11,066 matches
-
a spus și ea, a răspuns David înțepat. Dar nu asta e problema. Atunci care e problema? Fiona abia s-a abținut să nu dea fuga ca să-l îmbrățișeze pe Jake pentru că pusese întrebarea corectă. —E complicat, a bolborosit David aplecându-se să ia gențile. —Cum adică? Prea complicat pentru o persoană de șaptișpe ani? Nu mă trata ca pe un copil! Obosit, tatăl a lăsat gențile din nou pe podea. Nu te tratez ca pe un copil. Numai că unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a fost deloc rău. Luca și-a scos cravata și haina de la costum și le-a agățat în șifonier. —O să fiu anunțat săptămâna viitoare dacă am primit sau nu contractul. Tu ai zburat fără probleme? Da, mulțumesc. Luca s-a aplecat în fața minibarului, de unde a scos o sticlă cu apă Perrier, pe care a dat-o peste cap dintr-o singură răsuflare. Lichidul i s-a prelins și pe bărbie. Apoi, bărbatul a deschis un sertar, din care și-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
l-ar consola singură și i-ar spune c-o să te vadă atunci când te întorci din călătoria de afaceri. Luca a început să se îmbrace, trăgându-și pe el un tricou și o pereche de pantaloni largi. Apoi s-a aplecat ca să-și lege șireturile adidașilor Prada. Mi se pare că nu înțelegi, a bolborosit el. Eu nu mă las tras de sfori de Sofia. Vreau să mă duc și să-mi văd băiatul. Asta e decizia mea. Alison s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
lăsa resturile de unghii de la picioare pe brațul canapelei și ar fi avut nevoie de o hartă ca să găsească mașina de spălat. Dar Alison nu-și dorea ca bărbatul ei să fie prea perfect. —Ești bine? l-a întrebat ea aplecându-se și mângâindu-l pe ceafă. Da, sigur. Tu? Nick i-a luat mâna, i-a ridicat-o la gură și-a început s-o acopere cu o ploaie de sărutări. Sigur, gestul era făcut cu umor, numai că tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o rochie de seară, ediție limitată, de la Versace. Dar și-a zis că probabil momentul nu era potrivit pentru astfel de mărturisiri. — În plus, a adăugat James, mi-ai spus odată c-ai face orice pentru mine. Bărbatul s-a aplecat peste masă și-a luat ambele mâini ale Juliei într-ale lui. — Așa că fă gestul suprem pentru mine, Julia... naște-mi copilul. Femeia a simțit c-o ia cu stare de vomă. Cu toate că tot ceea ce-i spusese James era perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o sclipire amuzată în ochi. Dar ăsta nu-i limbaj de stradă, asta e poezie, a râs Jake. Philip Larkin, ca să fiu mai exact. Fiona a luat o batistă de hârtie dintr-o cutie aflată în apropiere și s-a aplecat ca s-o șteargă pe Jessica la nas. Exercițiu care a durat însă mai mult decât s-ar fi așteptat oricine, pentru că fetița detesta să fie curățată și se smulgea din brațele maică-sii. —Tatăl tău e un om bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
adăugat Jake. Că mi-ai suportat toate rahaturile în mod admirabil și că el ar trebui să fie recunoscător că te are, nu să stea bosumflat într-o cameră nenorocită de hotel. Fiona s-a ridicat în picioare, s-a aplecat și l-a îmbrățișat recunoscătoare. —Îți mulțumesc. A fost foarte frumos din partea ta. —Plăcerea a fost numai a mea. Sper numai că m-a ascultat. Din depărtare, cei doi au auzit sunetul familiar al ușii de la intrare trântite, apoi vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
izbucnit într-un hohot de râs fals. —Ei, asta-i o chestie pe care n-am mai auzit-o. Te-ai culcat cu o altă femeie pentru că eu eram mult prea perfectă? — Da, ceva în genul ăsta. James s-a aplecat în față. Era foarte serios. —Julia, ideea e că, da, tu ești visul oricărui bărbat, numai că uneori nu pari reală. E ca și cum ai fi căsătorit cu o iluzie... cu o... o păpușă gonflabilă! Juliei i-a plăcut partea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
înger. Și la școală merge iar foarte bine, așa că se pregătește pentru colegiu. Ce schimbare uluitoare, s-a minunat Susan. Mi se pare că ar fi putut foarte ușor s-o ia pe-o pantă greșită. —Știu. Fiona s-a aplecat în față și-a bătut în lemnul mesei pentru noroc. Iar David mi-a spus că zilele trecute puștiul s-a certat și cu maică-sa din cauza mea. Se pare că vaca aia bătrână a zis ceva nasol despre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
