12,966 matches
-
26. 357 A se vedea F. BERNINI, Fasti, cit., II, nota la v. 31-32 la p. 324. 358 Fasti, III, 277-282; cfr. și IV, 641-673 (Numa și Faun); VI, 263-4. 359 Fasti, I, 605-608. 360 Cf. diferitele referințe la izvoarele antice în art. Fabius, în RE, cit., col. 1877-1878. 361 Pentru încadrarea istorică, cfr. ibid., art. 159) K. Fabius Vibulanus, col. 1873 și urm. 362 Fasti, II, 193-242 (text și traducere, în versuri italiene, de FERRUCCIO BERNINI), Bologna, Zanichelli, 1954. 363
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a relegării sale. 409 Cf. Ex Ponto, I, II, 69-78 (quarta hiems). 410 Ex Ponto, II, VIII, 71-76; Cf. și Ex Ponto, III, III, 83-92. 411 Ex Ponto, IV, VI, 15. 412 Cfr. GROAG, op. cit., col. 1784-5. 413 Alte referințe antice referitoare la moartea lui Paulus: DIO, LVI, 30; PLINIUS SECUNDUS, Nat. Hist., VII, 150; Epitome de Caes., I, 29 (unde Paulus nu este nominalizat); PLUTARH, De garrul., 11. 414 PLINIUS SEC., Nat. Hist., VII, 149-150: "tot ancipites morbi corporis... totiens
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
coup d'Etat communiste, Que veut la Russie?). O parte din aceste lucrări au fost traduse în limba română și publicate la edituri din România și Republica Moldova. La editura Institutul European a apărut Istoria Românilor. Zoe Petre, profesor de Istorie antică la Facultatea de Istorie a Universității din București; din 1996 pînă în 2000 a fost Consilier al Președintelui României, Emil Constantinescu. Autor al volumelor Civilizația greacă și originile democrației, Societatea greacă arhaică și clasică, Cetatea greacă, între real și imaginar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
București; din 1996 pînă în 2000 a fost Consilier al Președintelui României, Emil Constantinescu. Autor al volumelor Civilizația greacă și originile democrației, Societatea greacă arhaică și clasică, Cetatea greacă, între real și imaginar, Practica nemuririi. O lectură critică a surselor antice referitoare la geți. În colaborare cu Liana Lupaș, a publicat volumul Commentaire aux SEPT CONTRE THEBES d'Eschyle, lucrare distinsă cu premiul "Timotei Cipariu" al Academiei Române. Autor a circa 100 studii de specialitate. Catherine Durandin, Zoe Petre, România post 1989
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
ROMÂNIA, SFÂRȘITUL LUI 1989 Zoe Petre Noiembrie, ultimul bal... La sfârșitul lui octombrie 1989, premiera unui nou film românesc, Noiembrie, ultimul bal, a provocat multe șoapte și surâsuri cu subînțeles. Îmi amintesc cum explicam unor prieteni ce însemna, în imaginarul antic, cledonomanția: acea practică divinatorie care descifra spusele câte unui personaj care nu pricepea el însuși sensul propriilor enunțuri de pildă, Oedip, care promite solemn că-l va pedepsi pe ucigașul lui Laios cu propria mână -, dar care se vădesc de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întâia oară în Grecia (1902), nu veneam pentru a vedea o țară necunoscută, ci numai pentru a o identifica cu Elada lecturilor mele, Elada zeilor tineri, a eroilor homerici și a lespedelor de marmură [...] Imaginația este principiul convesiunii tuturor valorilor antice (s.n.); ea e la baza legendei eroice a vechei Elade, a cărei supremă expresie literară se găsește în poezia homerică"29. Dar, după un timp, obosit probabil să tot confrunte imaginea din carte cu realitatea vie și năbădăioasă din fața ochilor
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
fine, dacă după cum ni se atrage atenția dramaticul e mai pur decât tragicul, prin intensitatea patetică a conflictului, și dacă muzica accentuează elementul dramatic (geneza teatrului liric se datorează intenției nobile și ambițioase de a readuce pe scena modernă tragedia antică), atunci melodramaticul pare să fie categoria fundamentală a teatrului, definită, aproape nietzschean, ca intensificare existențială și "mod al excesului" par excellence. Dintr-o perspectivă asemănătoare, Peter Brooks 69 (profesor la Universitatea din Yale, coleg cu mult mai cunoscutul Harold Bloom
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
și prea puțin pe intelectualitate), Lovinescu nu izbutește deocamdată să găsească o formulă artistică alternativă, capabilă a răspunde dorinței de libertate și de afirmare fără constrângeri a personalității. Soluția cea mai la îndemână, întrezărită chiar din considerațiile privind actualitatea teatrului antic, ar fi fost să scrie o "melodramă" (ca Oedip rege, de pildă), cu o substanțială problematică psiho-morală și cu un conflict care să dea câștig de cauză conștiinței, raționalității vieții afective, și nu nebuniei patimii descătușate. Din păcate însă, Lovinescu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
