8,976 matches
-
lacrimile. Și acum stau cu Luke pe iarbă. Doar noi doi, departe de toți ceilalți, pentru o clipă. Pantofii mei Christian Louboutins s-au murdărit de la iarbă, iar degețelele mânjite cu căpșuni ale lui Ernie și-au pus din plin amprenta pe corsajul meu. Cred că arăt ca naiba. Dar sunt fericită. Cred că în viața mea n-am fost atât de fericită. — Deci, spune Luke. Se lasă pe spate, sprijinindu-se în coate și se uită la cerul care începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
din Moldova (Bârlad, Focșani, Moinești, Galați) au plecat cu vasul „Thetis” spre Eretz Israel și au Întemeiat coloniile agricole de la Zikhron Yaakov și Rosh Pina. „Ajungând În patria străbună - scrie sociologul Carol Bines -, olimii [= emigranții] din România și- au pus amprenta pe opera de colonizare, anticipând mișcarea haluțiană [= de pionierat] a organizației sioniste, creând primele colonii - Rosh Pina și Zikhron Yaakov, fiind pionierii reîntoarcerii poporului evreu la sânul naturii și agriculturii” <endnote id="(633, p. 87)"/>. Despre aceste două „așezări românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost atitudinea sioniștilor americani care, au reconfirmat ca fundament al sionismului „Programul de la Basel” (ideea de renaștere evreiască în Palestina) și au elaborat un proiect practic pentru reconstrucția Palestinei. De asemenea, Conferința sionistă de la Londra, din 1-22 iulie 1920 poartă amprenta opiniilor sioniștilor americani referitoare la reorganizarea sionismului, pentru a face posibilă colonizarea evreilor și reconstrucția în Palestina. Aceștia considerau că misiunea politică sionistă era încheiată; că organizația sionistă trebuie să-și piardă caracterul ei ideologic și să se transforme într-
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ai fost prin Iași, degrabă ispitindu-mă cu destulă obrăznicie: „Cum, nu v-ați văzut? N-a fost pe la tine?” cînd aflau contrarietate pe chipul meu, altfel atît de tembel. Mie îmi spun, evident, că descinderile tale în Iași poartă amprenta aglomerării faptelor în timp (ca unitate), lor însă nu le spun nimic, așa că ei trag concluzii de-a dreptul hazardate. Dar sînt rigizi. Ai afirmat - tot de la ei știu - că mă apreciezi și că sînt un băiet bun. Să știi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
bani; Moisă Ițicu Flixman a oferitu 1 leu; Aronu sin Moisă a oferitu 1 leu și 20 bani”. Deci, cel care oferise la Început cel mai mic preț, o va și cumpăra până la urmă. Cei trei licitatori semnaseră actul cu amprenta degetului mare dar asta nu Însemna neapărat că erau analfabeți ci, doar necunoscători ai grafiei latine. b.d. Câțiva tineri din orașul Huși recrutați pentru armată În vremurile acelea, vârsta bărbaților ce urmau a-și satisface stagiul militar la regimentele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
oameni, nu rahați. Și asta-i marfă rară În țara romînească>>”. Harnicii cenzori votaseră În unanimitate excluderea totală a acestei replici datorită scabrosului cuvânt imperialist „rahat”, pesemne. f. „Cuvîntul lui Stalin? (...) Vai! Nenorocire, nenorocire!” Super-vigilența tovarășilor și-a pus groasa amprentă și pe piesa „Familia lui Allan” de autorul sovietic Gussin Kulitazov, „...cu eliminarea unui pasaj din actul IV: Allan (Încruntat): <<Fiul tău a Încălcat Statutul Stalinist al Colhozului. Înțelegi asta? Cuvîntul lui Stalin!>>. Bike: <<Cuvîntul lui Stalin?!>>. Allan: << Da!>>. Bike
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
capul pe ziar, tovarăși, și nu e bine pentru creierii noștri... Într-o notă nesecretă intitulată „CÎteva probleme” emisă la data de 16 noiembrie 1973, cenzorul-șef Își prezentase păsurile pe o coală și jumătate A4. Problemele (poate reale) purtau amprenta clară a autoplângerii de milă, pentru a mai muia inimile stâncoase ale ștabilor bucureșteni de, poate-poate, se va lăsa din partea lor și c-o primă (la stânga) pe lângă leafă. Prima frază, primele constatări: „După opinia noastră, stilul și metodele de muncă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
20 min., a surprins-o tragicul cutremur. Blocul s-a prăbușit, iar din ființa ei n-a fost găsit nici măcar un fir de păr. Eliza Petrăchescu a fost printre puținii noștri mari actori, care a lăsat în cinematografie câteva marcante amprente ale trecerii ei, în cele 13 filme în care a jucat. Din 1946 (debut în Pădurea îndrăgostiților), până în 1976, când a interpretat rolul Profira din Tănase Scatiu de Dan Pizza se află creații de neuitat în filme ca: Pasărea furtunii
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
