8,321 matches
-
creeze poliția lor după modelul sovietic. Se constituie fronturi* patriotice ce reunesc comuniști, socialiști și agrarieni, cu un program foarte moderat, la prima vedere. După cum le-o va zice apropiaților săi Walter Ulbricht, viitorul conducător al RDG: „Trebuie să păstrăm aparențe democratice, dar trebuie să controlăm totul”. Primul obiectiv al comuniștilor este de a neutraliza partidele „burgheze”, adeseori lipindu-le eticheta de „fasciste” și de „colaboraționiste”. Apoi își asigură posturile-cheie în guvernele de coaliție - poliție, armată și propagandă - și își instalează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sănătoși și cu handicapuri, bărbați și femei, oameni politici și cetățeni fideli regimului, ruși, naționalități minoritare și străine - un dicton afirmă că, „dacă o națiune nu e reprezentată într-un lagăr, e pentru că nu există”. Durata pedepselor este adeseori o aparență înșelătoare: prelungirea lor este la ordinea zilei, iar Jacques Rossi raportează în Manualul Gulagului, această glumă semnificativă: „A încasat un an și, după nici 24 de luni, a fost eliberat... anticipat!”. Majorității deținuților eliberați li se interzice șederea într-o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
frecventează propriile școli - cei ai lui Stalin, Molotov și ai cadrelor IC Gottwald și Togliatti sunt trimiși la școala nr. 25 - și își petrec vacanțele în locuri rezervate, cum e Artek, în Crimeea. Astfel sunt reconstituite niște microsocietăți într-o aparență de viață „burgheză”, însă apartamentul, casa de vacanță, accesul la magazinele speciale sunt mărci precare ale rangului. în cadrul unui sistem al penuriei, relațiile personale dobândesc o mare importanță, în măsura în care ele permit palierea deficitului de acces la bunuri. Fenomenului de blat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
imprimări cu imagini reale fără intermedierea unui artist nu putea încă să fie satisfăcută. Descompunerea imaginii fotografice în raster (punct sau linie) pentru a crea iluzia griului încă nu era posibilă. Singura soluție a fost recrearea laborioasă de mână a aparenței imaginii fotografice. După transferul imaginii pe suprafața blocului de lemn cu ajutorul emulsiei fotografice rezulta un negativ al acesteia. Acest proces a fost denumit fotoxilogravură. Gravorii vremii au încercat prin diferite tipuri de semne grafice să convingă publicul că imaginea este
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
plastice fundamentale ale desenatorului, obișnuit să deseneze cu negru pe suportul alb al hârtiei. Griurile și negrurile rezultate, datorate structurii rugoase a pietrei, sunt asemănătoare tehnicii mezzotinta în metal. Această manieră pretinde o abordare diferită față de celelalte modalități de lucru. Aparența materială a formelor se impune a fi evaluată la nivelul proiectului mental, anterior imprimării. Și acesta este un domeniu al gravurii unde greșelile pot, uneori, să distrugă formele imaginate în proiect. Porozitatea sau granulația pietrei litografice nu mai poate fi
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pregătind astfel imaginea pentru imprimarea electronică denumită „print”. Primele lucrări considerate artistice au fost prelucrări ale unor imagini deja existente, pentru ca mai apoi, odată cu apariția altor programe mai performante, să fie posibilă crearea imaginii cu atribute picturale, a imaginii mimând aparența stampei, a unei imagini care, printr-o definiție de excepție, poate sugera, până la confuzie, o fotografie. Evident că aceste realizări de vârf din punct de vedere tehnic au pretins programe, instrumente superperformante. Dacă primele imprimante erau matriciale, aceasta însemnând că
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
direct pe placă (Fig. 6) Este tehnica cea mai populară, care permite unor gesturi și semne plastice să fie imprimate în mai multe culori deodată. Se pot crea atât materialități ale formelor figurate prin mimarea de texturi diferite, cât și aparențe ale semnelor figurate mimând acuarela, pictura în ulei, desenul în cărbune sau pastel. Etapele tehnicii: A. Alegerea materialului. Se folosește o placă de plexiglas, pentru ca pigmentul folosit, asemănător culorilor de ulei în pictură, să nu se amestece cu oxizii diferitelor
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
sau în numele Națiunilor Unite se va bucura probabil de un succes mai mare decât puterea echivalentă folosită de o națiune „agresoare” sau pentru încălcarea dreptului internațional. După cum vom vedea mai încolo, ideologiile politice au rolul de a acorda politicii externe aparența legitimității. Deși este în general recunoscut faptul că interacțiunea dintre anticiparea beneficiilor, frica de dezavantaje și respectul sau atașamentul față de oameni și instituții, în combinațiile lor mereu schimbătoare, stă la baza tuturor tipurilor de politică internă, importanța acestor trei factori
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
