasadorului, când eu sosisem; cei doi tehnicieni plecaseră, cu o zi înainte, într-un oraș spre nord la o bază de asistență tehnică ARO. Aveam impresia că mă aflam în altă ambasadă, în altă țară, în alt oraș. Mi-am luat teancul de lucrări și m-am așezat la lucru. După mai bine de o oră, nu schimbasem nici măcar o virgulă, cum nu aveam secretară, lucrările ni le dactilografiam singuri, sau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
revedea locurile natale, după care tânjeam și resimțeam lipsa iernii, a zăpezii și a alunecării pe schiuri. Din minister primisem mai multe felicitări, dar mai ales o scrisoare de la directorul coordonator al spațiului sudamerican, care îmi aprecia munca depusă în ambasadă și mă întreba dacă aș fi de acord să mi se prelungească perioada detașării cu încă trei luni, întrucât conducerea M.A.E. este de părere că ar fi "în interesul muncii". Reacția mea a fost promptă și fermă, este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Am răspuns că aș prefera să mă întorc în minister, întrucât se pare că familia îmi simte acut lipsa și că, oricum, reușisem să aduc la un nivel normal imaginea misiunii noastre diplomatice din Lima. * Prezența echipei de curieri la ambasada din Lima a mai adus o surpriză pentru mine, după aproape 24 de ore a mai apărut un tânăr în ambasadă. M-am pomenit cu el în biroul meu. Era un bărbat de până la vârsta de 30 de ani, jovial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
oricum, reușisem să aduc la un nivel normal imaginea misiunii noastre diplomatice din Lima. * Prezența echipei de curieri la ambasada din Lima a mai adus o surpriză pentru mine, după aproape 24 de ore a mai apărut un tânăr în ambasadă. M-am pomenit cu el în biroul meu. Era un bărbat de până la vârsta de 30 de ani, jovial, bine clădit, asemeni unui sportiv de performanță. S-a prezentat politicos drept reprezentantul economic al R.S. România la Bogota. Era singurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
l-am întrebat dacă va locui în spațiile misiunii, exprimându-mi deschis dorința de a afla impresiile lui privind țara, orașul unde trăia și lucra de aproape doi ani. Răspunsul lui a fost că locuia într-o cameră din anexele ambasadei, vecin cu cei doi tehnicieni de la ARO și că mă invita să luăm prânzul împreună, unde își va putea dovedi talentele sale de bucătar. Deci, înțeleg că ne vom delecta cu bunătăți boliviene. Pentru mine va fi triplă plăcerea: să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
pasiunea de cunoaștere a specificului modului de viață sud-american, a caracteristicilor specifice bolivienilor. M-au impresionat relatările lui, aproape de specialist, despre cultul bolivienilor pentru Che Guevara, despre frumusețile munților bolivieni. 12. Vremea răfuielilor ? Plecarea curierilor a readus atmosfera apăsătoare din ambasadă printr-o inițiativă a șefului misiunii, aflată de mine de la organizatorul grupei de partid, la doar câteva ore de la conducerea curierilor la aeroport. Rolul de șef pe linie de partid îl avea cifrorul nostru: Tovarășul consilier, îmi zise omul care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]