11,678 matches
-
suprafața hotarului, având o suprafață totală de 1425 ha, din care 57,6% sunt păduri, 20,2% fânațe, 15,2% pășuni, 6,8% reprezintă teren arabil și 0,2% livezi (Bucur, 1985). În 1975, Tălmăcelul deținea 420 ha de teren arabil (2,6% din totalul localităților mărginene), 577 ha (3,6%) fânațe, teren pentru livezi inexistent, 12514 ha (78,3%) munți și păduri și 2455 (15,4%) pășuni (Herseni, 1985b: 177). În Tălmăcel se cultivă grâu, porumb, orz, ovăz, cartof, dovleac
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
calitatea deosebită a castraveților obținuți de pe terenurile lor. Și astăzi, Ludoșul este cunoscut în împrejurimi mai ales prin această specializare a agriculturii. În 1996, hotarul comunei, cu o suprafață totală de 4337 ha, era împărțit după cum urmează: 48,5% teren arabil, 28,4% fânețe, 18,9% pășuni, 16,6% păduri, 3,8% vii și 0,12% livezi (sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Sibiu, 1999). Agricultura Ludoșului are și astăzi de suferit din cauza colectivizării agriculturii din perioada comunistă. Ludoșul a fost
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în sat. Procentul mediu al locuințelor din rural cu apă curentă în regim public sau privat este de 11,7% Economie Pondere populație ocupată în agricultură 56,2% în 1975 70,3% (în 2002) 34,7% (în 2003) Pondere teren arabil din total teren agricol Între 2-6% (în funcție de sursă) 48,5% (în 1999) 63,9% (în 2003) Venitul mediu al familiei în 2003** 3 636 816 lei 1 949 119 lei 3 492 900 lei Colectivizare Nu Da Agroturism Da Nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de societăți agricole private cu personalitate juridică (1%) (Dumitru, Diminescu, Lazea, 2004: 10). O nouă lege funciară, Legea 1/2000 privind concentrarea terenurilor agricole, desființează fermele de stat și redistribuie proprietatea privată în limitele a 50 de hectare de teren arabil, astfel încât, se creează condițiile pentru ieșirea din economia de subzistență. Concluzionând, până în 2003 a fost redat în proprietate privată aproximativ 74% din teritoriul agricol al țării, 96% din proprietarii de teren intrând și în posesia titlurilor de proprietate. Care este
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fermierilor, în 1993, sume totale de pînă la 2 000 lire sterline pentru pregătirea lor și adoptarea și cumpărarea de mașini ca și plăți în funcție de zonă, întinzîndu-se de la 120 lire/ha pe terenul deluros la 320 lire/ha la terenul arabil de șes și 1 200 lire/ ha pentru terenul horticol cultivat intensiv, pentru a-i ajuta în timpul perioadei de conversie. în Germania s-a operat cu o schemă mică încă din 1987, plătind producătorilor individuali un total de 3 500
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pentru a acoperi costurile de înlocuire a forței de muncă în perioada de școlarizare de 1 săptămînă. Germania a fost prima țară CE ce a introdus în 1989 o schemă specifică pentru a sprijini agricultura organică în contextul extensificării producției arabile. Situația actuală variază între state, dar fermierii au fost prezentați ca având 3 opțiuni: conversia la agricultura organică, producția cerealelor fără chimicale sau fertilizanți (așa-numitele cereale 00 ) și conversia tipului de cereale de la grâu și orz (de iarnă) la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
atât la începutul sezonului, cât și la sfârșitul lui, atunci când de multe ori există o criză a hranei. Majoritatea fermelor pot avea pășuni permanente sau de termen lung, care nu fac parte niciodată (sau nu în mod normal) din rotația arabilă. De pe aceste terenuri, trebuie să se obțină destulă iarbă pentru păscut și suficiente cantități de fân necesare animalor din fermă. Leguminoasele sunt o componentă esențială a nutrețurilor în fermele organice, iar valoarea lor este din ce în ce mai mult recunoscută în agricultura convențională
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
ca îngră șământul verde să fie distrus, lucru care poate duce la probleme mai târziu și atunci va fi nevoie de strângerea mecanică sau de alte tehnici de distrugere a frunzelor. Folosirea îngrășămintelor verzi are un rol important în sistemele arabile nedestinate stocării, care, în afară de rădăcinile culturilor și încorporarea paielor, nu aduc alte suplimente de materie organică. Un exemplu de îngră șământ verde potrivit este fasolea de câmp, trifoiul roșu sau alte leguminoase. Amestecul este cosit și împrăștiat ca îngrășământ de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
că pajiștile sunt arate înainte ca viața lor folositoare să fi luat sfârșit, că oportunitățile de cultivare sunt ratate, sau chiar că buruienile sunt scăpate de sub control, deoarece nu sunt implementate schimbări atunci când situația o cere. 2.3.1. Rotații arabile Acestea depind foarte mult de tipul solului, dar constau de obicei în: a) 2-3 ani de pajiști pe termen scurt (trifoi roșu și lucernă pe soluri calcaroase), Grâu (sau cartof), îngrășăminte verzi, Cartof/rădăcinoase, Grâu, Secară sau ovăz. b) 2-3