astfel, cu siguranța calculului rațional, incertitudinile și riscurile acțiunii politice. Totuși, căutătorii formulei magice vor ceva simplu, rațional, mecanic; lucrurile cu care au de-a face sunt complicate, iraționale, incalculabile. În consecință, sunt forțați, pentru a prezenta cel puțin o aparență de soluție științifică, să simplifice realitatea politicii internaționale și să se bazeze pe ceea ce s-ar putea numi „metoda cauzei unice”. Abolirea războiului este, evident, problema fundamentală cu care se confruntă teoria relațiilor internaționale. Pentru a o rezolva, trebuie determinate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
reală în declarațiile celor care o implementează. Natura adevărată a strategiilor dispare în spatele unui văl ideologic. Motivele și formele pe care aceste ideologii le capătă vor fi discutate în capitolul 7 al lucrării de față. Dificultatea de a distinge între aparența unei politici externe și esența sa va fi evidențiată în capitolul amintit. 6. Lupta pentru putere: politica de prestigiutc "6. Lupta pentru putere\: politica de prestigiu" Politica de prestigiu a fost rar identificată, în literatura politică modernă, drept ceea ce este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe propriul teritoriu. Deoarece în emisfera vestică dețineau esența puterii de necontestat, era înțelept să nu insiste asupra tuturor manifestărilor prestigiului derivat dintr-o asemenea putere copleșitoare și să permită unor alte țări din regiune să se bucure măcar de aparențele puterii. Această atitudine a început să se schimbe numai odată cu declinul Organizației Statelor Americane și cu o deviere a politicii externe a SUA. Trei defecte ale politicii de prestigiutc " Trei defecte ale politicii de prestigiu" Nu este suficient totuși ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
națiune face prea mult și atunci când își creează o imagine exagerată a puterii sale și încearcă astfel să câștige o reputație de putere care s-o depășească pe cea deținută în realitate. În acest caz, ea își fundamentează prestigiul pe aparența puterii în locul substanței sale. Politica de prestigiu se transformă într-o politică de cacealma. Exemplul major în istoria recentă este politica Italiei începând cu războiul împotriva Etiopiei din 1935 până la campania africană din 1942. Lansându-se într-o politică de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
toamna și iarna lui 1940-1941, Marea Britanie era vulnerabilă în fața unei invazii, prestigiul său, depășind de departe puterea sa reală, a fost probabil cel mai important factor individual care i-a descurajat pe germani să-i invadeze teritoriul. Ulterior, menținându-și aparența de putere defensivă, a fost capabilă să capete forță reală. Trebuie remarcat totuși că norocul a venit în ajutorul politicii de cacealma sub forma greșelilor lui Hitler și că această politică nu a fost neapărat aleasă de Marea Britanie, cât impusă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
era îndoielnic în ce măsură se regăseau membrii partidelor socialiste europene în puterea și politicile națiunilor respective. Practic însă, participarea deplină la război a majorității muncitorilor din țările beligerante a demonstrat identificarea întregii populații cu puterea și politica naționale. Distanțarea față de naționalism: aparență și realitate Al doilea război mondial a determinat totuși un anumit regres față de punctul maxim al identificării la care a fost martor precedentul conflict global. Fenomenul s-a manifestat la vârful și la baza piramidei sociale. Pe de o parte
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
sau al aviației, cum credea aproape toată lumea în perioda interbelică, sau al rachetelor balistice intercontinentale, cum cred mulți astăzi? Răspunsul greșit oferit la unele din aceste întrebări în cazul Marii Britanii și al Franței, între cele două războaie mondiale, a menținut aparența puterii în termenii concepțiilor tradiționale militare. Dar acele erori le-au adus aproape de înfrângerea finală în cel de-al doilea război mondial, a cărui tehnologie necesita un răspuns diferit. De calitatea răspunsului pe care-l dăm întrebărilor respective, dar și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
constituie un exemplu în acest sens. Trebuie distinse trei posibilități în ceea ce privește efectul politic al factorului ideologic asupra unei alianțe. Una pur ideologică, separată de considerațiile materiale, este destinată eșecului; ea nu poate determina politici, ghida acțiuni, inducând în eroare prin aparența unei solidarități politice când ea de fapt lipsește. Alăturat unei reale comunități a intereselor, acest element poate întări alianța, mobilizând în sprijinul său convingeri morale și preferințe emoționale. Poate să o și slăbească însă, ascunzând natura și limitele intereselor împărtășite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai sus în legătură cu popularitatea ideologiilor antiimperialiste în genere i se aplică și ei. Națiunile care se doreau imperii au pretins adesea că tot ceea ce voiau era echilibrul. O națiune căutând doar menținerea statu-quoului a încercat deseori să dea schimbării acestuia aparența unui atac la adresa balanței de putere. Când au intrat în conflict Anglia și Franța, în 1756, la începutul Războiului de șapte Ani, autorii britanici au justificat politica țării lor în termenii necesităților balanței europene de putere, în timp ce omologii lor francezi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Moscova, Beijing, New Delhi, Londra, Paris și Madrid au aproape același lucru în minte - și anume, războiul purtat cu mijloacele moderne de distrugere în masă. Se pare că există o veritabilă opinie publică internațională în ceea ce privește războiul. Dar aici din nou aparențele sunt înșelătoare. Umanitatea este unită în opoziția sa față de război atât timp cât opoziția se manifestă în termeni filosofici, postulate morale și aspirații politice abstracte - adică privind războiul ca atare, războiul ca abstracție. Dar umanitatea unită în acest fel își dezvăluie neputința