întotdeauna o să existe o imensă parte din existența lui din care eu o să fiu exclusă. I-am spus că, din acest motiv, mariajul nostru practic nu poate să mai meargă înainte. Și el ce-a zis? a întrebat-o Susan, aplecându-se puțin în față și acoperindu-și una dintre urechi cu mâna, ca să blocheze zgomotul din cafenea. —Nu mare lucru. În fond, noi mai purtaserăm discuția asta, sub diferite forme, și în alte dăți, atunci când eu încercasem să-l conving
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ta, cu animalele și servitorii tăi? Chipul lui reflectă fatalitatea. Am demonstrat cumva că îi pot apăra? întrebă. Dacă accept să-mi fie ucis un oaspete, nu va trebui să accept apoi să-mi fie violată și asasinată familia? Se aplecă și, cu o mișcare hotărâtă, îl obligă să se ridice în picioare. — Du-te și pregătește-mi cămila și armele, îi ceru. O să plec în zori. Apoi o să ai grijă să strângeți corturile și să-i duci pe ai mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
takuba, eliberând oțelul strălucitor din teaca de piele cu lucrătură în relief. Mă rog ca moartea ta să nu dezlănțuie un război între triburi, adăugă. Nimeni în afară de noi nu trebuie să plătească pentru greșelile noastre. — Așa să fie, răspunse Gacel aplecându-se, gata să facă față primului asalt. Dar acesta întârzie, pentru că nici Mubarrak, nici Gacel nu mai erau luptători de spadă și lance, ci oameni de arme de foc, iar lungile takuba rămăseseră, cu trecerea anilor, simple obiecte de decor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mindirului și apăsă ușor arma, în timp ce mâna cealaltă se lăsă cu putere pe gura celui adormit. Mâna dreaptă a căpitanului țâșni automat spre revolverul pe care îl ținea întotdeauna jos, lângă căpătâiul patului, dar targuí-ul îl îndepărtă puțin cu piciorul, aplecându-se și mai mult deasupra lui. Murmură răgușit: — Dacă scoți un strigăt, îți tai beregata. Ai înțeles? Așteptă ca ochii celuilalt să-i confirme că înțelesese și apoi, foarte încet, îi îngădui să inspire, fără să slăbească deloc apăsarea hangerului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Prin gaura făcută țâșni imediat, bolborosind, o masă păstoasă de culoare maro-deschis. Continuă să arunce pietre, la o distanță din ce în ce mai mare de marginea prăpăstioasă, până când, la vreo treizeci de metri, începură să salte fără să perforeze stratul de sare. Se aplecă în față, pe buza salinei, își întinse cu grijă capul și căută locurile pe unde se putea filtra umezeala. La urmă, petrecu mai bine de un ceas studiind cu atenție malul, pentru a găsi locul cel mai potrivit pe unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
dar imediat țeava puștii i se afundă în coaste: — Fără lumini! Le stinse, dar clătină din cap pesimist: — Ești nebun! mormăi necăjit. Complet nebun. Așteptă să i se obișnuiască iarăși ochii cu întunericul și în cele din urmă demară încet, aplecându-se cât mai mult în față, încercând să distingă obstacolele. A fost un drum lent și obositor primele trei ore, până când Gacel i-a spus că poate aprinde farurile, apoi înaintară mai repede, iar urmarea acestui fapt fu că făcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mică mișcare l-ar fi ciuruit. Mohamed Kader coborî din mașină, își luă mitraliera și, făcând un ocol prin spatele cămilei ca să nu fie în linia de tragere a caporalului Osman, se apropie de targuí-ul al cărui turban părea puțin aplecat într-o parte, aproape căzut peste vălul murdar. Grăsanul înfipse țeava armei în stomacul celui căzut, care nu făcu nici o mișcare, nu scoase nici un sunet. îl lovi apoi cu patul armei și, în cele din urmă, se aplecă deasupra lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
părea puțin aplecat într-o parte, aproape căzut peste vălul murdar. Grăsanul înfipse țeava armei în stomacul celui căzut, care nu făcu nici o mișcare, nu scoase nici un sunet. îl lovi apoi cu patul armei și, în cele din urmă, se aplecă deasupra lui, ca să-i asculte bătăile inimii. Din locul lui din spatele mitralierei, caporalul se neliniști: — Ce se întâmplă? E viu sau mort? — Mai mult mort decât viu... Abia respiră și e complet deshidratat. Dacă nu-i dăm să bea, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