conducerea științifică a prof. dr. ing. Olimpia Marchiș, obținând titlul de doctor inginer. A efectuat o specializare în domeniul Strategii de firmă, la Universitatea de Savoie, din Franța (1997). În calitate de cadru didactic a desfășurat o bogată activitate didactică, ce poartă amprenta elementelor de gândire inginerească, prin valorificarea cunoștințelor teoretice și practice interdisciplinare, rod al legăturii sale cu industria textilă. În sprijinul procesului de învățământ a editat trei manuale pentru studenții textiliști și un manual pentru uzul întreprinderilor de confecții (coautor). Direcțiile
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Întoarsă la Londra, după opt luni de la plecare, Ingrid Cozma, dincolo de mândria experiențelor trăite, recunoaște: „În sinea mea, în schimb, sunt neliniștită: am un sentiment puternic de lucru neterminat, călătoriile și mai ales incursiunile în lumea șamanică au lăsat o amprentă puternică în mine. Știu că am aterizat în toate experiențele șamanice fără să am nici un dram de teorie în minte și mă întreb, dacă aș avea și teoria, oare cum ar fi experiențele?”. În această situație, după o intensă pregătire
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
am un cerc de prieteni și locuiesc într-o casă frumoasă cu grădină bine aranjată. În sinea mea, în schimb, sunt neliniștită: am un sentiment puternic de lucru neterminat, călătoriile și mai ales incursiunile în lumea șamanică au lăsat o amprentă puternică în mine. Știu că am aterizat în toate experiențele șamanice fără să am niciun dram de teorie în minte și mă întreb, dacă aș avea și teoria, oare cum ar fi experiențele? Încep să citesc despre lumea șamanismului sunt
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
Stephen Sondheim e unul dintre vîrfurile recente ale teatrului muzical american ; regizorul Tim Burton părea omul cel mai capabil s-o reimagineze pentru marele ecran și, la prima vedere, nu s-ar putea spune că imaginile respective nu-i poartă amprenta. Londra de-aici are o alură cloacalism victorian à la Jack Spintecătorul, restilizat sub firma punk-chic ului care amintește inconfundabil de alte orașe burtoniene, cum ar fi Sleepy Hollow din filmul cu același nume sau Gotham City din Batman revine
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fabuloasa peșteră a lui Ali Baba, în care fiecare dintre noi își păstrează ideile despre fericire, nu poate să arate decît ca un depozit de clișee. Așa o fi, dar rămîne faptul că fanteziile lui Bauby trebuiau să poarte o amprentă mai clară a personalității sale, după cum rămîne diferența de calitate dintre limbajul cărții lui (atît cît se aude în film) și limbajul cinematografic al lui Schnabel. Atunci cînd Bauby compară barăcile spre care dă terasa spitalului cu un oraș-fantomă din
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
merge ca misionari în câmpuri noi, grăbind astfel revenirea Domnului Isus. CAPITOLUL 11 ,,Minunea pe roți” Experiența următoare a fost trăită de mine împreună cu un coleg de la Școala Misionară - fratele Emil Simionescu (a fost prezentată și în revista cu Experiențe ,,AMPRENTA” iulie 2005). Era în primăvara anului 1993, când, într-o zi cețoasă, mi-am propus să ajung la București să mai cumpăr literatură religioasă. Din cauza ceții m-am gândit să mai iau pe cineva cu mine și am apelat la
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
și iar nu ne-au găsit vinovați. Ne-au găsit că am respectat legea. Am mai avut împușcat un soldat în postul de santinelă. Au dat telefon, într-un minut a ieșit mașina, l-a luat de unde era. Au luat amprenta la roată de lângă lăcașul de tragere, au dus-o la verificat, au constatat că ne-am încadrat în lege. Armata era grea, unii clacau, nu rezistau, aveau probleme acasă și provocau evenimente de acest gen. Dar, armata era și frumoasă
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
loc. Doar nu l-au împușcat ăștia patru sau unul dintre ăștia patru. Iar el nu s-a sinucis dar, vedeți?, toate-s făcute ca atunci, ca pe timpul Revoluției, când nu se judecă. S-au prelevat probe, s-au prelevat amprente, se vorbește undeva? S-au luat urme de pe covor, să vadă încălțămintea, câte urme, a analizat cineva arsurile, la intrare, la ieșire și diametrul glonțului? S. B.: Asta da, ca în orice caz de moarte suspectă. M. M.: O moarte
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
i s-a părut că mișcă ceva dincolo de parcare. S. B.: O fi fost vreun câine. M. M.: Cine știe? Deci, de aia zic și eu cum ați spus: lipsa de informații, frica, panica, deruta, toate ăstea și-au pus amprenta. S. B.: E de-ajuns ca unul să scape din greșeală un glonț și începe o răpăială... M. M.: Astea, combinate cu elemente de război psihologic, cu dezinformarea și... s-a terminat, crează haos. De aceea, se lucrează mult pe
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