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pajiștile se seamănă printre ele dacă este posibil. De asemenea se pot folosi amestecuri de leguminoase pentru boabe pentru a ajuta la menținerea nivelurilor de azot, dacă se are în vedere concentrarea pe culturi destinate vânzării. Alte exemple de rotații arabile: c) Grâu, îngrășământ verde (trifoi anual/ iarbă/plante însilozabile), Porumb pentru siloz sau cartof/rădăcinoase, Orz, Amestecuri anuale de trifoi/ graminee furajere, Grâu, îngrășământ verde (trifoi anual/ iarbă/plante însilozabile), Porumb. 2.3.2.Rotații arabile fără șeptel Tendința de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Alte exemple de rotații arabile: c) Grâu, îngrășământ verde (trifoi anual/ iarbă/plante însilozabile), Porumb pentru siloz sau cartof/rădăcinoase, Orz, Amestecuri anuale de trifoi/ graminee furajere, Grâu, îngrășământ verde (trifoi anual/ iarbă/plante însilozabile), Porumb. 2.3.2.Rotații arabile fără șeptel Tendința de specializare în practicarea agriculturii a făcut ca mulți fermieri să nu fie în situația de a lua în considerare trecerea la sistemele organice dacă se are în vedere reintroducerea șeptelului. Un exemplu foarte simplu este o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sol, decât tentația de a le vinde de la fermă. 2.3.3.Sisteme de administrare alternantă Acestea se compun dintr-o fâneață de trifoi alb/iarbă pe termen mediu, de la 4 la 5 ani, urmată de o perioadă de culturi arabile, a căror extindere este mult determinată de condițiile climatice și importanța relativă a șeptelului și a culturilor destinate vânzării. Acest tip de rotație este cel mai des întâlnit în fermele organice britanice și este legată strâns de agricultura tradițională bazată
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
toate celelalte organisme vii putînd prelua azotul doar în combinații ale acestuia. Algele albastre-verzi sunt organisme vii libere, care se găsesc în aproape toate mediile unde există suficientă lumină pentru fotosinteză; cantitatea de azot cu care acestea contribuie în solurile arabile a fost estimată la 10-15 kg/ha/an. Cea mai importantă pentru agricultura organică sunt bacteriile simbiotice din genul Rhizobium, asociate cu plantele leguminoase. Aceaste bacterii formează nodozități pe rădăcinile plantelor leguminoase, utilizînd compuși cu carbon sintetizați de plantă ca
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
direct în sol în loc să treacă în compost sau platforma de gunoi, metodă utilizată prin îngroparea sub arătură a culturii dezvoltate ca îngrășămînt verde. Acestea vor avea efecte diferite asupra solului în funcție de condiții. Resturile vegetale pot concentra nutrienții deficienți în stratul arabil al solului, lăsîndu-i accesibili pentru cultura următoare. Semănarea îngrășămintelor verzi, cum ar fi muștarul sau trifoiul, sub cultura de cereale creează beneficii acestora din urmă prin acoperirea solului și creșterea temperaturii acestuia. Efectul pe care îngrășământul verde îl are asupra
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
a potasiului de către rădăcinile majorității culturilor agricole. Abilitatea speciilor ierboase de a prelua și reține puternic potasiul din sol, poate fi exploatată pe terenurile joase și în cazul benzilor înierbate pentru a ridica nivelul de potasiu accesibil plantelor în stratul arabil al solului. Există și surse minerale de potasiu neacceptate pentru utilizarea de rutină în sistemele organice practicate în Marea Britanie. Multe săruri comerciale cu potasiu accesibil sunt rapid solubilizate și prin urmare neacceptabile, fiind inferioare standardelor agriculturii organice. Sursele de roci
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
înregistrate prin levigare. Conținutul de fosfor în rocile parentale ale solurilor comune variază de la mai puțin de 0,01% în mineralele bogate în siliciu la peste 0,2% în minerale bogate în calciu. în medie, conținutul de fosfor în stratul arabil al solurilor reprezintă cca ½ din cel al azotului și a douăzecea parte din cel al potasiului. Un sol ce conține 0,05% fosfor va conține 1120 kg P/ha în stratul arabil. Fosfații se găsesc în sol, în principal ca
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
calciu. în medie, conținutul de fosfor în stratul arabil al solurilor reprezintă cca ½ din cel al azotului și a douăzecea parte din cel al potasiului. Un sol ce conține 0,05% fosfor va conține 1120 kg P/ha în stratul arabil. Fosfații se găsesc în sol, în principal ca fosfați anorganici, sub forma unor compuși chimici definiți ori sub forma unor pelicule la suprafața particulelor organice. Plantele preiau fosforul aproape exclusiv sub formă de ioni anorganici, principalul ion fiind fosfatul monovalent
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