parte într-alta bila neagră, dar motorul rămase mut. Nici un sunet nu ajungea până la el și își dădu seama că toate acele mișcări serveau pentru a conduce, dar că mai înainte trebuia să reușească să pună motorul în mișcare. Se aplecă și studie pe îndelete manetele mici, cheile, butoanele și indicatoarele de la bordul mașinii. Apăsă pe claxon și sperie vulturii, reuși să stropească parbrizul cu apă, pentru ca imediat această apă să fie împrăștiată într-o parte și în alta de două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
le-aș da voie în noaptea asta, când toți dorm, să pună mâna pe băieți... — Ești un porc. Nu mai mult decât oricare altul care a trăit cât timp am trăit eu în deșert. Se opri din legănat și se aplecă în față, privind prin mica ferestruică dunele înalte ce înconjurau oaza. — De aici lucrurile se văd altfel, pe măsură ce se scurg anii și pierzi speranța că într-o zi te vor lăsa să te întorci... Când înțelegi că nimeni, niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
se cuvine să strige în gura mare, să știe toți proștii de afacerile lor, și uite-l și pe Rafael îndurându-se să-și întrerupă exercițiul de craul dezlănțuit, ca să ia aminte la cel care-l bălăcărește de mama focului aplecat peste un evantai de lansete. O căpățână fricoasă, căruntă și rumenă, de Moș Crăciun bărbierit, cu ochelari aburiți, crăpați, prinși cu o bucată de elastic peste ceafă și o gură mare, plină cu dinți îmbrăcați în tablă, care mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
astă dată gata, să nu-l mai prindă la ușa ei! 8. Rotea priviri mari, de uliu, peste cârdul de femei, schimbându-și dispoziția de la o secundă la alta, foamea se suprapune peste greață, oh, cum e să ți se aplece de-atâta, oh, lasă-mă să te-ating, să pun mâna, să intru, să-mi dau drumul la vale, să strig bâldâbâc mă-nec, ajutor, și când te gândești că-s destui care văd în femeie o piază rea, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pe frate-său cum îi dădea înainte cu sângele martirilor și, orfanilor, care s-a făcut banane și portocale, carne, brânză, ouă, tot ce-am poftit la viața noastră și-am visat... Parcă ar fi înghițit în sec soră-sa, aplecându-se peste ceașca de cafea, dând parcă să se ascundă după ea, șoptind șuierat: ai cui eroi? care orfani? la care Rafael că vorba vine că ai noștri, așa scrie-n ziare, eroii noștri care ne-au scăpat de dictatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Chiar țin cu tot dinadinsul să am un bărbat care să facă din mine o cerșetoare și să mă îndoctrineze cu tot felul de abureli... — Râzi a pagubă. Într-o bună zi, ai să-mi mulțumești pentru aburelile astea. Ușor aplecați peste masa din bucătărie, schimbau replici cu glas scăzut. Trecuse de miezul nopții, o oră la care Mirela dormea de obicei, în timp ce Rafael ar mai fi avut de picotit până să i se facă să se bage-n pat. Aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
curajul vieții, dragostea mea, să-mi dai viață. Simțeam cum se scurge viața din mine, iar în rest, vorbe, vorbe de clacă: aluzia lui că-i sătulă, c-ar fi mâncat la bărbați pe săturate, până i s-ar fi aplecat, era, desigur, prea subtilă pentru ea. Degeaba că s-a săturat, că n-arăta deloc sătulă, și nu-i ardea de aluzii deștepte, de cât de pornită era pe bărbații de-aici, care după ce că-s faliți în ultimul hal, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
revolta românilor, deturnată și acaparată în folosul lor de către cei care au tras pe acest popor și l-au supt vreme de patruzeci și cinci de ani, până le-a venit acru-n gură, și tot nu li s-a aplecat... Asta chiar e bună, Milică-tată, are mai multe înțelesuri. Ar fi trebuit să li se facă greață, să vomite, să se pocăiască, s-o apuce pe calea bisericii... Îmbuibații, deh, Milică-tată, ăștia nu se satură cu una, cu două... La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]