caracter autoparodic al unor compoziții romantice aparținând unor autori canonizați estetic. Acest caracter aparent autoparodic nu reprezintă decât un efect pervers al manierizării lor pe care dramaturgul o surprinde cu efectele ei derizorii în variate întrebuințări, și mai ales în amprenta pe care acestea o lasă în discursul publicistic al vremii. Antiromantismul său ține de dezacordul profund față de sensibilitatea romantică și de manierizarea roman- tismului în formule anchilozate, devenite parte a unui rețetar pentru epigonii romantici. Caragiale nu va ezita să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a dorit exemplară atât pentru viziunea scriitorului cerchist, cât și pentru asu- marea unei estetici în ce privește gruparea. În ciuda capa- cității de a se abstrage a cerchiștilor în „cercul” lor cultural, dute-vino-ul între Cluj și Sibiu și escapadele bucureștene își pun amprenta asupra lor într-un climat tulbure al tranziției de la societatea liberală, modernă la satrapia sovietică a statului în curs de a deveni unul dictatorial cu o bulversare totală a valorilor și ierarhiilor. Corespondența dintre Radu Stanca și Ion Negoițescu configurând
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și a teoriilor sale asupra „statului estetic”, criticul asimilează moravurile, ca suspendare a oricărui demers etic, esteticului. Totodată, Negoițescu consideră că actua- litatea teatrului lui Caragiale nu se datorează unui fond tragic, peren, detectabil prin îndepărtarea iluziei comicului, ci „formidabilei amprente estetice a comicului caragialesc”, „dar acest comic, tocmai fiindcă e pur estetic, nu va deveni niciodată clasic : el se adresează sufletului nostru, în ceea ce constituie valoarea nepieritoare a teatrului caragialesc.” Recunoaște criticul valorile perene ale comediei lui Caragiale ? Cu siguranță
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
da, dar imediat le decretează parohiale, ele sunt accesibile „sufletului nostru”, prin urmare corespund unei sensibilități românești, fără a se ridica la puterea ideii, a paradigmei culturale care să le facă transmisibile. Teatrul lui Caragiale ar reflecta doar un localism, amprenta sa estetică nereprezentând decât relieful lumii românești și doar atât : o psihologie, o provincie. Nu va deveni nici- odată clasic pentru că nu posedă „marile dimensiuni ale moralului, - tragicului - sublimului - religiosului - misti- cului” . Explicația cuprinde un profil identitar al sufletului românesc
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
clasicis- mului relevă proiectul cultural al lui Ion Negoițescu pentru care dramaturgia cerchiștilor urma să umple lacunele și un deficit de spritualitate românească. Caragiale nu încape în această ecuație, pentru că Negoițescu îl asimilează unui registru minor al dramaturgiei purtând o amprentă autoh- tonă prea apăsată pentru a accesa categorii universale care să permită translațiile culturale din sfera modelelor. Ștefan Augustin-Doinaș oferă ocazia unei retrospective a polemicii cerchiste având ca subiect dramaturgia lui Caragiale. Poetul repune în discuție „Modelul Caragiale” ca „anti-model
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
balcon, alături de Liviu și citesc sau scriu. Dacă intru în cameră sunt obligată să stau întinsă în pat și asta mi-ar da senzația de „odihnă” de spital. Prefer banca de lemn și zgomotul pensulei pe pânza ce-și așteaptă amprenta. Luni, 22 iulie 2002 - Călinești Spațiul nostru de vis a fost invadat de femei de serviciu care fac curățenie în camere, copilițe care șterg balustradele, armata care instalează în curtea imensă corturile sub care vor fi puse mese și bănci
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
400 de lucrări elaborate, publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, precum și în volumele congreselor naționale sau internaționale la care a participat (S.U.A., Rusia, Israel, Italiaă, 17 manuale, cursuri, îndrumătoare, brevete, invenții. Prof.dr.ing. Anatolie Mihul și-a lăsat amprenta puternicei sale personalități într-o serie de direcții prioritare, în concepția și calculul elementelor și structurilor din beton armat și precomprimat. Câteva din multiplele sale realizări stau mărturie: sala de sport din Bacău, cu acoperiș cutat precomprimat, suspendat în zona
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Justin Fratiman, membru în Sfatul Țării în 1918, la Marea Unire. La Iași, Olimpiada Fratiman, căsătorită Trofin, a beneficiat de o educație deosebită, absolvind, în 1940, Liceul Oltea Doamna. Liceu cu un corp profesoral de elită, ce și-a pus amprenta asupra ei. În 1948, după cel de-al doilea război mondial, a absolvit Facultatea de FizicoChimie a Universității Al.I.Cuza, cu mențiunea „cum laudae”, prezentând o lucrare de licență privind structura mineralelor. În facultate a fost îndrumată de profesori
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]