așa și e cea mai admirabilă inovație a lui Ibsen, încolo lucrarea e proprie, și acțiunea e reală (înțelegi: existentă)". Altminteri, ideea de fatalitate, care conferă intrigii un caracter de stringentă necesitate, pare să fie împrumutată mai curând de la teatrul antic, și nu de la dramaturgul norvegian 112. După cum am subliniat deja, așa se explică neconcordanța dintre, pe de o parte, caracterul previzibil al deznodământului, în acord cu fatalitatea oarbă care transformă personajul lovinescian într-o ființă fără libertate, și, pe de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
tragedii nu "inventa" nimic sub raport epic: se mulțumea doar să prelucreze niște "subiecte" gata făcute. De aici să fi preluat Lovinescu ideea serialității tipologice și a romanului-ciclu? Foarte posibil, având în vedere admirația mărturisită față de complexitatea psiho-morală a tragediei antice, construite, în opinia sa, pe un fond de melodramă (ceea ce explică, repet, rezistența în timp și impactul unei asemenea forme străvechi de artă asupra sensibilității moderne). Exegeților nu le-a scăpat apropierea dintre poetica romanului lovinescian și estetica tragediei, chiar dacă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de niște evenimente consumate deja). Din păcate, interpretarea criticului ieșean nu evidențiază aproape deloc conexiunile dintre literatura lui Lovinescu și concepția sa teoretică, conexiuni care ar fi justificat în chip necesar opțiunea pentru formalismul estetic (de origine ritualică) al teatrului antic. Câteva intuiții sunt totuși bune, de-ar fi să menționăm doar afirmația că în Lulù discursul constituie deopotrivă "cadrul, punctul de plecare al intrigii și comentatorul evenimentelor"185. Ca atare, Andrei va "citi" realitatea exclusiv "prin cuvintele care au falsificat
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
economice. Deși acest lucru era adevărat pentru primele milenii ale istoriei umane, odată cu creșterea nivelului de trai prin noi descoperiri tehnologice, societățile avansate s-au văzut depinzând tot mai mult de resurse specifice. Astfel, dintr-un loc secundar în cadrul conflictelor antice, energia și resursele ce o generează au ajuns să ocupe un loc tot mai proeminent în politica statelor dezvoltate. Totuși, cum progresul civilizațional adus de dezvoltarea producției energetice a influențat și felul în care statele interacționează între ele, calea a
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
rituri ale fertilității. În schimb, sacrificiul păstoresc din Vrancea își asumă un cod de înțelesuri sensibil evoluat și de interes filosofic, atîta timp cît se ridică spre înțelegerea antropologică a omului. Să nu uităm că dacii deveniseră celebri în lumea antică pentru gîndirea lor îndrăzneață asupra vieții și a morții. Autorul Mioriței este categoric urmașul lor. B. Întoarcerea Zeiței Modelul călătoriei în lumea de „dincolo”, a morților, îl lansează „prima dată” zeița sumeriană Inanna (Iștar la asiro-babilonieni). Toate celebrele „călătorii” (căsătorii
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mandatat de o instanță terestră: dinastie, senat, guvern; proceda în conformitate cu dorința divinității, în față căreia se obligase cu toată ființa. Socrate îi continuă în același spirit, cu mica-mare deosebire că ia sub observație viața cetății, a Atenei, modelul de „cetate antică” (Fustel de Coulanges). Datorită unor serii anterioare de eroi culturalizatori (Teseu, de pildă), aici populația devenise comunitate umană. Ea căpătase o componență armonioasă, se organizase pe profesiuni utilitare și după capacități spirituale, se conducea după Legea divină și-și desfășura
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
element anatomic, cum ar fi un os sau de la un nucleu celularun genom. S-a aflat relativ repede, că este accesibilă prin cercetare, unde domeniul clonării s-a dovedit mai mult decât edificator cu toate, că atât vracii din Grecia Antică și/sau Orientul Îndepărtat cunoșteau cu prisosință obiceiurile râmelor de a se clona irațional, cu mult înainte celor proprii circumvoluțiunilor cerebrale umane. Fiecare tip-uman este individualizat până la cele mai nesemnificative detalii ale activității lui. Astfel, tipologiile morfologice și fizio patologice
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
ce trebuie la răndul lui educat și îndreptat către un ideal. Care să fie acesta? Iluminiștii vedeau în educație singura posibilitate de îndreptare a răului social, injustiției, mizeriei. De fapt, de salvarea individului ruinat fizic, moral și intelectual de către societate. Anticii vorbeau de humanitas, un ideal al omului umanizat, al omului uman, nu ne-uman. Un om al armoniei interioare, al plăcerilor estetice și intelectualizate, creator al ordinii, opusă dezordinii barbare. Considerată fie construire, fie devoalare a unei esențe ferită de
Per aspera ad astra. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Gabriel Galtoi () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2269]
-