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
obiective naționale ar putea fi astfel primejduite. Sancțiunile împotriva Italiei, după ce atacase Etiopia în 1935, reprezintă exemplul clasic al acestei condamnări generale a războiului de către așa-zisa opinie publică internațională și al ostilității ei de a acționa efectiv atunci când în aparență acest lucru nu este cerut de ceea ce este considerat a fi interesul național. Churchill a formulat tranșant respectiva dilemă între condamnarea abstractă a războiului și lipsa dorinței de a acționa efectiv într-o situație concretă atunci când a spus despre reprezentantul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru adjudecarea unei dispute anume. Așa-numita Curte Permanentă de Arbitraj nu a hotărât niciodată într-un caz; doar membrii completului de judecată au făcut acest lucru. Ea perpetuează descentralizarea organizării juridice în domeniul internațional, în același timp recunoscând în aparența numelui său nevoia unei autorități juridice centralizate. Principalul obstacol pentru înființarea unui adevărat tribunal internațional permanent a fost alcătuirea tribunalului. Națiunile erau la fel de nerăbdătoare să-și păstreze libertatea de acțiune în ceea ce privește selectarea judecătorilor pentru fiecare caz specific, așa cum erau nerăbdătoare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În acele cazuri, așa cum am văzut, considerațiile de putere, mai degrabă decât cele de drept, determină supunerea și aplicarea. Două încercări au fost făcute pentru a remedia această situație și pentru a da funcției executive a dreptului internațional cel puțin aparența de obiectivitate și centralizare. Ambele încercări au eșuat, din același motiv. O încercare, sub forma tratatelor de garanție, poate fi urmărită până la începutul sistemului modern de state; cealaltă, securitatea colectivă, a fost întreprinsă prima oară de către Pactul Ligii Națiunilor. Tratatele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
2) și 4). Dar referitor la punctul 3), care este în mod evident cel mai important, acesta se autolimitează la o recomandare pe care națiunile membre trebuie să fie libere fie să o accepte, fie să o respingă, după cum doresc. Aparențele punctelor 1), 2) și 4) sunt totuși înșelătoare. Rezoluțiile interpretabile, acceptate de către Adunarea Ligii din 1921 și considerate în general a avea autoritate de fapt, dacă nu de drept, au eliminat aproape elementele obligatorii și automate ale articolului 16 și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teritorii. Aceste fapte politice, prezente în experiența contemporanilor, nu ar putea fi explicate prin teoria medievală asupra statului. Doctrina suveranității a înălțat aceste fapte politice la rangul unei teorii juridice și astfel le-a dat atât aprobare morală, cât și aparența de necesitate juridică. Monarhul era acum omnipotent în teritoriul său nu doar ca o chestiune de fapt politic, ci și ca o chestiune de drept. El era singurul creator de lege umană - adică al întregului drept pozitiv -, dar nu era
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și aplică legea de către guvernul din B care, prin propriile instituții, îndeplinește funcțiile de promulgare și aplicare a legii asupra teritoriului lui A. Guvernul din A, pierzându-și în totalitate autoritatea în teritoriul A, supraviețuiește doar cu numele și ca aparențe, în timp ce funcțiile reale de guvernare sunt îndeplinite de către instituțiile din B. Există mari dificultăți totuși, care blochează aplicarea acestor standarde abstracte la situații reale și probleme concrete. La baza încurcăturilor care însoțesc problema pierderii suveranității există, în teoria juridică și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
însă competiția achiziționării de armament ofensiv, și capacitatea distrugerii mutuale, deținută de ambele superputeri. Datorită recunoașterii primului factor, prevederile Tratatului de limitare a rachetelor antibalistice nu le interzic în totalitate, dar acționează mai mult ca un mecanism de păstrare a aparențelor. Semnatarii tratatului, nefiind dispuși să admită faptul că amplasarea rachetelor antibalistice a fost o greșeală, recunosc de fapt validitatea conceptului, permițând fiecărui stat să dețină două sisteme simbolice de amplasare a rachetelor antibalistice. Trebuie să menționăm faptul că, în toate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]