biologică a azotului care este intens datorită nivelurilor ridicate de materie organică stabilă (gunoiul de grajd). Balanța pozitivă pentru potasiu se datorează încorporării în sol a paielor pentru așternut. Terenul utilizat de către fermă a fost aproximativ 60% pășune și 40% arabil. Cifrele publicate, cum ar fi cele din tabelele 3.3 și 3.4, cuantifică în detaliu nutrienții majori îndepărtați odată cu recoltele culturilor precum și ratele potențiale de fixare a azotului. Aceste date pot fi utilizate și pentru stabilirea nevoilor de acoperire
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
pe teren sunt suficient de dezvoltate. Acestea includ utilizarea sistemului “ombilical” în care lungi conducte de PVC leagă tancul cu must cu un mecanism de aplicare montat separat pe un tractor. 4.4. Compostul paie/must de gunoi în arealele arabile unde paiele sunt din abundență, producerea compostului utilizând must de gunoi și paie reprezintă o alternativă viabilă în managementul mustului. Această compostare este adesea foarte controlată, devenind aproape un proces industrial ce comportă inocularea amestecului cu viermi care sunt uneori
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
crește și efectuarea controlului mecanic este mai simpă, cu rezultat final pozitiv în ceea ce privește producția. O abordare ecologică a managementului buruienilor implică mai mult decât analiza pragului economic al combaterii acestora. 5.2. Ecologia buruienilor Activitățile agricole în general și culturile arabile în special, reprezintă opusul unui ecosistem natural. De fiecare dată când un câmp este cultivat, procesul regenerări ecosistemului începe din nou, iar anumite plante apar mai frecvent ca buruienile, pentru că fiziologia și comportamentul lor este mai potrivit la recolonizarea pământului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Spectrul de buruieni de la o anumită fermă sau câmp se poate schimba, dacă se introduc noi specii din afară, ca rezultat al practicilor de producție. Practicile de producție au cea mai mare influență asupra schimbărilor din populația de buruieni. Culturile arabile tind să favorizeze buruienile anuale și câteva perene, în special acelea care au un ciclu biologic asemănător cu planta de cultură, în timp ce cultivarea intensivă, ca în horticultură, favorizează cicluri biologice anuale scurte. Fiecare nouă practică tehnologică va contribui într un
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
1. Condițiile de sol Cerințele fiecărei buruieni cu privire la sol constituie un indiciu pentru posibile metode de control. Ciulinii târâtori, de exemplu, au nevoie de apă suficientă pentru a crește. Compactarea, permeabilitatea solului pentru apă, textura, gradul de aerare a solurilor arabile în bună stare pot satisface cererile lor pentru umiditate. Volbura găsește bune condiții pe solurile bogate în elemente nutritive, grele și expuse la lumină, iar ciulinii din sămânță cer soluri grele, dense și umede, reci, sau soluri ușoare cu pânză
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai formează lăstari. Dacă planta este tăiată primăvara înainte de înflorire, când încă are rezerve semnificative, ea se va răspândi și va forma noi lăstari aerieni, capabili să formeze plante mature, care înrăutățesc situația. Rădăcinile orizontale se dezvoltă chiar sub stratul arabil - buruiana preferând solurile compacte care au fost lucrate în condiții de umezeală. Principala metodă de combatere este rotația culturii - culturile cu înrădăcinare adâncă, cum ar fi lucerna, pot pătrunde sub stratul arabil, modificând condițiile care favorizează dezvoltarea buruienilor. întreținerea solului
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
situația. Rădăcinile orizontale se dezvoltă chiar sub stratul arabil - buruiana preferând solurile compacte care au fost lucrate în condiții de umezeală. Principala metodă de combatere este rotația culturii - culturile cu înrădăcinare adâncă, cum ar fi lucerna, pot pătrunde sub stratul arabil, modificând condițiile care favorizează dezvoltarea buruienilor. întreținerea solului pe parcursul iernii, urmată de o cultură prășitoare reduce semnificativ gradul de infestare. Măcrișurile. Măcrișurile pot fi probleme foarte serioase, în special pe pășuni, fiind considerate buruieni vătămătoare după Weeds Act., 1959. Deși
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și permit realizarea de asolamente. Din această cauză, o fermă organică trebuie să fie mixtă, acest tip de ferme devenind tot mai numeroase, iar fermele vegetale se transformă întrun ritm rapid în ferme organice. în cadrul unei ferme organice, raportul pășune/arabil este foarte important, iar rumegătoarele reprezintă baza pentru un management corespunzător. Este foarte important și raportul graminee/leguminoase pentru o fertilizare corespunzătoare, vacile și oile fiind speciile care trebuie exploatate cel mai mult, deoarece returnează nutrienți în sol. Monogastricele (porc
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]