fi implementate și menținute. În Principele descrie metodele prin care un conducători poate dobăndi și menține puterea politică. Abordarea machiavelliană a fenomenelor din istorie și politică asumă o teorie specifică, și anume, mișcarea ciclică a istoriei (annaciclosys), preluată de la gănditorii antici, teorie care îi permite să analizeze cu mult spirit realist evenimentele eliberate de orice fel de speculație. Găndirea politică a lui Machiavelli deschide o linie nouă de evoluție, ea se rupe de găndirea politică anterioară datorită noului unghi din care
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2271]
-
fi implementate și menținute. În Principele descrie metodele prin care un conducători poate dobăndi și menține puterea politică. Abordarea machiavelliană a fenomenelor din istorie și politică asumă o teorie specifică, și anume, mișcarea ciclică a istoriei (annaciclosys), preluată de la gănditorii antici, teorie care îi permite să analizeze cu mult spirit realist evenimentele eliberate de orice fel de speculație. Găndirea politică a lui Machiavelli deschide o linie nouă de evoluție, ea se rupe de găndirea politică anterioară datorită noului unghi din care
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
majoritatea evidențiind ambiguitatea insurmontabilă, imposibilitatea categorizării definitive, oscilatoriul. Scrierile au alternanță, dinamism, indeterminare, altfel spus, semnalmente de pharmakon (termen platonician ce desemnează o circulație între valori și sensuri contrare: benefic/nefast, lecuitor/otrăvitor). Într-o interpretare mai amplă a textului antic și în corelație cu alte concepte similare, J. Derrida „oferă” în Farmacia lui Platon o deconstrucție a semanticii pharmakonului, pliabilă pe „decompoziția” cioraniană. Pharmakon-ul este o structură de ambivalență și reversibilitate, un termen duplicitar, bipolar, cu eficacitate inversată. Acesta precede
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
fi implementate și menținute. În Principele descrie metodele prin care un conducători poate dobăndi și menține puterea politică. Abordarea machiavelliană a fenomenelor din istorie și politică asumă o teorie specifică, și anume, mișcarea ciclică a istoriei (annaciclosys), preluată de la gănditorii antici, teorie care îi permite să analizeze cu mult spirit realist evenimentele eliberate de orice fel de speculație. Găndirea politică a lui Machiavelli deschide o linie nouă de evoluție, ea se rupe de găndirea politică anterioară datorită noului unghi din care
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
2007 2. Tema: "Monumente istorice, culturale, turistice din nordul Moldovei" 3. Traseul: Iași Pașcani Suceava Rădăuți Putna Marginea M-rea Moldovița Voroneț M-rea Humor Pașcani Ruginoasa Iași 4. Tipul excursiei excursie cu caracter recapitulativ pentru studiul Moldovei În cadrul Istoriei antice și medievale a Românilor 5. Clasele: a IV-a și a V-a din com. Grajduri 6. Obiectivul general: de a recapitula, de a aprofunda și de a evalua momente semnificative ale istoriei Moldovei În contextul Istoriei Românilor și a
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
anii 1867 1918; Comunitatea Statelor Independente constituită în anul 1991; Serbia și Muntenegru; b) Forme de guvernământ Principalele forme de guvernământ sunt: monarhia constituțională; republica; De-a lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
lungul istoriei, monarhia a cunoscut mai multe tipuri în evoluția sa: monarhia despotică din Orientul Antic; monarhia absolută din Evul Mediu; monarhia autoritară și constituțională în epoca modernă și contemporană; În evoluția sa, republica a cunoscut următoarele tipuri: republica sclavagistă antică (orașele-state grecești, Roma); republica aristocratică medievală (Veneția, Florența, Genova); republica modernă; Deosebirea principală dintre aceste forme de guvernământ constă în faptul că în cazul monarhiei funcția supremă în stat se transmite ereditar iar în cazul republicii se ocupă prin voința
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
și ușurința erau calități aparținând în mod absolut anumitor substanțe; este greu orice corp atras spre centru (el înțelegând prin asta centrul Pământului și al Universului); este ușor orice corp care se îndepărtează de centru. După clasificarea materiei făcută de antici în patru categorii, pământul este greu, focul este ușor, iar apa și aerul nu sunt nici grele nici ușoare în mod absolut (de exemplu, apa este grea în aer, dar ușoară în pământ). Accelerația căderii corpurilor nu era necunoscută anticilor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
antici în patru categorii, pământul este greu, focul este ușor, iar apa și aerul nu sunt nici grele nici ușoare în mod absolut (de exemplu, apa este grea în aer, dar ușoară în pământ). Accelerația căderii corpurilor nu era necunoscută anticilor; observaseră, fără a măsura, viteza crescândă a unui corp în cădere. În legătură cu aceasta Aristotel spune: pământul este animat de o mișcare cu atât mai rapidă cu cât el se apropie mai mult de centru. Anticii credeau însă și că viteza
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]